ICCJ. Decizia nr. 4081/2010. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4081/2010
Dosar nr. 3332/2/2010
Şedinţa publică din 16 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Petentul C.V. a formulat contestaţie împotriva dispoziţiei de obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel cum s-a dispus prin Decizia penală nr. 1094 din 22 martie 2010 prin care s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de acesta împotriva sentinţei penale nr. 8 din 11 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, invocând caracterul nedefinitiv al deciziei prin care s-a dispus obligarea sa la plata cheltuielilor şi necompetenţa Curţii de Apel Bucureşti de a le pune în executare.
Prin sentinţa penală nr. 250/F din 7 septembrie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondată, contestaţia.
S-a precizat de instanţă că o astfel de cerere – contestaţie - nu poate fi analizată în procedura reglementată de art. 460 şi urm., deoarece noţiunea de cheltuieli judiciare către stat nu se confundă cu cea de „amendă judiciară sau cheltuieli judiciare cuvenite părţilor" ca dispoziţie civilă, singurele care pot face obiectul contestaţiei conform textului sus-arătat.
Raportând însă la natura contestaţiei s-a precizat caracterul definitiv al deciziei prin care a fost obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare şi astfel admiţând posibilitatea examinării prin prisma dispoziţiilor art. 461 lit. a) C. proc. pen.
Pe de altă parte, dispoziţia a intrat în puterea executării, prin dispoziţia de respingere a recursului la data pronunţării, iar potrivit art. 418 alin. (1) C. proc. pen. executarea urmează a fi făcută de instanţa de examinare, respectiv Curtea de Apel Bucureşti.
Nemulţumit de această soluţie pronunţată, petentul contestator a formulat recurs reiterând modul nelegal de obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat, depunând cauzei motive scrise prin care în fapt se atacă cauza în fond şi ca o consecinţă „obligaţia la plata cheltuielilor judiciare".
Recursul este tardiv, astfel cum se va detalia.
Conform art. 3853 C. proc. pen., termenul de declarare a recursului este de 10 zile, dispoziţiile art. 363-365 C. proc. pen. prevăd data de la care curge termenul, se aplică corespunzător [alin. (2) al textului arătat].
Art. 363 alin. (3) C. proc. pen. prevede că pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau pronunţare, termenul curge de la pronunţare.
În cauză recurentul a fost prezent personal la pronunţarea sentinţei (fila 22 dosar Curtea de Apel Bucureşti), declarând recurs la data de 22 septembrie 2010, deci cu depăşirea termenului legal.
Conform art. 185 C. proc. pen. nerespectarea termenului atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.
Pentru cele ce preced, recursul declarat de contestator va fi respins, ca tardiv.
Conform art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de contestatorul C.V. împotriva sentinţei penale nr. 250/F din 7 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 16 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4078/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1363/2010. Penal → |
|---|
