ICCJ. Decizia nr. 4319/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4319/2010
Dosar nr. 9411/1/2010
Şedinţa publică din 30 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, sesizată cu soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov şi de către inculpatul V.V., împotriva Sentinţei penale nr. 584 S din 23 noiembrie 2009 a Tribunalului Braşov, la termenul de judecată din 01 septembrie 2010 a constatat că respectivul inculpat a formulat verbal cerere de recuzare a procurorului D.C., inculpatul susţinând că aceasta a participat la judecarea tuturor căilor de atac declarate de el în alt dosar.
Ca atare, instanţa a suspendat şedinţa publică de judecată pentru a se soluţiona cererea de recuzare.
În aceeaşi zi, 01 septembrie 2010, în şedinţă secretă, s-a luat în examinare cererea de recuzare, iar din verificarea cazurilor de incompatibilitate astfel cum sunt prevăzute de art. 47, art. 48 C. proc. pen. s-a constatat că este nefondată, respectivul procuror nefiind incompatibil în cauza în care a fost recuzat.
În consecinţă, prin încheierea pronunţată, avându-se în vedere dispoziţiile art. 52 C. proc. pen. cererea de recuzare a procurorului D.C., a fost respinsă ca nefondată.
La 11 noiembrie 2010, s-a înregistrat (sub nr. 2039/62/2008) recursul formulat de inculpat împotriva încheierii din 1 septembrie 2010, cale de atac motivată pe considerente de genul: procurorul D. a pus concluzii de 5 ori în Dosarul nr. 2039/62/2008, în luna februarie, în apel, în noiembrie 2007 la revocarea mandatului de arestare preventivă, în perioada 2008 - 2009, la rejudecarea cauzei în fond, în luna noiembrie 2009, a pus concluzii scrise pe încadrarea faptei, a formulat şi depus apel împotriva Sentinţei penale nr. 584/2009 prin care a solicitat condamnarea cu executare”.
Recursul nu este admisibil pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Potrivit dispoziţiilor art. 3851 (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Art. 52 (7) C. proc. pen. - Procedura de soluţionare în cursul judecăţii - în vigoare până la abrogarea expresă adusă prin art. unic din O.U.G. nr. 55/2004, prevedea calea de atac împotriva respingerii unei cereri de recuzare, dar, abrogându-se, o asemenea cale de atac nu mai este prevăzută de lege separat, ci numai în condiţiile textului din procedură deja indicat.
Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul va fi respins ca inadmisibil.
Potrivit dispoziţiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul V.V. împotriva încheierii din 1 septembrie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 2039/62/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4309/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2726/2010. Penal → |
|---|
