ICCJ. Decizia nr. 4357/2010. Penal. îndreptare eroare materială (art.194 şi următoarele C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4357/2010
Dosar nr. 8540/1/2010
Şedinţa publică din 3 decembrie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti petentul M.M. prin mandatar M.A. şi petenta M.V. au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în Sentinţa penală nr. 271/F din 13 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Petenţii au arătat că sunt nemulţumiţi de faptul că au formulat plângeri împotriva lui M.H., iar acesta are mai multe identităţi, faptul că la Dosarul nr. 1847 nu s-a conexat Dosarul nr. 493/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 3, iar în dispozitiv nu s-au precizat infracţiunile săvârşite de către notarii publici.
Prin încheierea dată în Camera de consiliu la data de 11 octombrie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca nefondată cererea de îndreptare a erorii materiale formulată cu motivarea că din susţinerile petiţionarilor se constată că aceştia invocă chestiuni ce privesc fondul cauzei, ori privesc situaţia unor litigii în care petenţii sunt părţi (situaţia juridică a numitului M.H., soluţiile pronunţate în alte cauze, situaţia proprietăţilor petenţilor, situaţia firmei SC N.P.C. SRL) ceea ce nu face obiectul unei cereri întemeiată pe dispoziţiile art. 195 C. proc. pen.
În contra acestei încheieri petenţii M.M. şi M.V. au declarat recurs, solicitând casarea încheierii şi admiterea cererii de îndreptare eroare materială astfel cum a fost formulată.
Recursul nu este fondat.
Curtea de Apel Bucureşti soluţionând cererea de îndreptare eroare materială a aplicat corect dispoziţiile legale incidente art. 194 C. proc. pen., constatând că nu se află în prezenţa unei erori materiale, în ce priveşte numele şi calitatea părţilor.
Prin cererea de îndreptare formulată petenţii tindeau la schimbarea cadrului procesual stabilit iniţial, ceea ce nu poate face obiectul unei cereri întemeiată pe dispoziţiile art. 195 C. proc. pen., astfel cum în mod legal a reţinut instanţa prin încheierea dată în camera de consiliu la data de 11 octombrie 2010.
În concluzie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în baza art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de petiţionarii M.M. şi M.V. şi îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de petiţionarii M.M. şi M.V. împotriva încheierii din 11 octombrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. 6020/2/2010.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumei de câte 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 decembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 4355/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 3480/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
---|