ICCJ. Decizia nr. 4413/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4413/2010
Dosar nr. 518/39/2010
Şedinţa publică din 7 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 84 din 10 septembrie 2010, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 42 C. proc. pen. coroborat cu art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 29 pct. 1 lit. f) din acelaşi cod, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 518/39/2010 al Curţii de Apel Suceava în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că una din intimatele împotriva cărora a formulat plângere petiţionarul D.I.P., prin mandatar D.I.C., respectiv doamna judecător M.M.C. are grad de Curte de Apel, iar potrivit dispoziţiilor art. 29 pct. 1 lit. f) din C. proc. pen. infracţiunile săvârşite de către judecătorii de la Curţile de Apel sunt judecate în primă instanţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe petiţionarul D.I.P., prin mandatar D.I.C. a formulat recurs, arătând în scris, că, în soluţionarea cauzei era competentă Curtea de Apel Suceava, întrucât până la data de 25 ianuarie 2010, cele 4 intimate erau judecătoare la Tribunalul Suceava, calităţi pe care, de altfel, le-a invocat în cererea de strămutare formulată.
La data de 7 decembrie 2010, în şedinţă publică, instanţa, din oficiu, a pus în discuţia părţilor admisibilitatea recursului.
Apărătorul ales al petiţionarului a arătat că în această situaţie recursul nu este admisibil, dar a lăsat la aprecierea instanţei soluţionarea acestuia, având în vedere situaţia de fapt.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (4) C. proc. pen., „hotărârea de declinare a competenţei nu este supusă apelului şi nici recursului";.
Ca atare, aceasta hotărâre de declinare este definitivă.
De altfel, şi în dispozitivul Sentinţei penale nr. 84 din 10 septembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, era trecută menţiunea: „Fără cale de atac”.
Aşadar, recursul declarat de petiţionar este inadmisibil, urmând a se respinge ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a teza a II-a C. proc. pen. şi a-l obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul D.P. împotriva Sentinţei penale nr. 84 din 10 septembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 7 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4075/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4416/2010. Penal. Traficul de droguri (Legea... → |
|---|
