ICCJ. Decizia nr. 4610/2010. Penal. Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4610/2010
Dosar nr. 1997/33/2010
Şedinţa publică din 20 decembrie 2010
Asupra recursului penal de faţă:
Prin Sentinţa penală nr. 49 din 9 decembrie 2010 a Curţii de Apel Cluj s-a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Franţa, s-a dispus arestarea persoanei solicitate D.L.D. şi predarea acesteia către respectivele autorităţi, ca urmare a executării mandatului European de arestare.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
La data de 9 noiembrie 2010, judecător de instrucţie C.R.L., de la Tribunalul de Înaltă Instanţă din Nancy, Franţa, a emis un mandat european de arestare în Dosar nr. JIRSCC/09/3 în vederea arestării şi predării persoanei solicitate D.L.D., cetăţean român, către autorităţile judiciare din Franţa în vederea efectuării urmăririi penale pentru comiterea infracţiunilor de furturi prin efracţie în bandă organizată prev. de art. 132-71, 132-73, 311-1, 311-4, 311-9, 311-13, 311-14 şi 311-15 C. pen. francez, fals în acte private şi uz de fals prev. de art. 441-1, 441-9, 441-10, 441-11 C. pen. francez, criminalitate organizată prev. de art. 450-1, 450-3, 450-5 C. pen. francez, pentru aceste fapte, pedepsele prevăzute de Codul penal francez fiind închisoare de 15 ani sau amendă 150.000 euro, 3 ani închisoare şi respectiv 45.000 euro amendă şi 10 ani închisoare şi 150.000 euro amendă.
La data de 8 decembrie 2010 s-a procedat la depistarea, identificarea, audierea şi reţinerea de către Parchet pentru 24 de ore (de la 8 decembrie 2010 ora 20:45 până la 9 decembrie 2010 ora 20:45, durată din care a fost dedus intervalul de timp de la ora 14:40 la ora 20:45 din 8 decembrie 2010, interval în care persoana solicitată a fost depistată, condusă la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi audiată) a persoanei solicitate D.L.D., aceasta fiind prezentată instanţei în data de 9 decembrie 2010, cu propunerea de luare a măsurii arestării pentru o perioadă de 29 de zile, în vederea predării către statul solicitant.
Instanţa a adus la cunoştinţa persoanei solicitate drepturile prevăzute de art. 91 din Legea nr. 302/2004, respectiv a informat persoana solicitată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare, mandat care a fost emis în vederea cercetării sale pentru comiterea infracţiunilor de furturi prin efracţie în bandă organizată prev. de art. 132-71, 132-73, 311-1, 311-4, 311-9, 311-13, 311-14 şi 311-15 C. pen. francez, fals în acte private şi uz de fals prev. de art. 441-1, 441-9, 441-10, 441-11 C. pen. francez, criminalitate organizată prev. de art. 450-1, 450-3, 450-5 C. pen. francez, constând în esenţă în aceea că ar fi participat, coordonând în România activitatea infracţională ca şi administrator a 2 societăţi comerciale, în perioada 22 - 23 septembrie 2008 la furtul a 3 mini-buldozere marca T., a unui spărgător de piatră hidraulic şi a unei motociclete marca Y. din Bressuire; 26 - 27 aprilie 2009 la furtul a 7 tractoare agricole marca C. din Varois et Chaignot; 12 - 13 ianuarie 2009 la furtul a 3 încărcătoare telescopice marca M., 3 utilaje de şantier compacte marca V., 6 cuve de utilaje şi 1 ciocan hidraulic marca V.; 2 - 3 februarie 2009 la furtul a 6 tractoare agricole marca V., D. şi J.D. din Dampiere; 8 - 9 mai 2009 la furtul a 3 tractoare agricole marca L. din Myans; 20 - 21 februarie 2009 la furtul a 3 tractoare cu cuvă marca C. din Penchard; 11 - 12 mai 2009 la furtul a 3 tractoare agricole marca F. din Saint Etienne de Saint Geoirs; 8 - 9 iunie 2009 la furtul a 4 tractoare agricole marca J.D. din Escaudoeuvres; respectiv în 10 şi 13, 16 - 17 octombrie 2008, la furtul de maşini grele de şantier din localităţile Vendenheim şi Entzheim. În perioada noiembrie 2008 - martie 2010, în mai multe rânduri, în diferite locaţii din Franţa, a falsificat înscrisuri şi alte suporturi destinate să facă dovada unui drept sau a unui fapt având consecinţe juridice (bonuri de comandă şi facturi de cumpărare privitoare la vânzarea de maşini grele de şantier). În perioada ianuarie 2008 - decembrie 2009, în mai multe rânduri, a participat pe teritoriul Franţei la o grupare organizată stabilită în vederea pregătirii şi comiterii unor crime şi delicte, precum şi tăinuire în bandă organizată a produsului acestor furturi, pentru aceste fapte, pedepsele prevăzute de Codul penal francez fiind închisoare de 15 ani sau amendă 150.000 euro, 3 ani închisoare şi respectiv 45.000 euro amendă şi 10 ani închisoare şi 150.000 euro amendă.
Persoanei solicitate i s-a adus la cunoştinţă şi i s-a explicat regula specialităţii, aceasta învederând că nu renunţă la regula menţionată.
De asemenea, persoana solicitată a arătat în faţa instanţei că nu este de acord cu predarea sa către statul solicitant. S-a procedat la audierea persoanei solicitate, din cuprinsul acestei declaraţii reieşind că persoanei solicitate i s-a adus la cunoştinţă conţinutul mandatului european de arestare, dar nu recunoaşte învinuirile care i se aduc, nu este de acord să fie predat autorităţilor franceze, nu a fost niciodată în Franţa, este cercetat în România în Dosar nr. 84/D/P/2009 al D.I.I.C.O.T. - Structura centrală, iar împotriva sa este instituită o măsură a obligării de a nu părăsi ţara.
Curtea constată, pe de o parte că, faptele care au motivat emiterea mandatului european, sunt dintre cele care dau loc la predare, potrivit art. 85 din Legea nr. 302/2004 (participarea la un grup criminal organizat, furtul organizat), iar pe de altă parte, constituie potrivit legii române infracţiunile de furt calificat, fiind incriminată de art. 209 C. pen. şi pedepsită cu până la 15 ani închisoare; fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, prev. de art. 290 şi art. 291 C. pen., pedepsite cu închisoarea până la 2 ani sau amendă; aderarea la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.
De asemenea, în cauză nu există motive obligatorii de refuz al executării mandatului, dintre cele prev. de art. art. 88 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, iar faptul că persoana solicitată este supusă unei proceduri penale în România, pentru fapte conexe faptelor care au motivat mandatul european, nu constituie nici motiv facultativ de refuz al executării mandatului, nu se circumscrie dispoziţiilor art. 88 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
De altfel, D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a comunicat instanţei faptul că, deşi există conexitate, nu există identitate cu privire la faptele pentru care au fost emise mandatele europene de arestare de către autorităţile judiciare din Franţa şi urmărirea penală în curs, apreciind ca fiind oportună punerea în executare a mandatelor europene de arestare avându-se în vedere disp. art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal persoana solicitată D.L.D., solicitând casarea acesteia şi respingerea cererii formulată de autorităţile franceze, întrucât nu a săvârşit infracţiunile pentru care este acuzat şi nu a fost niciodată în Franţa.
Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii recurate sub toate aspectele, conform disp. art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reţine că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Prima instanţă a dispus în mod legal arestarea persoanei solicitate şi predarea acesteia autorităţilor franceze, în baza mandatului european de arestare emis la data de 9 noiembrie 2010 de către judecător de instrucţie C.R.L., de la Tribunalul de Înaltă Instanţă din Nancy, Franţa.
În speţă, faptele pentru care s-a emis mandatul european sunt dintre cele care dau loc la predare prevăzute de art. 85 din Legea nr. 302/2004, nu există motive obligatorii de refuz al executării mandatului, astfel cum sunt arătate de disp. art. 88 alin. (1) din aceeaşi lege.
Persoana solicitată a arătat că este supusă în România unei proceduri penale pentru aceleaşi fapte care au motivat mandatul european de arestare.
D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a comunicat însă instanţei de fond că nu există identitate cu privire la faptele pentru care s-a emis mandatul european de arestare şi cele care fac obiectul urmăririi penale în România, astfel că nu sunt incidente disp. art. 88 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, privind refuzul executării mandatului.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de persoana solicitată, iar conform art. 80 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată D.L.D. împotriva Sentinţei penale nr. 49 din 9 decembrie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 25 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4606/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 182/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
