ICCJ. Decizia nr. 529/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 529/2010
Dosar nr. 114/119/200.
Şedinţa publică din 12 februarie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 46/2009 a Tribunalului Covasna au fost condamnaţi inculpaţii B.Z. şi B.E. la:
- 17 ani închisoare şi 9 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174, art. 176 lit. d) C. pen.;
- 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2)1 lit. a) şi c) C. pen.;
- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen.;
În baza art. 33 lit. a) şi b), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. s-a aplicat inculpaţilor pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare şi 9 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor, iar conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor timpul reţinerii şi arestării preventive, începând cu 15 decembrie 2008 la zi.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii în solidar la plata către partea civilă L.M.M. a sumei de 6521 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 1521 lei reprezintă daune materiale şi suma de 5000 lei daune morale.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a şurubelniţei corp delict.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
La data de 14 decembrie 2008, conform unei înţelegeri prealabile, inculpaţii după ce au consumat alcool s-au deplasat la domiciliul victimei P.I., de intenţia de a-i fura banii.
Pentru a putea intra în domiciliul victimei, B.E. a luat asupra sa o şurubelniţă solidă, cu mâner metalic, în lungime de 27 cm., cu care a şi forţat sistemul de închidere a uşii de la apartamentul victimei, amândoi pătrunzând în interior.
Victima P.I. a sesizat acest lucru, a apărut în faţa inculpaţilor şi i-a întrebat ce caută acolo, încercând să-i alunge cu cârja pe care o avea în mâna dreaptă.
În acel moment inculpatul B.E. l-a lovit puternic cu pumnul în faţă, determinându-i dezechilibrarea şi căderea pe spate, la podea.
În cădere, victima s-a lovit cu capul de lemnul patului său şi a început să sângereze puternic în zona feţei.
Din neatenţie inculpatul B.E. a scăpat şurubelniţa pe jos, aceasta fiind găsită la cercetarea la faţa locului, fixată şi ridicată de organele de poliţie.
Victima P.I. a reuşit să se scoale de la podea şi a încercat să-l împiedice pe inculpatul B.E. să-i ia banii din portofel, motiv pentru care inculpatul l-a lovit de mai multe ori cu pumnul în faţă şi în piept, determinându-i din nou lovirea cu faţa de lemnul patului şi căderea la podea.
În încercarea disperată de a se apăra, victima P.I. l-a prins pe inculpatul B.E. cu amândouă mâinile de un picior, din poziţia căzut la podea, moment în care coinculpatul B.Z. l-a lovit de mai multe ori cu piciorul şi cu pumnul în zona pieptului şi a abdomenului.
Inculpatul B.Z. a declarat că în acele momente el i-a aplicat victimei mai multe lovituri de picior, date cu călcâiul pantofului, de sus în jos, iar fratele său B.E. i-a dat şi el mai multe lovituri bătrânului, cu pumnii şi cu picioarele, în zona capului mai ales".
Când inculpaţii au părăsit locul faptei „bătrânul încă mai urla, mai încet".
Inculpaţii au fugit la domiciliul lor şi au ascuns banii furaţi sub un dulap, uitând la faţa locului şurubelniţa corp delict.
Între timp victima P.I. a fost găsită sângerând, în stare de agonie, de către martorul D.L., care venise în vizită.
Datorită traumatismelor suferite ca urmare a loviturilor aplicate de inculpaţi, la 15 decembrie 2008 P.I. a decedat.
Din raportul medico-legal de necropsie nr. 1410/A3/224 din 16 decembrie 2008, emis de către Serviciul de medicină legală Covasna rezultă următoarele: - moartea numitului P.I. a fost violentă; - moartea s-a datorat politraumatismului cranio-toracic-leziuni traumatice primare (echimoze, plăgi) multiple, fractură de piramidă nazală, hemoragie meningee, fractură de stern şi fracturi costale multiple – survenit la o persoană în vârstă; - leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri multiple, repetate, cu corp dur ( pumni, picioare) la data de 14 decembrie 2008 şi au legătură de cauzalitate directă cu moartea victimei; - poziţia ipotetică victimă agresor a fost faţă în faţă, fiind posibil ca la un moment dat victima să fie căzută la pământ.
De asemenea, din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică nr. 136104 din 9 decembrie 2008, întocmit de către Serviciul criminalistic al IPJ Covasna rezultă că urmele papilare ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului, au următoarea apartenenţă: - urma papilară ridicată de pe faţa unui geam vitrină şi urma papilară ridicată de pe faţa laterală a canatului ferestrei din baie (nr. 1 şi 5) au fost create de degetul inelar de la mâna dreaptă şi regiunea hipotenară de la palma stângă ale inculpatului B.E.; - urmele ridicate de pe radiatorul victimei ( nr. 2, nr. 3 şi nr. 4) au fost create de impresiunea degetului mijlociu de la mâna stângă, regiunea digito-palmară de la palma stângă şi regiunea tenară şi hipotenară de la palma dreaptă ale inculpatului B.Z..
Totodată, din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică traseologică nr. 136103 din 17 decembrie 2008, întocmit de către serviciul criminalistic al IPJ Covasna, rezultă că urmele de efracţie de pe tocul uşii de acces în localitatea victimei P.I. au fost create de şurubelniţa corp-delict aparţinând inculpatului B.E.
În cursul dezbaterilor judiciare s-a pus în discuţia părţilor la cererea procurorului, schimbarea încadrării juridice dată faptelor reţinute prin rechizitoriu, luându-se act de cererea acestuia de extindere a procesului penal pentru o nouă faptă, cea de violare de domiciliu, prima instanţă asigurând punerea de concluzii în apărare în legătură cu toate faptele penale pentru care s-a extins obiectul judecăţii, dându-le inculpaţilor posibilitatea administrării probelor necesare în raport cu noile învinuiri aduse.
Extinderea obiectului judecăţii pentru noi fapte descoperite în cursul judecăţii, urmare a cererii făcută de procuror, care a declarat că pune în mişcare acţiunea penală şi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 174, art. 176 alin. (1), lit. d) şi art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., a fost urmată de comunicarea noilor învinuiri şi judecarea cauzei şi cu privire la faptele nou descoperite.
Prin urmare, pornind de la demonstrarea realităţii traumatismului făcută de medicul legist, de la referinţele acestuia asupra circumstanţelor în care s-au produs leziunile traumatice de la corelaţia dintre traumatism şi efectul generat (decesul victimei), de la aptitudinea violenţelor de a înfrânge rezistenţa victimei ce a fost deposedată în final de o sumă de bani, prima instanţă luând în calcul şi coordonatele expuse în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), consensul neechivoc al inculpaţilor, brutalitatea cu care au agresat-o pe victimă, a aplicat fiecăruia o pedeapsă rezultantă de 17 ani închisoare, apreciind-o a fi perfect adaptată cazului individual concret.
Ţinând cont că decesul victimei directe cauzează victimelor indirecte şi un prejudiciu moral care constă în esenţă în aşa-numitul „prejudiciu de afecţiune", că jurisprudenţa a stabilit în mod constant obligaţia autorului faptei ilicite de a repara prejudiciile rezultate din plata cheltuielilor de înmormântare, în speţă, inculpaţii au fost obligaţi în solidar la plata unor despăgubiri civile în sumă de 6.521 lei.
Împotriva acestei soluţii au promovat apel atât inculpaţii ce pun problema redozării pedepselor aplicate cât şi parchetul ce o critică sub două aspecte al greşitei individualizări a pedepselor aplicate, orientate greşit spre minimul special şi al nesocotirii caracterului personal al măsurii prevăzute de art. 118 lit. b) C. pen. generată de confiscarea eronată a şurubelniţei de la ambii inculpaţi, în timp ce aceasta a aparţinut şi a fost folosită de inculpatul B.E.
Prin Decizia penală nr. 87 din 20 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov s-a admis apelul declarat de procuror, s-a casat în parte sentinţa atacată şi rejudecând s-au majorat pedepsele principale aplicate inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, de la 17 ani la câte 20 ani închisoare, dispunându-se ca urmare a contopirii pedepselor, ca inculpaţii să execute câte 20 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul B.E. a şurubelniţei corp delict şi au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Pin aceeaşi decizie s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţi.
Instanţa de prim control judiciar a reţinut că se impune majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat având în vedere cooperarea determinabilă, concomitentă a participanţilor în procesul cauzării rezultatului ilicit, de la punerea victimei datorită vârstei şi inferiorităţii sale numerice în neputinţa de a se apăra, de la corelaţia între traumatism şi efectul generat reieşită din cauzalitatea medico-legală stabilită de medicul legist, maniera brutală în care coinculpaţii au acţionat şi gradul ridicat de pericol social al infracţiunii de omor calificat, aspectul că ştiau că victima e lipsită de apărare, iar omorul săvârşit a creat condiţiile favorabile jefuirii victimei.
Având în vedere că şurubelniţa corp delict şi aparţinea inculpatului B.E., acesta fiind şi cel care a folosit-o în scopul pătrunderii ilicite în locuinţa victimei, iar măsura de siguranţă are un caracter personal, s-a dispus confiscarea şurubelniţei de la inculpatul B.E.
În ceea ce priveşte apelurile inculpaţilor, Curtea a apreciat că acestea sunt nefondate ţinând seama că rezultatul s-a produs datorită acţiunilor conjugate concomitente ale celor doi participanţi, care practic au premeditat sustragerea banilor, ştiind că victima acuza o surzenie accentuată şi locuia singură, operând astfel în locuinţa unei persoane în etate, lipsită de apărare, pe care au lovit-o repetat, cu intensitate cu intenţia de a o ucide.
Împotriva deciziei nr. 87 din 20 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov în termen legal au declarat recurs inculpaţii B.Z. şi B.E., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepselor, pe care le consideră prea aspre în raport cu atitudinea sinceră pe care au avut-o pe întreg parcursul procesului penal şi cu împrejurarea că nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale.
Examinând recursurile declarate în cauză prin prisma disp. art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte reţine că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce urmează:
Pedepsele aplicate inculpaţilor pentru săvârşirea celor 3 infracţiuni ce au fost just individualizate în raport cu criteriile prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), astfel că nu se impune o reducere a acestora, aşa cum solicită inculpaţii.
Inculpaţii au săvârşit infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social, după o înţelegere prealabilă, profitând de faptul că victima era o persoană în vârstă, cu probleme de sănătate şi locuia singură.
Modalitatea de comitere a faptelor relevă o periculozitate sporită a inculpaţilor, aceştia aplicând victimei multiple lovituri de intensitate sporită, cu pumnii şi picioarele, lovituri ce au produs leziunile descrise în raportul medico-legal de necropsie şi care au condus la decesul victimei.
De asemenea, nu trebuie omisă împrejurarea că inculpaţii au pătruns prin efracţie în locuinţa victimei în vârstă de 83 ani, după ce în prealabil văzuseră că aceasta deţine la domiciliu o sumă de bani, cu scopul de a sustrage această sumă.
Totodată, la individualizarea pedepselor au fost avute în vedere şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, care nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, nu aveau ocupaţie la data comiterii faptelor, iar pe parcursul procesului penal au avut o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând faptele.
Deşi aceste aspecte sunt favorabile inculpaţilor, în raport cu pericol social ridicat şi cu modalitatea concretă de comitere a faptelor, Înalta Curte apreciază că nu se impune reducerea pedepselor, acestea fiind în măsură - prin cuantumul lor şi modalitatea de executare - să asigure scopul educativ şi preventiv al pedepsei prev. de art. 52 C. pen.
În consecinţă, în baza disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţi, iar conform art. 38516 rap. la art. 381 C. proc. pen. va deduce din pedepsele aplicate timpul reţinerii şi arestării preventive, începând cu 15 decembrie 2008 la zi.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.Z. şi B.E. împotriva deciziei penale nr. 87/AP din 20 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 15 decembrie 2008, la 12 februarie 2010.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Onorariul interpretului de limbă maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 525/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 533/2010. Penal → |
|---|
