ICCJ. Decizia nr. 790/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 790/2010
Dosar nr. 9357/1/2009
Şedinţa publică din 1 martie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Printr-o cerere înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 9357/1/2009 revizuientul C.G. a formulat o cerere de revizuire împotriva Deciziei penale nr. 3864 din 20 noiembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 1171/2/2009 solicitând casarea hotărârii prin care i-a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare, deoarece, susţine revizuientul, „instanţa i-a refuzat acordarea unui alt termen pentru pregătirea dosarului în vederea judecării cauzei pe fond" şi în mod nelegal l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea cererii de revizuire, precum şi în memoriile depuse la dosar, revizuientul reiterează criticile pe care le-a invocat anterior, în cauze care au fost soluţionate definitiv de către instanţe şi care au avut ca obiect plângeri împotriva soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale dispuse de către procuror, exprimându-şi nemulţumirea cu privire la modul în care s-au judecat cauzele şi la actul de justiţie în general.
Examinând cererea formulată de revizuient în raport cu dispoziţiile art. 393 şi art. 394 C. proc. pen., care reglementează instituţia revizuirii, Înalta Curte constată, că cererea de faţă este inadmisibilă.
Din interpretarea dispoziţiilor legale menţionate rezultă că pot fi supuse revizuirii numai hotărârile judecătoreşti definitive prin care a fost rezolvat fondul cauzei, printr-o soluţie de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal.
Cum în speţă hotărârea a cărei revizuire se solicită a fost pronunţată de către instanţă într-o cauză având ca obiect contestaţia în anulare formulată împotriva unei soluţii definitive pronunţată într-o procedură reglementată în dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., care nu îndeplineşte condiţia de a rezolva fondul unei cauze în sensul prevăzut de art. 393 şi art. 394 C. proc. pen., cererea formulată de revizuient apare ca fiind inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
De altfel, Înalta Curte constituită în Secţii Unite s-a pronunţat în acest sens prin Decizia nr. 17 din 19 martie 2007, soluţionând un recurs în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dezlegarea dată acestei probleme de drept fiind obligatorie potrivit art. 4142 alin. (3) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. potrivit cărora „în cazul declarării apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori şi-a retras apelul, recursul sau cererea".
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul C.G. împotriva Deciziei penale nr. 3864 din 20 noiembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. 1171/2/2009.
Obligă revizuientul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4160/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 4163/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
