ICCJ. Decizia nr. 105/2011. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 105/2011

Dosar nr. 3339/84/2010

Şedinţa publică din 14 ianuarie 2011

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 35 din 26 mai 2010 pronunţată de Tribunalul Sălaj s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 71/2009 a Tribunalului Sălaj formulată de petenta C.A.

Petenta a fost obligată la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut că prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, din data de 04 februarie 2009, în dosarul nr. 107/P/2009 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative a amenzii în sumă de 500 lei faţă de învinuita P.S.M., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitoarea P.S.M., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor , prevăzută de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 C. pen., şi ameninţare, prevăzută de art. 193 C. pen., iar faţă de făptuitoarea P.M. s-a dispus neînceperea urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de tentativă la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), rap. la art. 20 C. pen., rap. la art. 174 C. pen., şi complicitate la infracţiunea de lovire, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), rap. la art. 180 alin. (2) C. pen.

S-a reţinut că partea vătămată C.A. a formulat, în data de 23 octombrie 2008, o plângere penală împotriva învinuitei P.S.M., pentru că în data de 17 octombrie 2008 a lovit-o cu un corp dur în zona sânului şi a braţului drept, provocându-i leziuni ce au necesitat 8 - 9 zile de îngrijiri medicale , împrejurare în care i-a adus injurii.

Conform plângerii penale, în aceleaşi împrejurări făptuitoarea P.M. a încurajat-o pe învinuită să o lovească pe partea vătămată.

În plângerea formulată partea vătămată a mai solicitat ca cele două făptuitoare să fie cercetate şi pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor, lovire şi ameninţare.

Împotriva ordonanţei Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, din data de 04 februarie 2009, în dosarul nr. 107/P/2009 partea vătămată C.A. a formulat plângere, considerând soluţia procurorului ca fiind nelegală şi netemeinică.

Prin rezoluţia din data de 23 martie 2009, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj a respins ca neîntemeiată plângerea părţii vătămate, motiv pentru care aceasta s-a adresat cu plângere în temeiul art. 2781 C. proc. pen., la Judecătoria Şimleu Silvaniei. Prin sentinţa penală nr. 67 din 2 iunie 2009, Judecătoria Şimleu Silvaniei a respins ca neîntemeiata plângerea părţii vătămate în temeiul art. 2781 C. proc. pen., sentinţa fiind atacată cu recurs de către partea vătămată, susţinând în continuare că a fost victima infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor.

Prin Decizia penală nr. 116 din 21 octombrie 2009, pronunţată în dosarul nr. 580/309/2009, Tribunalul Sălaj a admis recursul părţii vătămate C.A. împotriva Sentinţei penale nr. 67 din 12 iunie 2009 a Judecătoriei Şimleu Silvaniei, care în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c) rap. la art. 3859 alin. C. proc. pen. pe care a casat-o în întregime şi a trimis cauza spre competenta soluţionare în fond la Tribunalul Sălaj.

Prin sentinţa penală nr. 71 din 11 noiembrie 2009, Tribunalul Sălaj în baza art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., s-a admis plângerea petentei C.A., s-a desfiinţat Ordonanţa procurorului din data 04 februarie 2009 şi rezoluţia prim-procurorului din data de 15 martie 2009, date în dosarul nr. 107/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj şi s-a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale împotriva intimatelor P.S.M. şi P.M. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă de omor, respectiv complicitate la tentativă de omor, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 20 rap. la art. 174 C. pen., respectiv art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), rap. la art. 174 C. pen.

Împotriva sentinţei penale nr. 71 din 11 noiembrie 2009 a Tribunalului Sălaj a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj şi făptuitoarele P.S.M. şi P.M., criticându-se soluţia atacată ca fiind nelegală şi netemeinică.

Prin Decizia penală nr. 160/R/2010 din data de 02 martie 2010, Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj şi făptuitoarele P.S.M. şi P.M. împotriva sentinţei penale nr. 71 din 11 noiembrie 2009 a Tribunalului Sălaj, care a fost casată în întregime.

Rejudecând în baza art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., s-a respins plângerea petentei C.A., împotriva rezoluţiei nr. 93/II/2/2009, din 23 martie 2009 a prim - procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj şi Ordonanţa nr. 107/P/2009 din 04 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

S-a reţinut că potrivit disp. art. 393 C. proc. pen. pot fi atacate pe calea revizuirii numai hotărârile definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal, or, în cazul de faţă Decizia penală a cărei revizuire se solicită nu priveşte o hotărâre de condamnare, achitare sau încetarea procesului penal.

Mai mult, prin Decizia XVII din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a statuat că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţată în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) şi b) C. pen. este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, în baza art. 406 alin. (4) C. proc. pen., s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel revizuienta, solicitând prin apărătorul său admiterea apelului şi rejudecarea cauzei de către prima instanţă având în vedere că există împrejurări noi, care nu au fost cunoscute de instanţă când a soluţionat cauza. Arată că petenta solicită audierea martorilor inclusiv la procuror deoarece aceştia nu au fost audiaţi. Nu s-a realizat confruntarea dintre învinuiţi şi petentă, iar pe fond s-a dispus încetarea procesului penal.

Prin Decizia penală nr. 132/A/2010 din 12 octombrie 2010, Curtea de Apel Cluj, secţia penală de minori, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuienta C.A. împotriva sentinţei penale nr. 35 din 26 mai 2010 a Tribunalului Sălaj.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs revizuienta C.A., solicitând admiterea recursului astfel cum s-a reţinut în practicaua prezentei decizii.

Examinând Decizia atacată, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 2781 pct. 10 C. proc. pen., hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. (8) lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.

Pe de altă parte, art. 407 C. proc. pen. prevede că sentinţele instanţei de revizuire date potrivit art. 403 alin. (3) şi art. 406 alin. (1) sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile la care se referă revizuirea, iar deciziile date în apel sunt supuse recursului.

Raportând aceste texte de lege la cauza de faţă, Înalta Curte constată că hotărârea a cărei revizuire se cere de către petiţionară (respectiv sentinţa penală nr. 71 din 11 noiembrie 2009 a Tribunalului Sălaj) era susceptibilă de a fi atacată cu recurs şi, prin urmare, hotărârea pronunţată în cadrul revizuirii acesteia urma aceeaşi cale, respectiv a recursului.

Prin Decizia nr. 35 din 14 decembrie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, a stabilit că recursul declarat împotriva unei hotărâri prin care a fost soluţionată calea de atac a apelului, deşi recursul era singura cale de atac ce putea fi exercitată împotriva hotărârii primei instanţe, este admisibil, potrivit dispoziţiilor art. 3851 lit. a) C. proc. pen., fiind incidente cazurile de casare prev.de art. 3859 alin. (1) pct. 3 şi 11 C. proc. pen.

Din considerentele deciziei sus-menţionate rezultă că soluţia care se impune este de casare a unei atare decizii, date cu încălcarea vădită a normelor procedurale privind desfăşurarea procesului penal şi trimiterea cauzei la instanţa competentă, în vederea judecării recursului în complet legal constituit şi în conformitate cu dispoziţiile prin care este reglementată această cale de atac.

În consecinţă, Înalta Curte constată că soluţia care se impune în cauza de faţă este de casare a deciziei atacate (Decizia penală nr. 132/A din 12 octombrie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori) şi de trimitere a cauzei la Curtea de Apel Cluj pentru soluţionarea recursului declarat de revizuienta C.A. împotriva sentinţei penale nr. 35 din 26 mai 2010 a Tribunalului Sălaj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de revizuienta C.A. împotriva deciziei penale nr. 132/A din 12 octombrie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Casează Decizia penală atacată şi trimite cauza la Curtea de Apel Cluj pentru soluţionarea recursului declarat de revizuienta C.A. împotriva sentinţei penale nr. 35 din 26 mai 2010 a Tribunalului Sălaj.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 ianuarie 2011.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 105/2011. Penal