ICCJ. Decizia nr. 1493/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1493/2011
Dosar nr. 2600/114/2009
Şedinţa publică din 13 aprilie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin sentinţa penală nr. 99 din 11 octombrie 2010 a Tribunalului Buzău în baza art. 215 alin. (1), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 şi art. 76 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.V., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice şi în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator al unei societăţi comerciale pe termen de 2 ani.
În baza art. 84 pct. 3 din Legea 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 şi art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art. 9 lit. a) şi b) din Legea 24/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 şi art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare.
4. În baza art. 272 pct. 2 din Legea 31/1990, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 şi art. 76 lit. d) condamnă pe inculpatul M.V. la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.
A fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, în conformitate cu art. 71 C. pen.
În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe termen de încercare de 6 ani.
În baza art. 863 C. pen., a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de încercare:
- să se prezinte, la datele fixate, la consilierul de probaţiune desemnat cu supravegherea sa în cadrul Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Buzău;
- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliul reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
A atras atenţia inculpatului asupra revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în conformitate cu art. 864 C. pen. şi art. 359 C. proc. pen. în cazul neexecutării, în termenul de încercare, a obligaţiilor civile dispuse prin prezenta sentinţă, a neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere dispuse în conformitate cu art. 863 C. pen. ori în cazul comiterii unei infracţiuni intenţionate pe durata termenului de încercare.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
A luat act că SC M.B. SRL Piteşti, Bucureşti, şi SC L.M.C. SNC Buzău, prin N.M., nu s-au constituit părţi civile.
A respins, ca inadmisibile, acţiunile civile formulate de către părţile civile SC C.A. SRL Buzău, SC P.M. SRL Buzău, prin S.V., SC T.B. SRL Ploieşti, prin B.L., judeţ Prahova şi SC K.S. SRL - Târgovişte, prin C.C.
A fost obligat pe inculpatul M.V., în solidar cu SC D.A. SRL Berca, jud. Buzău, prin lichidator judiciar B.D., cu sediul profesional în Buzău, la 225.196 lei despăgubiri civile către SC C.M.M. SRL Strehaia, jud. Mehedinţi, cu dobânda legală aferentă până la achitarea integrală a debitului.
A fost obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D.A. SRL Berca, al 18.443 lei despăgubiri civile către SC A.K.T. SRL, Com. Lipăneşti, prin D.A., judeţ Prahova.
A obligat pe inculpat, în solidar cu SC D.A. SRL Berca, la 108.108,3 lei TVA şi 2.313,72 lei impozit pe profit cu majorările legale aferente până la achitarea debitului.
A obligat pe inculpat să aducă în patrimoniul SC D.A. SRL Berca suma de 234.033 lei.
Sentinţa a fost comunicată Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Buzău la data rămânerii definitive.
A obligat pe inculpat la 3000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu şi 1000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă SC C.M.M. SRL Strehaia.
S-a reţinut că inculpatul M.V. a avut calitatea de administrator al SC D.A. SRL Berca, cu obiect principal de activitate-comerţul cu piese si accesorii auto.
1. În această calitate,inculpatul a avut relaţii comerciale cu SC M.B. SRL Ploieşti de la care a achiziţionat în perioada mai-iunie 2007 mărfuri în valoare de 28411,31 lei. Pentru a achita marfa,inculpatul a emis 3 file CEC si un bilet la ordin,în alb,doar semnate si stampilate despre care partea vătămată a susţinut că au fost lăsate drept garanţie.
Astfel, inculpatul a emis fila CEC seria BB 3030 nr. 1334114, în valoare de 7284,01 lei introdusă la plată si refuzată la data de 13 iulie 2007; fila CEC seria BB 303 nr. 01334125 în valoare de 4596,40 introdusă la plată si refuzată la data de 17 iulie 2007; fila CEC seria BB 303 nr. 01334122 in valoare de 8100 lei introdusă la plată si refuzată la data de 18 iulie 2007 si biletul la ordin refuzat la plată refuzat la plată la data de 24 iulie 2007.
Toate aceste file CEC au fost refuzate la plată pe motiv de lipsă de disponibil în contul trăgătorului cu privire la dreptul de proprietate, client aflat în interdicţie bancară.
2. De la SC L.M.C. SNC Buzău, societatea administrată de către inculpat s-a aprovizionat cu materiale de construcţii în valoare de 39.100 lei pentru care a emis fila CEC seria BA 303 nr. 01996085,în alb semnată şi ştampilată,care ulterior a fost completată de către administratorul N.M. si introdusă la plată.
Fila CEC a fost refuzată la plata pentru lipsa disponibilului în contul trăgătorului însă obligaţia de plată s-a stins prin compensare.
S-a constatat că fila CEC emisă de către inculpat în favoarea SC L.M.C. SNC Buzău nu avea menţionată data si locul emiterii,elemente esenţiale cecului prevăzute de art. 1 din Legea nr. 59/1934.
3. Inculpatul a încheiat cu SC C.A. SRL Buzău contractul de vânzare-cumpărare nr. 53 din 28 februarie 2007 potrivit căruia societatea pe care o administra a beneficiat de produse petroliere în valoare de 25.017,99 lei. Fila CEC seria BA 300, nr. 01707564 lăsată de către inculpat cu titlu de garanţie a fost refuzată la plată la 10 august 2007 pentru lipsa disponibilului în contul trăgătorului. S-a stabilit că acestei file CEC îi lipseau data si locul emiterii si suma ce trebuia plătită.
4. De la SC P.M. SRL Buzău societatea administrată de către inculpat s-a aprovizionat cu anvelope pentru utilaje, în perioada 11 aprilie 21007-6 iunie 2007, fără a încheia contract de colaborare, în valoare de 8805,92 lei. Pentru plata acestor mărfuri, inculpatul a emis fila CEC seria BA oo, nr. 01996094, în alb, doar semnată şi ştampilată.
Fila CEC căreia îi lipseau data,locul emiterii si suma ce trebuia plătită a fost refuzată la plată la 10 martie 2008 întrucât trăgătorul era în interdicţie bancară şi CEC-ul era retras din circulaţie.
5. Aceleaşi elemente esenţiale lipseau si din fila CEC seria BA 300, nr. 01707566 emisă de către inculpat pentru plata sumei de 30887,64 lei în favoarea SC T. SRL Ploieşti de la care s-a aprovizionat în cursul lunii noiembrie 2007 cu role pentru utilaje. De la aceeaşi societate, inculpatul s-a mai aprovizionat cu marfă în valoare de 30.287,88 lei pentru achitarea căreia a emis fila CEC seria BE 338 nr. 00052298,în calitate de acţionar al SC F.A. SRL Buzău, filă CEC căreia îi lipseau elemente esenţiale precum data, locul emiterii, sumă ce trebuia plătită.
6. La începutul anului 2007 societatea administrată de către inculpatul M.V. s-a aprovizionat cu lanţuri pentru buldozere de la SC L.S. SRL Târgovişte. La data încheierii contractului de vânzare-cumpărare inculpatul a lăsat părţii vătămate două file CEC seria BH nr. 01850865 si 01850868 cărora le lipsea,data locul emiterii si suma ce trebuia plătită.
Cele două file Cec emise pentru plata sumei de 21.768 lei au fost refuzate la plată la data de 20 aprilie 2008 pentru lipsa disponibilului în contul trăgătorului care era în interdicţie bancară.
Fapta inculpatului de a emite filele CEC menţionate mai sus fără a cuprinde menţiunile esenţiale precum si data, locul emiterii, suma ce trebuia plătită întruneste elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), avându-se în vedere perioada de timp în care s-au emis filele CEC dar si rezoluţia infractională unică în baza căreia a acţionat inculpatul.
7. La începutul lunii martie 2007 inculpatul M.V. a avut relaţii comerciale cu SC A.K.T. SRL de la care a achiziţionat role pentru buldozer fiind emise 4 facturi pentru plata mărfurilor în perioada martie-iulie 2007. Pentru o parte din suma rămasă neachitată, inculpatul a emis 2 file CEC si un bilet la ordin ce au fost completate integral, fiind refuzate la plată pentru lipsa disponibilului în cont după cum urmează :
Fila CEC seria BB nr. 01334127 emisă la data de 30 iulie 2007 în valoare de 22.990,80 lei introdusă la plată si refuzată la data de 30 iulie 2007; fila CEC seria BB nr. 01334124 emisă la data de 18 iulie 2007 în valoare de 20.000 lei introdusă la plată şi refuzată la data de 1 august 2007 si un bilet la ordin emis la data de 7 iunie 2007, în valoare de 20.452 lei refuzat la plată din lipsă totală de disponibil la data de 2 august 2007.
Toate aceste file CEC au fost refuzate la plată pe motiv de disponibil în contul trăgătorului, litigiul cu privire la dreptul de proprietate, client în interdicţie bancară.
În contul datoriei,inculpatul a livrat un excavator în valoare de 45.000 lei,rămânând neachitată suma de 18.443,66 lei pentru care societatea furnizoare s-a constituit parte civilă.
8. În baza relaţiilor contractuale avute cu SC C.M. SRL Strehaia inculpatul a emis file CEC, completate integral, care au fost refuzate la plată pentru lipsa disponibilului după cum urmează :
Fila CEC seria BB 303 nr. 01334334 în valoare de 25.000 lei introdusă la plată si refuzată la data de 3 octombrie 2007; fila CEC BB 303 nr. 01334123 în valoare de 30.000 lei introdusă la plată şi refuzată la data de 25 iulie 2008; fila CEC seria BB 303 nr. 01334133 în valoare de 23.632 lei introdusă la plată si refuzată la data de 25 iulie 2008; fila CEC seria BB 303 nr. 01334329 în valoare de 25.000 lei introdusă la plată si refuzată la data de 25 iulie 2008; fila CEC seria BB 303 nr. 01334328 în valoare de 25.000 lei introdusă la plata si refuzată la 25 iulie 2008; fila CEC seria BB 303 nr. 01334335 în valoare de 25.000 lei introdusă la plata si refuzată la data de 25 iulie 2008; fila CEC seria BB 303 nr. 01334332 în valoare de 23.000 lei introdusă la plată si refuzată la data de 25 iulie 2008; fila CEC seria BA nr. 1996097 în valoare de 50.000 lei introdusă la plată si refuzată la data de 28 iulie 2008.
Toate aceste file CEC au fost refuzate la plată pe motiv de disponibil în contul trăgătorului,litigiul cu privire la dreptul de proprietate,client în interdictie bancară,retras din circulaţie si litigiu cu privire la dreptul de proprietate.
SC C.M. Strehaia s-a constituit parte civilă cu suma de 225.196 lei,valoarea filelor CEC refuzate la plată.
Fapta inculpatului M.V. de a emite file CEC asupra unor instituţii de credit, ştiind că pentru valorificarea lor nu există acoperirea necesară, faptă care s-a comis prin inducerea în eroare a reprezentanţilor SC A.K.T. SRL si SC C.M. SRL Strehaia cu privire la posibilitatea achitării sumelor datorate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (4), (5) C. pen.
Inculpatul M.V. a comis si infracţiunea prev. de art. 9 lit. a) si b) din Legea nr. 241/2005 sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit în sumă de 2.313.72 lei si TVA în sumă de 108.108,34 lei,fapta comisă în mod continuat,în conformitate cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în perioada ianuarie 2006-octombrie 2007.
Astfel, prin procesul verbal nr. 501639 din 9 mai 2008,încheiat de către Garda Financiară Buzău s-a stabilit că SC D.A. SRL Berca avea la 31 iulie 2007 un sold scriptic de marfă de 433.481,57 lei, iar în perioada 1-8 august 2007 nu au fost identificate aprovizionări de marfă.
Calculându-se soldul scriptic de marfă la 8 august 2007 s-a constatat că acesta era de 428.806,57 lei, iar în urma inventarierii mărfurilor a rezultat că societatea avea marfă lipsă în valoare de 237.031,97 lei. Inculpatul a recunoscut că a vândut mărfuri către diferite persoane fără a întocmi documente contabile.
De asemenea,în perioada ianuarie 2006-octombrie 2007 inculpatul a efectuat aprovizionări cu marfă de la diverse societăţi din ţară,aprovizionări care nu au la bază operaţiuni reale,în valoare de 440616,43 lei, din care 70.254,33 lei TVA.
Valoarea mărfurilor constatate lipsă în urma inventarierii,în sumă de 234.033,34 ce nu a fost înregistrată în evidenţele contabile ale SC D.A. SRL Berca a fost însuşită de către inculpat si folosită în interes personal, contrar intereselor societăţii În declaraţiile date (filele 482-503 dosar de urmărire penală) inculpatul a recunoscut comiterea acestei fapte ce întruneste elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), faptă comisă în mod continuat în perioada ianuarie 2006-octombrie 2007.
Vinovăţia inculpatului a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă procesul verbal încheiat de Garda Financiară Buzău la 9 mai 2008 (filele 65-89, dosar de urmărire penală vol.II), raportul de inspecţie fiscală nr. 28765 din 26 iunie 2008 întocmit de ANAF (filele 1-65 vol II), raportul de constatare tehnico ştiinţifica, declaraţiile reprezentanţilor societăţilor comerciale, documentele contabile referitoare la relaţiile comerciale desfăşurate, filele CEC si biletele la ordin emise de către inculpat,coroborat cu declaraţiile acestuia prin care a recunoscut comiterea faptelor.
Deşi avea termen în cunoştinţă, inculpatul nu s-a mai prezentat la judecata cauzei, astfel au fost avute în vedere declaraţiile date de către acesta pe parcursul urmăririi penale.
La stabilirea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului vor fi avute în vedere împrejurările în care au fost comise infracţiunile, în mod continuat, prin emiterea unor file CEC ce nu aveau menţiunile necesare prevăzute de lege,fiind afectate relaţiile sociale ce vizează siguranţa comerţului şi plăţilor ce se efectuează între agenţi economici, faptul că inculpatul, deşi cunoştea că societatea se afla în interdicţie bancară a continuat să emită file CEC formând convingerea reprezentanţilor societăţilor furnizoare că va putea achita contravaloarea mărfurilor ce i se livrau.
Avându-se în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunilor,a depus diligenţe pentru acoperirea parţială a prejudiciilor că a justificat emiterea filelor CEC în condiţiile în care mai procedase în acest mod în relaţiile comerciale si avea la rândul său de încasat bani de la agenţi economici, instanţa va reţine în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a), c) si alin. (2) C. pen.,cu consecinţa reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de textul incriminator.
II. Împotriva acestei sentinţe penale în termenul legal au declarat apeluri părţile civile D.G.F.P. Buzău şi SC C.M. SRL Strehaia, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin calea de atac exercitată partea civilă SC C.M. SRL Strehaia a susţinut că acordarea circumstanţelor atenuante şi suspendarea executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului M.V., contravin criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
S-a motivat că acestea sunt şi nepreventive faţă de conduita adoptată de acesta după sesizarea instanţei, tergiversând judecata prin amânări nejustificate circa un an, dar şi cuantumul prejudiciului produs patrimoniului privat, lezându-se interesele patrimoniale a o serie de parteneri contractuali, în cazul său rămânând neacoperită suma de 225.196 lei, dar şi modalitatea de operare constând în emiterea de cecuri ştiind că nu există disponibil în contul bancar iar societatea administrată se afla în interdicţia de a emite atari instrumente de plată.
S-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte, în latură penală a hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei sub acest aspect în sensul reindividualizării cuantumului pedepsei închisorii către maximul special prevăzut în art. 215 alin. (5) C. pen. şi executarea acesteia în regim privativ de libertate.
La rândul său, prin motivele formulate în scris partea civilă D.G.F.P. Buzău a susţinut că acţiunea civilă exercitată în procesul penal pendinte s-a rezolvat cu nesocotirea dispoziţiilor legale în materia determinării obligaţiilor fiscale produse statului în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală comise prin derularea afacerilor comerciale fără bază reală sau deduceri nelegale de TVA, dar şi concluziilor rezultate din raportul de inspecţie fiscală nr. 28765 din 26 iunie 2008.
S-a solicitat majorarea despăgubirilor civile stabilite prin sentinţa primei instanţe la suma de 137.114 lei, reprezentând 132.919 lei TVA şi 4.195 lei impozit pe profit, astfel cum au fost detaliate prin documentele fiscale menţionate şi cererile de constituire de parte civilă încă din faza de urmărire penală, respectiv 75.924 lei TVA dedus ilegal, 37.854 lei TVA sustras, 24.811 lei TVA nedeclarat în aprilie 2008 precum şi impozit pe profit în sumă de 2.314 lei sustras şi 1.881 lei calculat ca diferenţă aferentă trimestrului IV 2007.
La judecata căii ordinare de atac, faţă de acordul inculpatului M.V. (prezent pentru prima dată în faţa unei instanţe de judecată), conform art. 378 alin. (1)1 C. proc. pen., curtea de apel a procedat la audierea acestuia în Şedinţa publică din 17 decembrie 2010.
Retractând în parte declaraţiile făcut în cursul urmăririi penale, acesta a susţinut că din prejudiciul produs apelantei părţi civile SC C.M. SRL Strehaia, în prezent a rămas neacoperită numai suma de 50.000 lei, astfel cum a recunoscut şi reprezentantul acesteia M.A.
A menţionat totodată că de la data pronunţării sentinţei apelate nu a achitat nici o sumă de bani şi nici nu a returnat mărfuri vreuneia dintre părţile civile, faţă de care a fost obligat la acoperirea despăgubirilor civile solicitate.
Verificând hotărârea apelată, pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele de reformare invocate de părţile civile apelante precum şi sub toate aspectele de fapt şi de drept dar în limitele prev. de art. 371 alin. (2) şi art. 372 alin. (1) C. proc. pen., rezultă că faptele, împrejurările săvârşirii acestora şi vinovăţia inculpatului M.V. s-au stabilit corect, fiind în deplină concordanţă cu probele administrate ce au fost complet analizate şi just apreciate.
S-au avut în vedere astfel declaraţiile de recunoaştere făcute constant de acesta în faza de urmărire penală coroborate cu procesul verbal încheiat de Garda Financiară Buzău la 09 mai 2008, raportul de inspecţie fiscală nr. 28765 din 26 iunie 2008 întocmit de ANAF, raportul de constatare tehnico ştiinţifică privind paternitatea semnăturilor aplicate pe filele de cec emise, declaraţiile reprezentanţilor societăţilor comerciale, instrumentele de plată interceptate de către societăţile bancare asupra cărora s-au emis precum şi documentaţia contabilă ce a stat la baza derulării relaţiilor contractuale încheiate în calitate de reprezentant al părţii responsabile civilmente SC D.A. SRL Berca pe perioada ianuarie - octombrie 2007 şi respectiv acţionar al SC F.A. SRL Buzău.
Or, din evaluarea acestor mijloace de probă concludente şi pertinente pentru descoperirea infracţiunilor comise în mediul comercial prin folosirea instrumentelor de plată încredinţate persoanelor juridice de către societăţile bancare şi după caz, nerespectarea legislaţiei financiar contabile, rezultă suficiente date ce confirmă acuzaţia gravă că profitând de calităţile menţionate şi obiectul principal de activitate al societăţii administrate (comerţul cu piese şi accesorii auto) în cursul anului 2007 pentru garantarea plăţii mărfii achiziţionate în valoare de 184.278,74 lei, inculpatul M.V. a emis un bilet la ordin şi 9 file cec în alb, ultimele neavând menţionate elementele esenţiale cerute de art. 1 din Legea nr. 59/1934 (două fiind semnate şi ştampilate iar şapte din acestea fără dată, locul emiterii şi suma ce trebuia plătită).
De menţionat că în cazul părţii vătămate SC T. SRL Ploieşti inculpatul a emis câte o filă cec totalizând suma de 60.165,52 lei şi în calitate de acţionar al SC F.A.C. SRL Buzău.
Mai mult, cu ocazia completării acestora şi introducerii la plată pe data scadenţei, cele şapte societăţi comerciale furnizoare (SC M.B. SRL Ploieşti, SC L.M.C. SNC Buzău, SC C.A. SRL Buzău, SC P.M. SRL Buzău, SC T. SRL Ploieşti, SC L.S. SRL Târgovişte) s-au aflat în imposibilitatea de recuperare a creanţelor, instrumentele de plată fiind refuzate de trasul bancar, pentru lipsa disponibilului în contul trăgătorului, care se afla şi în litigiu cu privire la dreptul de proprietate dar şi în interdicţie bancară.
Ca urmare, la data formulării plângerilor penale obiect al prezentei cauze din obligaţiile asumate în cadrul convenţiilor contractuale încheiate cu cele şase societăţi comerciale, inculpatul M.V. fusese exonerat numai de plata sumei de 39.100 lei datorată persoanei juridice SC L.M.C. SNC Buzău şi care s-a stins prin compensare.
În aceeaşi perioadă şi în baza unei rezoluţii infracţionale separate şi unice, acelaşi inculpat a încheiat afaceri comerciale cu părţile civile SC A.T. SRL şi SC C.M. SRL Strehaia, voinţa contractuală ca şi executarea obligaţiilor asumate în perioada martie – noiembrie 2007, captându-se prin inducerea în eroare a furnizorilor de mărfuri contractate prin emiterea de file cec, completate cu respectarea întocmai a dispoziţiilor Legii nr. 59/1934 şi ascunzându-se faptul că în contul trasului bancar lipsea disponibilul necesar acoperirii creanţelor datorate.
Astfel, pentru facturile având ca obiect achiziţionare de role de buldozer, totalizând suma de 62.990,80 lei în perioada martie-iulie 2007 acesta a predat beneficiarului SC A.T. SRL un bilet la ordin şi două file cec, care introduse în luna iulie 2007, la plată, au fost refuzate pe considerentele menţionate şi precizarea că trăgătorul client se află în interdicţie bancară.
De asemenea, în cadrul relaţiilor comerciale încheiate cu partea civilă SC C.M. SRL Strehaia, succesiv pentru plata mărfii livrate în valoare de 226.632 lei inculpatul M.V. a emis un număr de opt file cec, completate corespunzător legii cecului.
Ca şi în precedente, creanţa nu a putut fi recuperată deoarece pe lângă lipsa disponibilului din contul bancar, la data introducerii la plată s-a constatat retragerea instrumentelor bancare din circulaţie, consecinţă a intrării în interdicţie bancară şi litigiilor purtate cu privire la dreptul de proprietate.
Prin urmare, dovedindu-se că în cursul anului 2007, cu ocazia încheierii contractelor scrise sau verbale, pentru garantarea mărfii livrate de beneficiar, în baza aceleaşi rezoluţii şi în mai multe rânduri, acesta a emis nouă file cec în alb şi fără a cuprinde menţiuni esenţiale (data, locul emiterii şi suma), sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta inculpatului de a emite cele zece file cec completate cu respectarea întocmai a legislaţiei ce guvernează circuitul unor atari instrumente de plată bancară, cunoscând că nu are acoperire datorită lipsei disponibilului în contul bancar, societatea administrată aflându-se în interdicţie bancară, situaţie financiar – contabilă necunoscută de societăţile furnizoare beneficiare şi având ca urmare producerea unui prejudiciu penal de circa 245.000 lei, din care în sumă de 226.632 lei numai în dauna părţii civile SC C.M. SRL Strehaia constituie infracţiunea de înşelăciune calificată cu consecinţe deosebit de grave iar condamnarea acestuia conform art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen., este legală.
Şi infracţiunile de evaziune fiscală şi respectiv prejudicierea persoanei juridice administrate SC D.A. SRL Berca, au fost corect stabilite, concluziile primei instanţe regăsindu-se în probele pertinente instrumentate în cauză.
Astfel, este de necontestat că la controlul efectuat de Garda Financiară privind activitatea desfăşurată de partea responsabilă civilmente în perioada 2004 – 2007 s-a stabilit cu certitudine că la data de 31 iulie 2007 aceasta înregistra un sold scriptic de marfă în valoare de 433.431,57 lei, iar în perioada 01 – 08 august 2007 nu se efectuaseră aprovizionări de marfă.
Pe de altă parte, procedându-se la recalcularea fondului scriptic, atât acest organ financiar cât şi inspectorii din cadrul ANAF Buzău au concluzionat că în perioada încriminată, în final acesta se ridica la 428.806,57 lei, iar inventarierea faptică a înregistrat o lipsă de marfă în valoare de 237.031,97 lei, inculpatul M.V. recunoscând că diferenţa rezultă din vânzarea unor mărfuri către diferite persoane, fără documente contabile.
Pe de altă parte, evidenţele contabile ale aceleaşi societăţi au confirmat şi faptul că în perioada ianuarie 2006 – octombrie 2007 acesta a efectuat aprovizionări de marfă, în cea mai mare parte piese auto, de la diverse societăţi din ţară dar fără a avea la bază operaţiuni reale.
În schimb, pentru valoarea mărfurilor achiziţionate, în sumă de 440.616,43 lei, din care costul este de 370.362 lei, în mod nelegal a dedus TVA în sumă de 70.254,33 lei.
Ca urmare, potrivit calculelor efectuate de Garda Financiară prin procesul verbal încheiat la 09 mai 2008 este cert că prin modalitatea de operare detaliată în precedente, în perioada ianuarie 2006 – octombrie 2007 inculpatul M.V. s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului, în cuantum de 110.421,06 lei.
Despăgubirile civile reprezintă impozit pe profit în sumă de 2.313.72 lei, TVA sustras în sumă de 37.854 lei (pentru lipsă marfă în valoare de 237.031,97 lei), şi TVA dedus nelegal în sumă de 70.254 lei (marfă achiziţionată nelegal în perioada ianuarie 2006 – octombrie 2007).
Aceste concluzii rezultă şi din raportul de inspecţie fiscală nr. 28765 din 26 iunie 2008 încheiat de reprezentanţii părţii civile apelante D.G.F.P. Buzău, astfel că faţă de perioada infracţională reţinută în sarcina intimatului – inculpat în calitate de administrator al persoanei juridice SC D.A. SRL Berca, întemeiat prima instanţă nu a acordat sumele determinate cu titlu de diferenţă impozit profit şi respectiv TVA nedeclarat în aprilie 2008.
Faptul că prin hotărârea atacată nu s-a precizat şi cuantumul majorărilor legale cuvenite bugetului statului prin neplata acestor obligaţii fiscale la termen, astfel cum au fost stabilite de reprezentanţii părţii civile apelante şi până la data încheierii actului de inspecţie, nu constituie o greşită rezolvare a acţiunii civile exercitate în cauză de apelantă, cât timp instanţa de judecată a dispus obligarea solidară a inculpatului şi părţii responsabile civilmente şi la plata sumelor acumulate cu acest titlu până la achitarea integrală a despăgubirilor civile acordate.
În raport de situaţia de fapt expusă, stabilită prin înscrisuri concludente şi recunoscută de altfel de inculpat, condamnarea acestuia pentru infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. a) şi b) din Legea nr. 241/2005 şi infracţiunea prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), comise prin acte repetate şi în baza aceleaşi rezoluţii, pe perioada ianuarie 2006 – octombrie 2007, este legală.
Rezultând aşadar, că sub aspectele analizate sentinţa atacată este justă şi conformă legii, inclusiv rezolvarea laturii civile a procesului penal, apelul declarat de partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Buzău se va respinge conform art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., ca nefondat.
Soluţia adoptată în primă instanţă este însă nelegală în ce priveşte individualizarea pedepsei principale aplicată inculpatului M.V., pentru infracţiunea de înşelăciune calificată cu consecinţe deosebit de grave, atât în ce priveşte cuantumul cât şi modalitatea de executare a acesteia.
Este real că lipsa antecedentelor penale, ca şi conduita sinceră şi de regret adoptată în cursul urmăririi penale unite cu împrejurările concrete care au condus la emiterea cecurilor fără acoperire şi prejudicierea patrimoniului persoanelor juridice vătămate, el însuşi având în derulare valorificarea unor creanţe datorate de alţi parteneri contractuali ca şi eforturile depuse pentru recuperarea în parte a unora din obligaţiile acumulate, justifică concluzia primei instanţe că scopul preventiv, cât şi retributiv al pedepsei judiciare, pot fi realizate prin atenuarea răspunderii penale în condiţiile art. 74 şi art. 76 C. pen.
Aceasta era însă datoare să observe că potrivit art. 76 C. pen., în cazul infracţiunilor prin care s-au produs consecinţe deosebit de grave, dacă se constată că există circumstanţe atenuante, nu sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1) lit. a), ci acelea ale alin. (2), pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la 1/3 din minimul special prevăzut de lege.
În atare situaţie, pedeapsa principală de 3 ani închisoare stabilită pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe grave, pedepsită conform art. 215 alin. (1), (3) şi (5) C. pen. cu cel puţin 10 ani închisoare, evident că este nelegală, întinderea acesteia dozându-se sub limita de 3 ani şi 4 luni închisoare, admisă de lege.
Pe de altă parte, constatându-se că în sarcina inculpatului s-a reţinut săvârşirea unui concurs de infracţiuni, iar pedeapsa rezultantă aplicată conform art. 33 lit. a) C. pen. se situează peste 3 ani închisoare, chiar dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) şi c), conform art. 861 alin. (2) C. pen., nu se poate dispune suspendarea executării acesteia sub supraveghere, el fiind exceptat de la acordarea beneficiului legal.
Dispoziţiile legale detaliate în precedente sunt de strictă interpretare astfel că sub acest aspect se constată că acţiunea penală a fost soluţionată cu nerespectarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) ce impun obligativitatea luării în considerare a limitelor de pedeapsă fixate în partea specială precum şi prevederilor părţii generale a Codului Penal ce guvernează stabilirea şi aplicarea pedepselor judiciare.
Aşa fiind, apelul declarat de partea civilă SC C.M. SRL Strehaia este fondat, impunându-se a fi admis conform art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.
Se va proceda altfel la desfiinţarea, în parte, în latură penală a sentinţei primei instanţe şi rejudecându-se cauza în ce priveşte individualizarea pedepsei se va pronunţa o nouă hotărâre prin care după descontopirea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) şi c) C. pen., în pedepsele componente, se va dispune majorarea sancţiunii principale stabilite pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen. de la 3 ani, la 3 ani şi 6 luni închisoare, cuantum apreciat ca suficient pentru prezervarea interesului public şi supunerea inculpatului la măsuri specifice de resocializare în mediul instituţionalizat penitenciar.
După recontopirea acestei pedepse cu sancţiunile stabilite pentru celelalte fapte reţinute în sarcină, conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., acesta va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare în regim privativ de libertate, la care se adaugă atât pedeapsa accesorie cât şi aceea complementară privind interzicerea exerciţiului drepturilor civile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) şi c) C. pen.
În consecinţă, prevederile art. 861, art. 863 , art. 864 şi art. 71 alin. (5) C. pen. privind suspendarea acestor pedepse, sub supraveghere se vor înlătura, menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei apelate.
Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 118 din 17 decembrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a admis apelul declarat de partea civilă SC C.M. SRL STREHAIA judeţul Mehedinţi, desfiinţează sentinţa penală nr. 99 din 19 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Buzău, în parte, în latură penală şi în consecinţă:
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. aplicată inculpatului M.V., în pedepsele componente, de 3 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (5) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 şi art. 76 lit. a) C. pen.; 5 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 şi art. 76 lit. e) C. pen.; 1 an şi 10 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 9 lit. a) şi b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 şi art. 76 lit. d) C. pen. şi 10 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 şi art. 76 lit. d) C. pen.
A fost majorată pedeapsa principală aplicată inculpatului M.V. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (5) cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 rap. la art. 76 alin. (2) C. pen., prin schimbarea din art. 76 lit. a) C. pen. de la 3 ani închisoare la 3 ani şi 6 luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. a recontopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
A înlăturat disp. art. 861, art. 863, art. 864 privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei precum şi disp. art. 71 alin. (5) C. pen.
Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.
A fost respins apelul declarat de Direcţia Generală A Finanţelor Publice Buzău cu sediul în Buzău, împotriva sentinţei penale nr. 99 din 19 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Buzău, ca nefondat.
A obligat apelanta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Buzău la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu desemnat intimatului - inculpat.
III. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs la data de 18 ianuarie 2010 inculpatul M.V., solicitând caracterizarea recursului de faţă ca fiind un recurs peste termen, precum şi repunerea în termenul de declarare a recursului, susţinând că a fost prezent la dezbateri însă nu a fost prezent la pronunţare, care s-a făcut în aceeaşi zi, nefiind amânată pronunţarea.
Examinând cu prioritate, din oficiu, cererea de repunere în termenul de declarare a recursului în condiţiile art. 385/3 alin. (2) teza II C. proc. pen., combinat cu art. 364 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere cu titlu de premiză, că potrivit dispoziţiilor art. 385/3 alin. (1) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi text de lege, cu titlu de normă de trimitere a dispoziţiilor art. 363 alin. (3) teza I C. proc. pen., termenul de declarare a recursului „pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţate...curge de la pronunţare".
Or, la dezbaterile pe fondul apelului de la termenul de judecată din 17 decembrie 2010 a fost prezent personal recurentul-inculpat.
Aşa fiind, pe calea unui silogism logico-juridic şi formal rezultă că recursul de faţă se priveşte ca tardiv declarat, întrucât au fost înfrânte dispoziţiile legale imperative şi exprese sus-citate şi în consecinţă, acesta va fi respins în baza dispoziţiilor art. 385/15 pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen.
Faţă de cele mai sus expuse, rezultă fără echivoc că recurentul inculpat nu poate pretinde aplicarea în cauză a dispoziţiilor prin care se tinde la repunerea în termenul de recurs, întrucât nu este întrunită prima din condiţiile stabilite prin dispoziţiile art. 364 C. proc. pen., şi anume „întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare", nefiind făcută nicio dovadă în acest sens.
Concomitent, nu se poate pretinde de către recurentul inculpat M.V. incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 385/3 alin. (2) C. proc. pen., combinat cu art. 365 alin. (1) C. proc. pen., relative la recursul peste termen, întrucât nu este întrunită condiţia primă a acestui text de lege, şi anume „partea...a lipsit atât la toate termenele de judecată, cât şi la pronunţare...", având în vedere că recurentul nominalizat a fost prezent la dezbaterile în apel, cât şi la pronunţare.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul M.V. împotriva deciziei penale nr. 118 din 17 decembrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul parţial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1490/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1504/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
