ICCJ. Decizia nr. 1665/2011. Penal
| Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 47/A din 11 februarie 2011, Curtea de Apel București, secția a II a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B.F. împotriva sentinței penale nr. 785 din 11 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul București.
Prin sentința penală nr. 785/F din 11 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în temeiul dispozițiilor art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat inculpatul B.F., la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
In baza art. 861C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 86/2 C. pen.
Conform art. 86/3 C. pen., pe durata termenului de încercare condamnatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte trimestrial, la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București ;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
e) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864,art. 83,art. 84 C. pen. privitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., a cărei executare se va suspenda, potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din durata pedepsei pronunțate reținerea din data de 26 februarie 2009.
In baza art. 17 alin. (1), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a drogurilor rămase în urma efectuării analizelor de laborator și depuse la IGPR -DCJSEO, conform dovezii seria H nr. 0000917 din 03 martie 2009.
In temeiul dispozițiilor art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare. S-a reținut că la data de 26 februarie 2009 organele de poliție din cadrul D.G.P.M.B. - Secția 20 Poliție s-au deplasat în sector 5 București, în vederea efectuării unei percheziții domiciliare conform încheierii nr. 57 din 25 februarie 2009 și autorizației nr. 17 din 25 februarie 2009 emise de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr. 669/P/ 2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6 București.
La efectuarea percheziției domiciliare în dormitorul inculpatului B.F. pe un șifonier, ascunse sub ornament, au fost descoperite un număr de două pungi de folie din plastic, prima dintre acestea conținând un praf de culoare brună și alte 5 pachete tip bilă prin răsucire în folie de plastic în care se află un praf de culoare brună, în cea de-a doua pungă au fost găsite alte șapte pachețele tip bilă, 6 fiind ambalate în folie de plastic transparentă și una în folie de culoare roșie conținând de asemenea praf de culoare brună.
Probele au fost introduse într-un plic, etichetat și sigilat cu sigiliul MAI 35364 și trimise ulterior laboratorului pentru analize.
Referitor la dozele tip bilă găsite pe șifonier în dormitor inculpatul B.F. a declarat organelor de poliție că acestea conțin heroină, întrucât este consumator de droguri neinjectabile și că le are din seara de 25 februarie 2009, când în jurul orelor 2300 a observat că o persoană le-a ascuns după o piatră în spatele unui bloc din zona în care locuiește, a așteptat să plece acea persoană și a luat ,,bilele" ascunse.
Conform raportului de constatare-tehnico științifică nr. 522738 din 27 februarie 2009, întocmit de către I.G.P.R. - D.G.C.C.6. -L.C.A.P.D. probele înaintate în cauza privind pe inculpatul B.F. sunt constituite din:
proba nr. 1 (12 punguțe din material plastic de culoare albă, care conțin o substanță pulverulentă de culoare bej): 1,14 grame pulbere care conține heroină și cofeină .
proba nr. 2 (o punguță din material plastic de culoare albă, care conține o substanță pulverulentă de culoare bej): 4,56 grame pulbere care conține heroină și cofeină.
Heroina (Diacetilmorfina) face parte din Tabelul Anexă nr. I din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Cantitatea de 1,03 grame pulbere care conține heroină (proba nr. 1) și 4,44 grame pulbere care conține heroină (proba nr.2) rămase după efectuarea analizelor de laborator , ambalate și sigilate cu sigiliul tip Ml cu nr. 50103 au fost predate I.G.P.R. -D.C.J.S.E.O. conform dovezii seria H nr. 0000917 din 03 martie 2009.
Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului B.F. a fost dovedită de probatoriul administrat în cauză.
S-a procedat la examinarea medicală a inculpatului și conform buletinului de analize medicale nr. 2/2777 din 09 martie 2009 s-a stabilit că inculpatul B.F. prezintă dependență la heroină (opiacee - pozitiv și morfină-pozitiv).
în baza probelor administrate instanța a apreciat ca fiind pe deplin dovedita atât existentele faptei, cât și a vinovăției inculpatului.
în ceea ce privește încadrarea juridică, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului B.F., constând în aceea că, la data de 26 februarie 2009 a fost depistat deținând 5,70 grame heroină cu cofeină, pentru consum propriu, fără drept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000.
Instanța a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă individualizată în conformitate cu criteriile generale prevăzută de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), apreciind că o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege este corespunzătoare aptitudinii de reeducare a făptuitorului și posibilităților sale de a reacționa pozitiv la mijlocul de represiune ales, ținând cont în acest sens de vârsta inculpatului, de lipsa unei experiențe de viață, de dezinteresul de a asigura cât mai rapid și mai eficient îndreptarea acestuia, optând și pentru o modalitate de individualizare a pedepsei fără privare de libertate, pentru a asigura inculpatului prin contactul cu familia, cu un mediu social normal, condițiile necesare integrării sale în societate și într-o viață corectă.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul B.F., motivând că fapta pentru care s-a dispus condamnarea sa, prin atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege, nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni și a solicitat să se dispună achitarea sa și aplicarea unei sancțiuni administrative.
în subsidiar, a invocat lipsa antecedentelor penale, conduita sa sinceră pe parcursul procesului penal, faptul că provine dintr-o familie organizată și are un loc de muncă stabil, solicitând aplicarea unei pedepse sub minimul special și ca modalitate de executare să se dispună suspendarea condiționată a acesteia.
Curtea de Apel București, secția a II a penală, prin decizia penală nr. 47/A din 11 februarie 2011 a respins, ca nefondat, apelul împotriva sentinței penale nr. 785 din 11 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul București, constatând neîntemeiate criticile formulate de către inculpat.
împotriva acestei decizii inculpatul a formulat recurs și a solicitat în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen., admiterea recursului, si aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a) si c) C. pen., in sensul ca pedeapsa ar putea fi coborâtă pana la minimul special având in vedere ca inculpatul este un om liniștit, nu are cazier judiciar, dorește sa plece in străinătate sa muncească si a dat dovezi de îndreptare.
A mai solicitat aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.
înalta Curte, analizând lucrările din dosar constată că recursul declarat de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Curtea constată că hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) sau în alte limite prevăzute de lege.
Instanța de fond și instanța apel, prin hotărârile pronunțate, au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), inclusiv și persoana inculpatului, astfel că pedeapsa aplicată este, atât prin cuantum cât și modalitate de executare, de natură a-și realiza scopul, așa cum acesta este circumscris în art. 52 C. pen.
Totodată, înalta Curte, analizând întreg materialul probator constată că prin hotărârea pronunțată de instanța de fond soluție confirmată și de instanța de apel s-a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, iar pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 86/1 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, a fost just individualizată față de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, astfel, cererea acestuia de reducere a pedepsei, în sensul aplicării dispozițiilor art.74 lit. a) și c) C. pen., nu poate fi primită, având în vedere ca acestuia i-a fost aplicată pedeapsa minimă, respectiv 2 ani închisoare.
Cu privire la solicitarea inculpatului în sensul aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen., înalta Curte apreciază că în mod corect s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, ținând-se seama de limitele speciale prevăzute de lege, de gradul ridicat de pericol social al faptei, fiind respectate dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), iar prin măsurile de supraveghere la care inculpatul trebuie să se supună s-a urmărit supravegherea acestuia permanentă de către organul specializat, tocmai pentru a se asigura condițiile necesare integrării în societate și pentru a se asigura eficient îndreptarea acestuia.
înalta Curte, ținând seama de aceste împrejurări precum și de administrarea legală și completă a probelor de către prima instanță și de instanța de apel, constatând că nu există niciun alt caz de casare care se ia în considerare din oficiu, a respins recursul inculpatul B.F., potrivit dispozițiilor art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1675/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1643/2011. Penal. Omorul calificat (art. 175... → |
|---|
