ICCJ. Decizia nr. 1992/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1992/2011
Dosar nr.874/1/2011
Şedinţa publică din 13 mai 201.
Asupra contestaţiei în anulare de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin contestaţia în anulare înregistrată la 1 februarie 2011 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, petiţionarul B.V.C. a solicitat desfiinţarea hotărârilor „potrivnice dreptăţii şi adevărului" pronunţate în dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind invocate în drept prevederile art. 386 C. proc. pen.
Prin deciziile penale nr. 3838 din 18 septembrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 2145/2003 şi 2946 din 11 mai 2005 a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dosarul nr. 8048/1/2003 s-au respins ca nefondate recursurile declarate de recurentul inculpat B.V.C.
Împotriva acestor decizii, a formulat contestaţie în anulare, contestatorul B.V.C.
Examinând contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 391 alin. (1) C. proc. pen. „instanţa examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie, fără citarea părţilor, verificând între altele potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen.".
De asemenea, potrivit art. 387 alin. (2) C. proc. pen. „în cererea de contestaţie în anulare trebuie să se arate toate cazurile de contestaţie pe care le poate invoca contestatorul şi toate motivele aduse în sprijinul acestora".
Înalta Curte constată că cererea formulată de contestator nu îndeplineşte exigenţele legale impuse de dispoziţiile evocate, în sensul că nu se invocă niciunul din cazurile de contestaţie enumerate expres şi limitativ în art. 386 C. proc. pen.
În consecinţă, Înalta Curte urmează să dispună respingerea contestaţiei în anulare, ca inadmisibilă.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B.V.C. împotriva deciziilor penale nr. 3838 din 18 septembrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 2145/2003 şi nr. 2946 din 11 mai 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. 8048/1/2003.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1979/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 1993/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
