ICCJ. Decizia nr. 2007/2011. Penal. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2007/2011
Dosar nr. 236/1372/2010
Şedinţa publică din 19 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 94/S din 09 septembrie 2010 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen. în infracţiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, alin. (1), art. 175, alin. lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen., în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.I.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul M.P., prin apărător din infracţiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, alin. (1), art. 175, alin. (1) lit i C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen şi art. 73 lit. b) C. pen. în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182, alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen şi art. 73 lit. b) C. pen.
În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174, alin. (1), art. 175, alin. (1) lit i C. penal cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen. inculpatul M.P. a fost condamnat la pedeapsa de 8( opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat asupra părţii vătămate B.M.T.
În baza art. 180 alin. (1)şi 2 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen. acelaşi inculpat a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe asupra părţii vătămate B.D.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 C. pen. s-a dispus contopirea pedepsele mai sus aplicate inculpatul M.P. în pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 357 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 71 alin. (2) C. pen. inculpatului M.P. i s-a interzis pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64, lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată mai sus inculpatului M.P. perioada reţinerii şi arestului preventiv din data de 09 februarie 2010 şi până la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului M.P.
În baza art. 104 C. pen. s-a aplicat inculpatului C.I. măsura educativă a internării în Centrul de Reeducare de la Târgu Ocna, judeţul Bacău până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen. asupra părţii vătămate B.M.T.
În baza art. 490 C. proc. pen. s-a dispus punerea în executare de îndată a măsurii educative a internării în Centrul de Reeducare de la Târgu Ocna, jud Bacău în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.I.
În baza art. 180 alin. (1) şi (2) C. pen. inculpatul B.M.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe asupra părţii vătămate M.M.
În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului B.M.T., pe o durată de 2 ani şi 8 luni ce constituie termen de încercare potrivit art. 82 C. pen.
S-a atras atenţia inculpatului B.M.T. asupra prevederilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate în cazul săvârşirii de către acesta a unei infracţiuni intenţionate în termenul de încercare.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului B.M.T. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. penal.
În baza art. 998 C. civ. raportat la art. 14 C. proc. pen. inculpaţii M.P. şi C.I. au fost obligaţi, inculpatul minor în solidar cu părţile responsabile civilmente Ciobotar Gheorghe şi Ciobotar Valeria să plătească Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov suma de 3.437,35 RON despăgubiri civile.
S-a luat act act de faptul că părţile vătămate M.M., B.D. şi B.M.T. nu s-au constituit părţi civile în cauză.
În baza art. 109 alin 5 C. proc. pen. s-a dispus restituirea către martorul F.L., cu domiciliul în comuna Apaţa, judeţul Braşov a toporului corp delict, sigilat cu sigiliul MI. 30531.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea a două bâte de 120 cm şi 110 cm ambalate şi sigilate cu sigiliul MI. 30531.
În baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen. s-a dispus restituirea obiectelor de vestimentaţie ambalate în colete după cum urmează părţii vătămate inculpat B.M.T. - coletele 12,13, martorului M.M.M. - coletul 5, părţii vătămate B.D. - coletul 4, părţii vătămate M.M. – coletul 1, inculpatului M.P. - coletul 2, inculpatului C.I. - coletul 6 şi martorului C.M. - coletul 3.
În baza art. 191 alin. (2) şi 3 C. proc. pen. inculpatul M.P. a fost obligat să plătească statului 1.502 RON cheltuieli judiciare, inculpatul C.I. a fost obligat în solidar cu părţile responsabile civilmente să plătească suma de 1.502 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, iar inculpatul B.M.T. a fost obligat să plătească suma de 602 RON cu acelaşi titlu.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că, în seara zilei de 09 februarie 2010, inculpaţii M.P. şi C.I. au mers la locuinţa martorului F.L., unde au consumat împreună cu acesta şi martorii L.N.M., C.M., M.M.M., M.D. precum şi partea vătămată B.M.T. băuturi alcoolice. La un moment dat, întrucât nu mai aveau nimic de băut, cei prezenţi s-au hotărât să meargă la magazinul din sat să mai cumpere băuturi alcoolice, însă pentru că nu aveau bani, partea vătămată B.M.T. s-a oferit să lase telefonul lui mobil ca şi gaj, vânzătoarei de la magazin. Inculpatul minor a mers la magazin împreună cu M.P. şi partea vătămată inculpat B.M.T., unde au lăsat telefonul părţii vătămate şi au primit în schimb băutură alcoolică, dar inculpatul minor a arătat că a furat şi trei pachete de ţigări. Odată întorşi la locuinţa martorului F.L., au continuat să consume băuturi alcoolice, iar inculpatul minor i-a dat unul din pachetele de ţigări luate din magazin, părţii vătămate B.M.T., care a aflat la acest moment că ţigările fuseseră furate din magazin. Gândindu-se, că urmare a acestui fapt, nu-şi va mai putea recupera telefonul, partea vătămată a fost nemulţumită, i-a cerut toate ţigările inculpatului minor şi a izbucnit un conflict între inculpatul minor C.I. şi partea vătămată B.M.T. Conflictul s-a acutizat, iar martorul M.M.M. a intervenit pentru ca partea vătămată - inculpatul B.M.T. să nu-l lovească pe inculpatul C.I. şi a împins-o pe partea vătămată. A urmat o stare de agitaţie întrucât partea vătămată a afirmat că a fost lovită cu pumnul în faţă de martorul M.M.M., (aspect neconfirmat de probe), iar partea vătămată a spart. cu cotul un geam al casei, intenţionând să iasă pe geam. În aceste împrejurări, martorul F.L. l-a scos afară pe B.M.T., partea vătămată afirmând în declaraţia sa că de fapt, martorul L.N. l-a ajutat, pentru că i-a deschis uşa şi l-a lăsat să iasă din casă. Din declaraţia martorului F.L. care se coroborează cu declaraţia părţii vătămate B.M.T. a martorului L.N.M. şi a martorei B.R. a rezultat că iniţial în casa martorului F.L. nu se aflau inculpatul M.P. şi partea vătămată M.M. senior, iar după plecarea părţii vătămate B.M.T., martorul M.M.M. a mers acasă şi s-a întors după un timp cu fratele său, inculpatul M.P., fiind urmaţi la scurt timp de tatăl acestora, partea vătămată M.M. senior, care, potrivit declaraţiilor tuturor celor prezenţi a venit să-i ia acasă pe cei doi fii. Chiar, partea vătămată M.M. senior afirmă în declaraţia sa că l-a auzit pe B.M.T. spunându-i martorului M.D., după ce partea vătămată ieşise din casa martorului F.L.,,să meargă cu el la bătaie”, iar din discuţii a rezultat că voia să se bată cu băieţii care se aflau la cheful care se ţinea la F.L.
Partea vătămată M.M. senior a mers în casa martorului F.L. şi le-a cerut celor doi fii, adică inculpatului M.P. şi fratelui acestuia M.M.M. să meargă acasă, dar aceştia nu au vrut să plece imediat spunând că mai doresc să stea puţin. Când partea vătămată M.M. senior a deschis uşa casei martorului F.L., dorind să meargă acasă, potrivit propriilor declaraţii, a fost lovit în cap cu un par de partea vătămată - inculpat B.M.T. care revenise între timp împreună cu fratele său partea vătămată B.D. la uşa martorului F.L., înarmaţi cu o sabie sau un par - partea vătămată - inculpat B.M.T.- şi cu un par partea vătămată B.D. În urma loviturii primite, partea vătămată M.M. senior a căzut la pământ şi a început să-i curgă sânge din rana pe care i-o făcuse partea vătămată - inculpat B.M.T. În aceste împrejurări, din casă au ieşit atât martorii cât şi inculpaţii M.P. şi C.I. Văzând cele întâmplate, inculpatul M.P. a luat din casa martorului F.L., un topor, pe care martorul afirmă că îl ţinea sub pat, iar inculpatul C.I. a luat o bâtă pe care a găsit-o, potrivit propriilor susţineri, în curtea martorului F.L. şi au pornit în urmărirea fraţilor B., care reuşiseră să se depărteze de uşa casei martorului F.L. Partea vătămată B.M.T. şi fratele său B.D. au fost ajunşi din urmă de către inculpatul M.P. şi inculpatul minor C.I. la intersecţia străzii Unirii cu strada Livezii şi strada Pădurii. Din declaraţiile martorilor F., L.L.N.M., C.M. a rezultat că ambii inculpaţii, adică atât M.P. cât şi C.I. au plecat în urmărirea celor doi fraţi B. Din declaraţia părţii vătămate B.D. care se coroborează cu declaraţia inculpatului minor C.I. a rezultat că inculpatul M.P. l-a lovit iniţial pe B.D.. Inculpatul minor a arătat că l-a văzut pe inculpatul M.P. când l-a lovit pe B.D. în zona nasului cu pumnul. Partea vătămată B.D. a arătat că inculpatul M.P. a vrut să îl lovească în cap cu toporul dar a reuşit să se ferească, luptându-se cu el, moment în care inculpatul l-a lovit în zona spatelui cu toporul. După aceea, inculpaţii M.P. şi C.I. au lovit-o pe partea vătămată B.M.T.. Inculpatul M.P. arată că,, l-am lovit pe B.M.T. cu muchia de topor, în spate, la mijloc, altă lovitură nu i-am mai aplicat acestuia. Inculpatul C.I. l-a lovit pa B.M.T. în zona capului, cu parul respectiv.” Inculpatul minor C.I. arată că ,,eu şi M.P. am fugit după B.T., care după ce l-a lovit pe M.M. plecase, l-am ajuns din urmă pe B.T. şi l-am lovit atât eu cât şi M.P., eu cu o bâtă, o dată - de două ori în spate şi în cap, iar M.P. l-a lovit o dată, de două, trei ori în cap şi în spate. Era noapte şi eu nu ştiu în ce zonă a capului l-a lovit M.P. Partea vătămată a căzut jos ca urmare a loviturilor primite de la mine şi de la M.P.”
Ulterior, la locul faptei au sosit şi martorii M.D., B.G. şi B.A. care au constatat că partea vătămată inculpat B.M.T. era la căzut la pământ şi sângera, a fost anunţat un echipaj SMURD care a sosit în scurt timp şi a transportat-o pe partea vătămată B.M.T. la spital. Cei doi inculpaţi M.P. şi C.I. au plecat la casele lor înainte de sosirea martorilor şi a echipajului SMURD, inculpatul M.P. luând cu el şi toporul- corp delict, declarând că dorea să taie nişte lemne, ulterior. Cu ocazia cercetării la faţa locului acest topor a fost ridicat din locuinţa părinţilor inculpatului M.P. şi a fost ambalat corespunzător, sigilat cu sigiliul MI. 30531. Tot cu ocazia cercetării la faţa locului au fost depistate două bâte, una de 120 cm şi una de 110 cm (ruptă), prima aparţinând părţii vătămate B.M.T. cu care aceasta a lovit-o pe partea vătămată M.M., iar cea de-a doua bâtă aparţinând inculpatului C.I. cu care a lovit-o pe partea vătămată B.M.T. Ambele bâte au fost sigilate cu sigilul MI. 30531.
Urmare a agresiunilor suferite, partea vătămată B.M.T. a fost internată în regim de urgenţă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov în perioada 09 februarie 2010, ora 02,03 până la 22 februarie 2010 cu diagnosticul T.C.C. acut prin lovitură de topor, contuzie cerebrală, stare comatoasă, fracturi multiple de craniu, hematom subdural occipital stâng pneumoencefalie externă conform foii de observaţie 2958/09 februarie 2010. Celelalte două părţi vătămate M.M. şi B.D. nu au fost spitalizate, însă au fost examinate iar concluziile expertizelor sunt redate mai jos.
Astfel, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 438/E din 26 februarie 2010 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov, în formă finală, leziunile traumatice suferite de partea vătămată B.M.T., sunt localizate parieto occipital stânga produse prin lovire cu corp dur, care prezintă muchie (posibil partea contondentă a unui topor) şi au necesitat pentru vindecare un număr de 35 - 40 de zile de îngrijiri medicale şi au fost de natură a pune în primejdie viaţa victimei, determinând, totodată, o infirmitate fizică permanentă, prin lipsa de substanţă osoasă craniană, postoperator.
Totodată prin acelaşi raport de expertiză s-a mai concluzionat că partea vătămată a mai suferit şi leziuni traumatice localizate fronto- temporal dreapta -plagă contuză cu fractură craniană subiacentă, leziuni produse prin lovire corp dur alungit, posibil o bâtă din lemn, lovitura fiind aplicată din faţa victimei sau uşor lateral dreapta, de intensitate medie-mare. Aceste leziuni nu au pus în primejdie viaţa victimei şi au necesitat pentru vindecare 25 - 30 de zile de îngrijiri medicale.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 399/E din 10 februarie 2010 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov partea vătămată B.D. a suferit leziuni corporale (traumatism cranio-facial şi fractură de piramidă nazală) care au necesitat pentru vindecare un număr de 12- 14 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicaţii.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 398/E din 10 februarie 2010 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov partea vătămată M.M. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur alungit, posibil bâtă, constatându-se parietal stâng plagă contuză de 7 cm lungime nesuturată, cu margini anfractuoase şi dehiscente acoperită cu crustă hematică şi cu tumefacţie subiacentă care necesită 8 - 9 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicaţii.
Inculpaţii au recunoscut în esenţă faptele reţinute în sarcina lor. Inculpatul major M.P. a recunoscut parţial agresiunea comisă asupra părţii vătămate B.M.T., întrucât a arătat că a lovit-o pe aceasta doar în spate cu toporul, aspect contrazis de concluziile expertizei care arată că partea vătămată a suferit leziuni la nivelul capului care au fost produse posibil de muchia unui topor, concluzii care se coroborează cu declaraţiile inculpatului minor care arată că inculpatul M.P. a lovit-o pe partea vătămată în cap cu toporul, dar şi cu declaraţiile martorilor din care rezultă că inculpatul major M.P. a luat toporul de sub pat şi a plecat cu el în urmărirea părţii vătămate.
Sub aspectul laturii civile inculpaţii M.P. şi C.I. au fost obligaţi, inculpatul minor în solidar cu părţile responsabile civilmente Ciobotar Gheorghe şi Ciobotar Valeria să plătească Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov suma de 3.437,35 RON despăgubiri civile şi s-a luat act act de faptul că părţile vătămate M.M., B.D. şi B.M.T. nu s-au constituit părţi civile în cauză.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii : M.P. care a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de vătămare corporală gravă, reţinerea de circumstanţe personale şi aplicarea unei pedepse rezultante sub minimul special prevăzut de legea penală, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În subsidiar, a solicitat achitarea pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat în temeiul prev. art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., deoarece nu a avut intenţia de a suprima viaţa părţii vătămate, întrucât activitatea infracţională trebuia să fie una continuă, iar latura subiectivă să fie dovedită şi inculpatul C.I. care a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. probatoriul administrat în cauză arătând că inculpatul a lovit numai o singură dată, cu o bâtă din lemn în zona capului.
Prin Decizia penală nr. 28/Ap din 8 februarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Braşov -secţia penală şi pentru cauze cu minori s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul M.P. şi ca tardiv, apelul declarat de inculpatul C.I. împotriva Sentinţei penale nr. 94/S din 9 septembrie 2010 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, s-a menţinut starea de arest a inculpatului M.P. şi s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada arestului preventiv începând cu 9 septembrie 2010 la 8 februarie 2011 inclusiv.
Pentru a decide astfel, s-a reţinut, în esenţă că starea de fapt şi încadrarea juridică stabilite sunt corecte, fiind confirmate şi susţinute de întregul material probator administrat în cauză, că pedeapsa stabilită pentru inculpaţi corespunde criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) iar modalitatea de executare a pedepsei se circumscrie scopului acesteia prev.de art. 52 C. pen.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul M.P. criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 17 şi 14 C. proc. pen. Astfel, a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de vătămare corporală gravă, reţinerea de circumstanţe personale şi aplicarea unei pedepse rezultante sub minimul special prevăzut de legea penală, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În subsidiar, a solicitat achitarea pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat în temeiul prev. art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., deoarece nu a avut intenţia de a suprima viaţa părţii vătămate, întrucât activitatea infracţională trebuia să fie una continuă, iar latura subiectivă să fie dovedită.
Recursul este nefondat.
Examinând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la criticile inculpatului recurent M.P. şi implicit la cazurile de casare invocate art. 3859 alin. (1) pct. 17 şi 14 C. proc. pen. dar şi la disp. art. 3859 alin. (2) şi (3) C. proc. pen. constată că hotărârea recurată este legală şi temeinică, urmând a o menţine ca atare.
Referitor la cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:
Fapta comisă de inculpatul M.P., împrejurările săvârşirii acesteia şi vinovăţia inculpatului au fost corect stabilite de prima instanţă, găsindu-şi corespondent în probele judicios administrate, analizate şi coroborate în cauză.
Starea de fapt reţinută rezultă din coroborarea concluziilor celor trei rapoarte de expertiză efectuate părţilor vătămate, B.M.T., B.D. şi M.M.M., cu declaraţiile acestor părţi vătămate, date în faţa instanţei şi în faza de urmărire penală 107 - 119, precum şi cu declaraţiile martorilor L.N.M., B.R., F.L., C.M., M.D., B.A., B.G., M.M.M.
Totodată la stabilirea stării de fapt instanţa a avut în vedere procesul verbal de cercetare la faţa locului cu anexe, schiţa locului faptei, planşele foto, fila 4 - 46, dosar urmărire penală, fişă prespitalicească întocmită de echipajul SMURD, în cazul intervenţiei privind pe victima B.M.T., minută medicală şi concluziile medicale provizorii privind această victimă, filele 76 - 80, copie a foii de observaţie privind victima filele 81, 82, rapoartele de expertiză legală psihiatrică în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii M.P. şi C.I. din care rezultă că aceştia au avut discernământul păstrat la data comiterii faptelor, filele 181 - 194, anchetă socială în ceea ce-l priveşte pe inculpatul minor fila 195 - 197, dosar urmărire penală.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.P., instanţa a constatat în mod corect că pe baza probelor administrate nu se poate reţine că acesta a avut doar intenţia de a o vătăma pe partea vătămată B.M.T. Atitudinea inculpatului este contrazisă de faptul că acesta s-a înarmat cu un topor în prealabil şi a plecat în urmărirea părţii vătămate, încercând să înlăture toate obstacolele care îi stăteau în cale. Această împrejurare se coroborează cu faptul că în prealabil inculpatul a lovit-o pe partea vătămată B.D. cu acelaşi topor, aceasta încercând să se apere şi chiar să-l împiedice pe inculpat să o ajungă din urmă. Odată ce inculpatul a ajuns-o pe partea vătămată, acesta a lovit-o în cap cu muchia toporului, în timp ce partea vătămată era poziţionată cu spatele spre inculpat aceasta căzând la sol. Deşi în apărare inculpatul a susţinut că a lovit-o pe partea vătămată o singură dată în spate, din probe a rezultat că locul unde a lovit-o a fost capul, iar concluziile expertizei efectuate asupra acestei părţi vătămate fac vorbire de leziuni traumatice, aspect care se coroborează şi cu declaraţiile inculpatului minor care a precizat că inculpatul M.P. a lovit-o pe partea vătămată „o dată, de două, trei ori în cap";. Având în vedere aceste aspecte rezultă că intenţia inculpatului M.P. a fost aceea de a-l ucide pe B.M.T. şi nu de a-l vătăma. Chiar şi în situaţia în care leziunile traumatice au fost produse de o singură lovitură în cap, intenţia inculpatului a fost aceeaşi, având în vedere zona corpului în care a lovit-o pe partea vătămată, obiectul folosit - un topor şi împrejurarea concretă a săvârşirii faptei.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 438/E din 26 februarie 2010 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov, în formă finală, leziunile traumatice suferite de partea vătămată B.M.T., sunt localizate parieto occipital stânga produse prin lovire cu corp dur, care prezintă muchie (posibil partea contondentă a unui topor) şi au necesitat pentru vindecare un număr de 35 - 40 de zile de îngrijiri medicale şi au fost de natură a pune în primejdie viaţa victimei, determinând, totodată, o infirmitate fizică permanentă, prin lipsa de substanţă osoasă craniană, postoperator.
Totodată prin acelaşi raport de expertiză s-a mai concluzionat că partea vătămată a mai suferit şi leziuni traumatice localizate fronto- temporal dreapta -plagă contuză cu fractură craniană subiacentă, leziuni produse prin lovire corp dur alungit, posibil o bâtă din lemn, lovitura fiind aplicată din faţa victimei sau uşor lateral dreapta, de intensitate medie-mare.
Încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat este legală, fapta inculpatului M.P. care în seara zilei de 08/09 februarie 2010, în loc public pe fondul consumului de alcool şi sub stăpânirea unei puternice tulburări determinate de atitudinea provocatoare a părţii vătămate inculpat B.M.T., a lovit-o pe aceasta din urmă cu o muchie de topor în cap, provocându-i leziuni traumatice în zona parieto occipital stânga care au necesitat pentru vindecare un număr de 35 - 40 de zile de îngrijiri medicale şi au fost de natură a pune în primejdie viaţa victimei, determinând, totodată, o infirmitate fizică permanentă, prin lipsa de substanţă osoasă craniană, postoperator întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat reţinându-se atât circumstanţa atenuantă a provocării, dar şi circumstanţa agravantă a săvârşirii faptei împreună cu un minor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, alin. (1), art. 175, alin. (1) lit. i) C. penal cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen. pentru care inculpatul urmează să fie condamnat la pedeapsa închisorii.
În aceste condiţii în mod corect instanţa de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul M.P., din infracţiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen şi art. 73 lit. b) C. pen. în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen şi art. 73 lit. b) C. pen., probatoriul administrat în cauză, modul şi împrejurările în care inculpatul a comis fapta reliefând sub aspectul laturii subiective intenţia indirectă cu care inculpatul a săvârşit fapta, acesta prevăzând rezultatul acţiunii sale şi fără a-l urmări, a acceptat totuşi posibilitatea survenirii acestuia.
De asemenea, fapta inculpatului M.P. care pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi sub stăpânirea unei puternice tulburări determinate de atitudinea provocatoare a părţii vătămate inculpat B.M.T. şi a fratelui acesteia B.D. în noaptea de 08/09 februarie 2010, în loc public, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feţei părţii vătămate B.D., producându-i leziuni traumatice corporale ce au necesitat pentru vindecare 12 - 14 zile de îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire şi alte violenţe, reţinându-se atât circumstanţa atenuantă a provocării, dar şi circumstanţa agravantă a săvârşirii faptei împreună cu un minor faptă pentru care inculpatul va fi condamnat la pedeapsa închisorii.
În mod corect s-a reţinut în favoarea inculpatului, în cazul ambelor fapte, circumstanţa atenuantă a provocării având în vedere atitudinea părţii vătămate care, pe fondul conflictului ivit, deşi a reuşit cu dificultate să scape din casa martorului F.L., a ales să se întoarcă la uşa martorului, împreună cu fratele său, B.D., înarmaţi cu o bâtă şi o sabie cu intenţia clară de continua conflictul care s-a concretizat prin lovirea părţii vătămate M.M., dar şi circumstanţa agravantă a săvârşirii faptei cu un minor, din probe rezultând fără dubiu că inculpatul major a lovit-o pe partea vătămată B.M.T., dar şi pe partea vătămată B.D. împreună cu inculpatul minor în vârstă de aproape 16 ani.
Pentru considerentele arătate, criticile formulate de recursul inculpat referitoare la greşita încadrare juridică fată faptelor comise precum şi la lipsa intenţiei în săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa sunt nefondate.
Referitor la motivul de recurs concretizat în cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. vizând greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului cu privire la întreaga activitate infracţională atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât şi al modalităţii de executare, Înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat.
La individualizarea judiciară şi stabilirea cuantumului pedepselor aplicate inculpatului M.P. pentru săvârşirea celor două infracţiuni, instanţa de fond şi instanţa de prim control judiciar au ţinut seama de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv de limitele speciale ale pedepselor pentru infracţiunile săvârşite, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana inculpatului, de circumstanţele agravante şi atenuante, astfel cum s-a arătat mai sus. Totodată, s-au avut în vedere prevederile art. 80 alin. (2) C. pen. care stipulează în mod expres că în caz de concurs între cauzele agravante şi cele de atenuante coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie. Astfel, în speţă, raportat la împrejurările comiterii faptelor şi persoana inculpatului s-a considerat în mod just că nu se impune coborârea pedepsei sub minimul special, întrucât deşi este tânăr şi nu are antecedente penale inculpatul este cunoscut totuşi pentru săvârşirea unor fapte de violenţă, pentru care a fost sancţionat anterior cu pedeapsa administrativă a amenzii.
Referatul de evaluare întocmit în cauză acestui inculpat de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov relevă că inculpatul trăia anterior arestării sale alături de familia sa, condiţiile de locuit şi de trai fiind extrem de modeste, că nu avea un loc de muncă şi nici pregătire şcolară, acesta parcurgând doar două clase. Se arată că, în speţă, carenţele educative ale inculpatului dar şi factorii economici şi cei psihosociali - se reţine că inculpatul nu conştientizează suficient propriile fapte, motivând comportamentul prin consumul prealabil de alcool şi provocarea victimei -, de asemenea, neasumarea în totalitate a consecinţelor faptei reprezintă factori care pot influenţa conduita generală a acestui inculpat.
Aşa fiind, Înalta Curte apreciază că pedeapsa rezultantă, individualizată în condiţiile arătate, corespunde scopului preventiv educativ prev.de art. 52 C. pen.
Totodată şi modalitatea de executare a pedepselor dispusă în condiţiile art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. corespunde exigenţelor impuse de art. 52 C. pen.
Cum nici din oficiu nu s-au ivit motive de ordine publică care să atragă casarea hotărârii atacate, văzând disp. art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M.P. împotriva Deciziei penale nr. 28/Ap din 8 februarie 2011 a Curţii de Apel Braşov.
Văzând dispoziţiile art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. urmează a deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestului preventiv de la data încarcerării la data pronunţării prezentei decizii.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul M.P. împotriva Deciziei penale nr. 28/Ap din 8 februarie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează în parte decizia penală atacată şi Sentinţa penală nr. 94/S din 9 noiembrie 2010 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, numai cu privire la cuantumul pedepsei principale şi a celei complementare aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen.
Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 8 ani închisoare în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel:
- 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani;
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 180 alin. (1) şi 2 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen.
Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen., de la 8 ani închisoare, la 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., de la 5 ani, la 3 ani.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., contopeşte pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpatul M.P. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 9 februarie 2010 la 19 mai 2011.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2092/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1890/2011. Penal. Omorul calificat (art. 175... → |
|---|
