ICCJ. Decizia nr. 2171/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2171/2011
Dosar nr.8922/111/2010
Şedinţa publică din 27 mai 2011
Asupra recursului penal de faţă:
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 205 din 10 noiembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bihor, în baza art. 403 alin. (3) C. proc. pen. s-a respins cererea de revizuire formulată de către condamnatul H.Z.I. împotriva Sentinţei penale nr. 3/P/2007 din 15 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 3330/2005, rămasă definitivă prin Decizia nr. 2113/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel penal, în termenul prevăzut de lege, revizuentul apelant H.Z.I., solicitând instanţei admiterea acestuia şi desfiinţarea hotărârii instanţei de fond în sensul de a se dispune admiterea cererii de revizuire în vederea administrării probelor arătate în memoriile pe care le-a depus la dosar.
Prin Decizia penală nr. 10/A din 17 februarie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibil apelul penal declarat de revizuentul H.Z.I. împotriva Sentinţei penale nr. 205 din 10 noiembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bihor, pe care a menţinut-o şi a fost obligat apelantul revizuent să plătească în favoarea statului suma de 400 RON, cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a decide astfel, s-a reţinut că motivele de apel invocate de către revizuentul H.Z.I. (acelea că nu au fost administrate probe îndestulătoare în apărare cu prilejul judecării la instanţa de fond), au mai făcut obiectul şi altor dosare de revizuire invocându-se aceleaşi aspecte şi împrejurări.
În aceste condiţii, instanţa a avut în vedere că au fost promovate cereri repetate de revizuire existând identitate de persoane, de temei legal, de motive şi apărări invocate în soluţionarea acestora motiv pentru care cererea de revizuire este inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs, revizuentul care a invocat cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. şi care a învederat că este nevinovat, iar martorii propuşi spre a fi audiaţi, putând să dovedească această împrejurare.
A solicitat admiterea recursului casarea hotărârilor pronunţate în cauză şi, în rejudecare admiterea cererii de revizuire, constatând că în cauză sunt incidente disp. art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma cazului de casare invocat, disp. art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. - dar şi din oficiu, conform disp. art. 3858 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., constată că hotărârea recurată este legală şi temeinică.
Prin Sentinţa penală nr. 3 din 07 ianuarie 2008 pronunţată de Tribunalul Bihor, s-a dispus condamnarea inculpatului H.Z.I. la o pedeapsă de 25 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 C. pen. raportat la art. 176 lit. d C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., 15 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi 5 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) Pedeapsa rezultantă în urma contopirii este de 25 ani închisoare.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-a reţinut, în esenţă, că în noaptea de 9 - 10 octombrie 2003, inculpatul H.Z.I. a pătruns fără drept în locuinţa victimei M.F., pe care a ucis-o, tăindu-i gâtul cu un cuţit. A răvăşit locuinţa pentru a căuta bani, iar la plecare a luat un flacon de vin.
Prin Decizia penală nr. 24/A/2008 a Curţii de Apel Oradea a fost respins apelul declarat de inculpat, iar prin Decizia penală nr. 2113/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost admis recursul inculpatul, casate Sentinţa penală nr. 3/2008 a Tribunalului Bihor şi Decizia penală nr. 24/A/2008 a Curţii de Apel Oradea, doar sub aspectul individualizării pedepsei pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, aceasta fiind redusă la 20 ani închisoare, pedeapsa rezultantă stabilită în urma aplicării regulilor concursului de infracţiuni fiind de 20 ani închisoare.
Împotriva acestei hotărâri condamnatul a mai formulat o cerere de revizuire cerere care a fost respinsă ca nefondată, prin Sentinţa penală nr. 124/2009 a Tribunalului Bihor.
Potrivit art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de către instanţă la soluţionarea cauzei. Prin alin. (2) al aceluiaşi articol s-a limitat incidenţa acestui caz de revizuire la situaţia în care, pe baza probelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii pronunţate.
Din coroborarea celor două texte rezultă că cererea de revizuire este admisibilă numai dacă faptele şi împrejurările noi conduc la pronunţarea unei soluţii opuse celei a cărei revizuire se cere.
În speţă, revizuentul nu a relevat fapte sau împrejurări noi ci a invocat omisiunea audierii sale de către procuror şi instanţă, precum şi lipsirea sa de asistenţa juridică, aspecte care, pe de o parte nu sunt reale întrucât audierea sa a avut loc în prezenţa apărătorului din oficiu, iar pe de altă parte, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire prevăzute expres şi limitativ în art. 394 C. proc. pen.
În aceste condiţii, instanţa, în baza art. 403 alin. (3) C. proc. pen. a respins cererea de revizuire formulată de către condamnatul H.Z.I. împotriva Sentinţei penale nr. 3/P/2007 din 15 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Bihor în Dosar nr. 3330/2005 rămasa definitiva prin Decizia nr. 2113/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca inadmisibilă.
Aşa cum rezultă din Sentinţa penală nr. 124/2009 a Tribunalului Bihor, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 92/2009 a Curţii de Apel Oradea, revizuentul H.Z.I. a formulat o cerere de revizuire, prin care solicita interpretarea probelor administrate, reaudierii de martori, aspecte pe care acelaşi revizuent le-a solicitat şi în prezenta cauză.
În aceste condiţii, instanţa a avut în vedere că au fost formulate repetate cereri repetate de revizuire existând identitate de persoane, de temei legal, de motive şi apărări invocate în soluţionarea acestora, motiv pentru care a apreciat corect că cererea de revizuire este inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, văzând disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat recursul declarat de revizuentul condamnat H.Z.I. împotriva Deciziei penale nr. 10/A din 17 februarie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pe care o menţine ca legală şi temeinică.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a dispune obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul H.Z.I. împotriva Deciziei penale nr. 10/A din 17 februarie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 mai 2011.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 2169/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2181/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
