ICCJ. Decizia nr. 224/2011. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 224/2011
Dosar nr. 9436/1/2010
Şedinţa publică din 7 februarie 2011
Asupra cererii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 17 noiembrie 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiaşi a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. dosarului nr. 1028/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi, privind pe învinuita G.M.A. şi alţii, cercetaţi pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual, prevăzută şi pedepsită de art. 248 C. pen. şi art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., cauză care se află în anchetă proprie a procurorului.
Prin rezoluţia din 5 decembrie 2010 emisă de organele de cercetare a Poliţiei Judiciare a oraşului Filiaşi, dată în dosarul de cercetare penală nr. 1028/P/2006 şi 5684/2006 s-a dispus, printre altele, începerea urmăririi penale cu privire la G.M.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual, prevăzută şi pedepsită de art. 248 C. pen. şi art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., constând în aceea că în calitate de secretar al Primăriei comunei Brădeşti, la data de 27 martie 2006, a contrasemnat dispoziţia nr. 154, emisă de învinuitul S.S. cu privire la constituirea comisiei de evaluare a ofertelor, în care s-a cuprins şi un reprezentant al D.G.F.P. Dolj, conform prevederilor Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor şi H.G. nr. 216/1999 pentru aprobarea Normelor Metodologice cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998, astfel încât nu s-a realizat motivul concesiunii stipulat în studiile de oportunitate, respectiv suplimentarea veniturilor bugetare.
La data de 14 iulie 2006 a contrasemnat dispoziţia nr. 206 prin care s-a acordat nelegal spor de dificultate viceprimarului R.I. în sumă de 4244 lei.
De asemenea învinuita a contrasemnat şi dispoziţiile prin care s-a acordat spor de calculator şi personalului care nu efectuează operaţiuni pe calculator, respectiv numiţilor P.G. şi T.I., prejudiciind bugetul local cu suma de 1225 lei.
Prin rezoluţia din 11 decembrie 2008, Pachetul de pe lângă Judecătoria Filiaşi, în dosar nr. 1028/P/2007 a confirmat rezoluţia din 5 decembrie 2010 emisă de organele de cercetare a Poliţiei Judiciare a oraşului Filiaşi, dată în dosar de cercetare penală nr. 1028/P/2006 şi 5684/2006.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Tribunalul Dolj.
Din informarea transmisă de la Tribunalul Dolj, rezultă că din discuţiile telefonice purtate cu domnul judecător G.C., preşedintele Judecătoriei Filiaşi, a rezultat că învinuita G.M.A. este sora acestuia.
S-a mai precizat că în raport de motivele invocate şi de dispoziţiile art. 55 alin. (1) C. proc. pen. se apreciază că cererea de desemnare a unei instanţe egală în grad cu cea a Judecătoriei Filiaşi este întemeiată.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
Potrivit dispoziţiilor art. 611 C. proc. pen., procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să desemneze o instanţă egală în grad cu cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cauză, chiar dacă una din cerinţele prevăzute art. 55 alin. (1) C. proc. pen. este întrunită, în sensul că una din părţi este rudă cu preşedintele judecătoriei pe rolul căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care urmează să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul, această împrejurare nu poate determina certitudinea că pricina nu va beneficia de o justă şi imparţială judecată din partea magistraţilor care constituie completele de judecată care funcţionează la această instanţă.
Conduita imparţialităţii judecătorului nu poate fi prezumată doar prin îndeplinirea uneia din cerinţele dispoziţiilor art. 55 C. proc. pen., respectiv gradul de rudenie al acestuia cu una dintre părţi, percepţia imparţialităţii având ca şi componente comportamentul profesional şi comportamentul moral al judecătorului prin care este stabilit profilul profesional al acestuia atunci când este chemat să înfăptuiască actul de justiţie.
De asemenea integritatea judecătorului este determinată în timpul exercitării profesiei ca percepţie a imparţialităţii, dar şi ca manifestare a diligentei şi asigurării unei pregătiri profesionale temeinice, fără de care judecătorul nu-şi poate asigura suportul unei decizii corecte.
In cazul de faţă, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. şi de considerentele expuse, apreciază că temerile Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiaşi nu sunt justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
In temeiul art. 611 C. proc. pen., respinge cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiaşi.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 243/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 221/2011. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
|---|
