ICCJ. Decizia nr. 2287/2011. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2287/2011

Dosar nr.12496/95/2010

Şedinţa publică din 7 iunie 2011

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Gorj, prin Sentinţa penală nr. 255 din 03 decembrie 2010 l-a condamnat pe inculpatul Ş.T. (fiul lui T. şi L., născut la 26 iunie 1979) la 16 ani şi 8 luni închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de omor calificat din motive josnice, prevăzută de art. 174, raportat la art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. d) C. pen., a art. 37 lit. a) din acelaşi cod şi în condiţiile aplicării art. 3201 C. proc. pen.

În baza dispoziţiilor art. 78 C. pen., s-a dispus adăugarea, la pedeapsa de 16 ani şi 8 luni închisoare a sporului de pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare, inculpatul având de executat pedeapsa de 18 ani închisoare.

În baza dispoziţiilor art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiţionate a restului de pedeapsă de 1214 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare, contopirea acestuia în pedeapsa aplicată în cauză şi aplicarea sporului de 2 ani închisoare, inculpatul având de executat în final, 20 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat să plătească sumele de 183 RON părţii civile Spitalul de urgenţă Târgu Jiu şi de 52.265,41 ROL părţii civile Spitalul de urgenţă Bucureşti, toate acestea cu titlu de despăgubiri reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care s-a dispus şi plata dobânzilor aferente până la achitarea efectivă.

S-a constatat că B.T.A., reprezentat legal de B.M., nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pentru a pronunţa sentinţa, instanţa a reţinut următoarele:

Inculpatul şi B.M. au fost concubini, din relaţia lor născându-se minorul B.T.A.

În martie 2010, concubinii s-au separat, B.M. fiind obligată, urmare unei judecăţi ţigăneşti, să-i plătească inculpatului suma de 5000 euro.

Dorind însă să discute cu concubina, în seara zilei de 01 septembrie 2010, după ce a consumat alcool în compania cunoscutului lui C.E., inculpatul şi acesta din urmă s-au deplasat la casa în care locuia femeia, iniţial strigând-o pentru a ieşi afară C.E., în tot acest timp inculpatul rămânând în casa prietenului lui. Atunci când femeia a ieşit în faţa casei, inculpatul, după ce s-a înarmat cu un cuţit, i-a apărut în faţă şi, instantaneu, a lovit-o cu acel cuţit de mai multe ori.

Deşi a fost spitalizată de urgenţă, decesul victimei s-a instalat la 15 septembrie 2010.

Raportul de constatare medico-legală (necropsie) a reţinut că moartea s-a produs prin insuficienţă multiplă de organe şi sisteme, urmare a şocului traumatic şi hemoragie cu stop cardio-respirator resuscitat iniţial, consecinţa unui politraumatism cu multiple plăgi tăiate-înţepate ce au interesat vase sanguine şi viscere toraco-abdominale, s-au evidenţiat cinci (5) plăgi tăiate-înţepate interesând formaţiuni anatomice vitale, între leziuni şi deces existând legătură de cauzalitate directă, necondiţionată.

După comiterea faptei, inculpatul a părăsit localitatea, fiind depistat pe ruta Lugoj.

Împotriva sentinţei au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpatul.

Parchetul a criticat hotărârea pe nelegalitate, în sensul greşitei neaplicări a pedepsei complementare a interzicerii execitării şi a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. e) C. pen., pe aplicarea incompletă a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., în sensul că, legal, dispoziţia este art. 3201 alin. (1) şi (7) din acelaşi cod, precum şi pe nesoluţionarea laturii civile din oficiu în ce priveşte minorul B.T.A.

Inculpatul a apelat sentinţa numai cu privire la pedeapsa aplicată, considerată a fi prea mare în raport cu atitudinea de recunoaştere şi regret manifestată.

Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 59 din 10 martie 2001 a admis ambele apeluri, a desfiinţat în parte sentinţa, l-a condamnat pe inculpat la 16 ani şi 8 luni închisoare, sporită cu 1 an şi 4 luni închisoare, în final inculpatul având de executat 18 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pentru infracţiunea de omor calificat din motive josnice, prevăzută de art. 174, raportat la art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. d), a art. 37 lit. a), art. 78 C. pen. şi a art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen.

S-a menţinut aplicarea art. 61 C. pen., privind revocarea liberării condiţionate pentru 1214 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa de 9 ani închisoare, aplicată anterior prin Sentinţa penală nr. 1629/2003 a Judecătoriei Târgu Jiu, rest contopit cu pedeapsa din cauză, sporită cu 2 ani închisoare.

S-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 20 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. şi a art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen.

Pe latură civilă s-a admis acţiunea civilă exercitată din oficiu privind pe B.T.A., inculpatul fiind obligat să-i plătească suma de 1.120 RON despăgubiri materiale globale pentru perioada 01 septembrie 2010, la zi şi la plata sumei de câte 150 RON lunar prestaţie periodică până la majorat sau intervenirea unei cauze legale de modificare ori încetare a obligaţiei.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Nemulţumit şi de Decizia instanţei de apel, inculpatul, în termenul legal a declarat recurs, cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., respectiv s-a aplicat o pedeapsă greşit individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Recursul nu este fondat.

Din verificarea lucrărilor dosarului se reţine că inculpatul la termenul de judecată din 30 noiembrie 2010 şi cu ocazia ascultării sale nemijlocite la termenul de judecată din 10 martie 2011 a recunoscut săvârşirea faptei, el solicitând judecarea pe baza materialului de la urmărirea penală.

În consecinţă, cu referire la pedeapsa stabilită şi aplicată de către instanţa de fond, menţinută şi de către instanţa de apel, aceasta este legală şi temeinică, alături de luarea în considerare a criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), fiind necesar a fi evidenţiate împrejurările în care fapta s-a săvârşit, respectiv, şi în forma agravantei prevăzută de art. 75 lit. d) C. pen., datele ce caracterizează persoana inculpatului, acesta, imediat după comitere a încercat să se sustragă răspunderii, în antecedente are 5 (cinci) condamnări, pedepsele aplicate fiindu-i contopite prin Sentinţa penală nr. 1629/2003 a Judecătoriei Târgu Jiu, iar potrivit dispoziţiilor art. 61 C. pen., infracţiunea din cauză fiind săvârşită în perioada de liberare condiţionată, restul de pedeapsă neexecutat se revocă, pedeapsa din cauză şi respectivul rest se contopesc, legal existând şi facultatea aplicării unui spor de până la 5 ani închisoare. în cauză s-a aplicat spor de numai 2 ani închisoare. În ce priveşte efectele circumstanţei agravante prevăzută de art. 75 lit. d) C. pen., săvârşirea infracţiunii din motive josnice (victima fusese obligată să-i plătească inculpatului 5000 euro, iar acesta din urmă nutrea sentimente pentru că fusese părăsit), art. 78 C. pen. prevede că se poate dispune spor de pedeapsă de până la 5 ani închisoare, or în cauză, sporul aplicat este de numai 1 an şi 4 luni închisoare.

La stabilirea pedepsei, alături de cele deja menţionate a fost avută în vedere şi starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. (postcondamnatorie), iar pedeapsa de executat, 20 ani închisoare fiind apropiată de minimul special prevăzut de textul incriminator (15 - 25 ani închisoare), nu sunt motive pentru reformarea ei.

Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Potrivit dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen. cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ş.T. împotriva Deciziei penale nr. 59 din 10 martie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 02 septembrie 2010 la 07 iunie 2011.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 07 iunie 2011.

Procesat de GGC - LM

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2287/2011. Penal