ICCJ. Decizia nr. 2353/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2353/2011
Dosar nr.17555/63/2010
Şedinţa publică din 10 iunie 2011
Asupra recursului penal de faţă;
Analizând actele şi lucrările din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 33 din 18 ianuarie 2011, Tribunalul Dolj a dispus, în baza art. 20 raportat la art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnarea inculpatului P.Ş.R., cu domiciliul în D., jud. Dolj, în prezent aflat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova, la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. ca pedeapsă complementară.
În baza art. 83 C. pen. a revocat suspendarea executării pedepsei de 2 (două) luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 52 din 11 martie 2009 a Judecătoriei Segarcea, care se va executa alături de pedeapsa aplicată în cauză, în total inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 (cinci) ani şi 8 (opt) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă complementară.
A aplicat art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) şi art. 350 C. proc. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 25 octombrie 2010, la zi şi a menţinut starea de arest a inculpatului.
A constatat că partea vătămată Ş.M. şi S.C.J. Craiova nu se constituie părţi civile în cauză.
A obligat inculpatul la 950 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 279 RON reprezintă contravaloarea actelor medico-legale întocmite de I.M.L. Craiova, 200 RON onorariu apărător oficiu la urmărirea penală şi 200 RON onorariu apărător oficiu la instanţa de fond, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că la data de 24 octombrie 2010, inculpatul P.Ş.R. a organizat, la locuinţa sa, sărbătorirea botezului fiului său, în vârstă de 6 luni.
După terminarea petrecerii, în jurul orelor 20,00, inculpatul împreună cu C.V., concubina sa, a mers la o nuntă din apropierea locuinţei lor la, familia F. La nuntă se mai aflau şi partea vătămată Ş.M., precum şi martorii Ş.V.A., F.M. şi F.M.A.
În jurul orelor 04,00, după ce s-a terminat nunta, inculpatul P.Ş.R. i-a invitat pe partea vătămată Ş.M., pe martorii Ş.V.A., F.M., precum şi pe ginere, F.C., la locuinţa sa, pentru a continua să consume băuturi alcoolice.
Au intrat în curtea locuinţei inculpatului P.Ş.R. şi au fost serviţi cu vişinată şi cafea de către mama inculpatului, P.M. După circa o jumătate de oră, F.C. a plecat, iar ceilalţi invitaţi au mai rămas până în jurul orelor 06,00.
În timp ce consumau băuturi alcoolice, inculpatul P.Ş.R. i-a luat şapca părţii vătămate Ş.M., pentru a face o glumă, între cei doi izbucnind un conflict verbal.
În momentul în care au vrut să plece la locuinţele lor, inculpatul P.Ş.R. s-a enervat şi le-a solicitat să mai rămână pentru a consuma băuturi alcoolice.
Martorul F.M. s-a ridicat şi s-a îndreptat spre ieşire. Ş.M. şi Ş.V.A. au mai rămas câteva minute la insistenţele P.Ş.R.
Fiind supărat că invitaţii nu mai vor să stea cu el, inculpatul P.Ş.R. a devenit agresiv, a început să-i aducă injurii victimei Ş.M., şi chiar a încercat să-l lovească.
Într-un final, atât F.M., cât şi Ş.M. şi Ş.V.A. au ieşit din curte fiind urmăriţi, însă, de inculpatul P.Ş.R., care încerca să-l agreseze pe Ş.M.
În vederea aplanării conflictului, au intervenit martorii Ş.V.A. şi P.M., care au încercat să-l liniştească pe P.Ş.R. În stradă, la un moment dat inculpatul a reuşit să-l lovească cu pumnul, în zona nazală, pe Ş.M., după care la insistenţele mamei sale s-a întors la domiciliul său. Victima Ş.M. şi martorul Ş.V.A. au ajuns în dreptul locuinţei martorului F.M.A., fiul lui F.M., pe care l-au chemat la poartă, iar victima i-a arătat leziunea din zona nazală, produsă de către P.Ş.R.
Martorul F.M.A., după ce a avut o scurtă discuţie cu cei doi, a intrat în domiciliul său. În această scurtă perioadă, inculpatul P.Ş.R. a intrat în curtea sa şi a luat dintr-o navetă o sticlă de bere goală, pe care a spart-o de alee, păstrând în mână gâtul de sticlă.
A ieşit din curte, fiind însoţit de mama sa care încerca, fără succes, să-l potolească, şi s-a îndreptat spre victima Ş.M., care se afla pe stradă, la o mică distanţă de locuinţa inculpatului.
P.Ş.R. s-a îndreptat direct spre partea vătămată Ş.M., pe care a lovit-o, o singură dată, în zona gâtului, cu capătul de la sticla de bere. Partea vătămată Ş.M. a căzut în genunchi, având o plagă deschisă în zona gâtului, iar inculpatul P.Ş.R. s-a retras spre locuinţa sa.
Martorul ocular Ş.V.A. a încercat să-i acorde primul ajutor şi a strigat la martorul F.M.A. să iasă repede la poartă.
După ce a ieşit, martorul F.M.A. a observat-o pe victimă căzută într-o baltă de sânge, a urcat-o în autoturismul său împreună cu martorul Ş.V.A. şi s-au deplasat spre Spitalul Segarcea.
Cu această ocazie au fost sesizaţi şi lucrătorii de poliţie din Segarcea, iar în urma cercetării la faţa locului, martora P.M. a indicat locul din curte în care se afla gâtul de sticlă spart, care prezenta urme de substanţă brun-roşcată şi care s-a stabilit că a fost folosit de inculpatul P.Ş.R.
Victima Ş.M. a fost internată la S.C.U. Craiova, stabilindu-se diagnosticul: "plagă înjunghiată în regiunea latero-cervicală stângă, stelată anfractuoasă de circa 5/6 cm diametru, situată în triunghiul posterior al gâtului cu coagul central şi sângerare în "masă". Sângerare din multiple surse, cea mai importantă prin interesarea venei jugulare superficiale precum şi a unor vase musculare. Şoc hemoragie gr. 3. Agresiune fizică individuală".
Conform Certificatului medico-legal din 4 noiembrie 2010, întocmit de I.M.L. Craiova rezultă că Ş.M. prezintă leziuni de violenţă ce pot data din 25 octombrie 2010. Leziunile de violenţă s-au putut produce prin lovire cu un corp dur şi unul tăietor, posibil sticlă spartă. Leziunile de violenţă necesită 25 zile îngrijiri medicale şi au pus în primejdie viaţa victimei. Numitul Ş.M. aparţine grupei sanguine AII.
Din buletinul de analiză din 11 noiembrie 2010 al I.M.L. Craiova rezultă că, pe corpul delict: gât de sticlă, a fost evidenţiat sânge de origine umană care poate aparţine grupei sanguine «A» cu antigenul «A» distrus sau grupei sanguine «0» cu aglutinina alfa distrusă. Pe pantoful stâng aparţinând inculpatului a fost evidenţiat sânge de origine umană ce aparţine grupei sanguine «A».
Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de instanţa de fond, a fost dovedită cu procesul-verbal de cercetare la faţa locului însoţit de planşa foto, raportul de constatare medico-legală, declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile martorilor, toate coroborate cu declaraţiile inculpatului.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut fapta, precizând că în dimineaţa zilei de 25 august 2010 a avut un conflict cu victima Ş.M., timp în care s-au lovit reciproc, după care a intrat în curte, a luat o sticlă de bere goală pe care a spart-o şi cu gâtul sticlei i-a aplicat victimei o singură lovitură în zona gâtului.
La individualizarea pedepsei instanţa de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cât şi dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel inculpatul P.Ş.R., solicitând reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., având în vedere poziţia sinceră de care a dat dovadă, ca şi înlăturarea pedepsei complementare.
Prin Decizia penală nr. 60 din 10 martie 2011, Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul P.Ş.R. - deţinut în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova - împotriva Sentinţei penale nr. 33 din 18 ianuarie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia penală, în Dosarul cu nr. 17555/63/2010.
A menţinut starea de arest şi a dedus în continuare arestarea de la 18 ianuarie 2011, la zi.
A obligat apelantul la 210 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care, 200 RON reprezentând onorariu avocat oficiu s-a dispus să fie avansat din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, în contul Baroului de Avocaţi Dolj.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a avut în vedere că soluţia dispusă de instanţa de fond este legală şi temeinică atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă a cauzei.
Apreciază instanţa de apel că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect dozată atât sub aspectul cuantumului, cât şi în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs inculpatul P.Ş.R., reiterând motivele de apel în sensul reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. cu consecinţa reducerii pedepsei în limitele prevăzute de art. 76 C. pen.
Inculpatul invocă cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi pct. 172 C. proc. pen. sub aspectul nereţinerii circumstanţelor atenuante.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând hotărârea atacată prin prisma cazului de casare invocat, Înalta Curte apreciază că recursul declarat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte reţine că situaţia de fapt a fost bine stabilită de instanţa de fond în urma coroborării întregului ansamblu probator administrat în cauză, încadrarea juridică este justă, în mod corect apreciind instanţa de fond că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen.
Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că în ziua de 25 octombrie 2010 inculpatul P.Ş.R. i-a aplicat victimei Ş.M. o lovitură în zona gâtului, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare circa 25 zile de îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în primejdie.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect dozată, instanţa de fond având în vedere în procesul de individualizare judiciară a pedepsei toate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume gradul de pericol social ridicat al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei cu menţiunea că fapta a rămas în faza tentativei, iar inculpatul a solicitat şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., modalitatea de comitere a faptei, respectiv atitudinea agresivă de care a dat dovadă inculpatul, acesta aplicând victimei o lovitură cu intensitate într-o zonă anatomică vitală, ce i-a pus victimei viaţa în primejdie.
De asemenea, instanţa de fond a avut în vedere şi poziţia sinceră manifestată de inculpat pe parcursul procesului penal, stabilind o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
Aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. nu face imposibilă reţinerea circumstanţelor atenuante.
Dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. se referă la judecata unei cauze în cazul recunoaşterii vinovăţiei, situaţie în care inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă în cazul pedepsei închisorii, situaţie ce nu creează incompatibilitate cu reţinerea unor circumstanţe atenuante cu consecinţa reducerii pedepsei în limitele prevăzute de art. 76 C. pen.
Cât timp dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. creează un cadru special în care se desfăşoară judecarea cauzei, reţinerea circumstanţelor atenuante se referea strict la cuantumul pedepsei, fapt pentru care Înalta Curte apreciază că cele două instituţii judiciare pot coexista.
Revenind la cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte apreciază că în cauză nu pot fi reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., poziţia sinceră manifestată de inculpat pe parcursul procesului penal nefiind determinantă pentru a aplica o pedeapsă într-un cuantum şi mai mic.
De altfel, poziţia adoptată de inculpat este una formală cât timp probele sunt evidente şi fac dovada indubitabilă că inculpatul a comis fapta dedusă judecăţii.
Ca atare, poziţia sinceră a inculpatului nu poate fi ridicată la rang de virtute, ea reprezentând doar o atitudine normală de asumare a faptei şi a consecinţelor acesteia.
Pentru toate argumentele prezentate, Înalta Curte apreciază că nu se impune o reindividualizare a pedepsei, numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen., pedeapsa aplicată inculpatului fiind corect dozată atât sub aspectul cuantumului, cât şi al modalităţii de executare.
Pentru motivele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul inculpatului.
În baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. va computa prevenţia inculpatului de la 25 octombrie 2010, la zi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.Ş.R. împotriva Deciziei penale nr. 60 din 10 martie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 25 octombrie 2010, la 10 iunie 2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 iunie 2011.
Procesat de GGC - AZ
| ← ICCJ. Decizia nr. 2315/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2355/2011. Penal → |
|---|
