ICCJ. Decizia nr. 2363/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2363/2011
Dosar nr.211/99/2009
Şedinţa publică din 10 iunie 2011
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 139 din 9 martie 2010, Tribunalul Iaşi a hotărât următoarele:
S-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice puse în discuţie, din oficiu, de către instanţă pentru inculpatul D.C. din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.; pentru inculpatul D.G. din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 182 alin. (2) C. pen.; pentru inculpatul D.C. din infracţiunea prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 180 alin. (2) C. pen. şi respectiv, prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 182 alin. (2) C. pen.
S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul inculpaţilor pentru inculpatul D.C. din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.; pentru inculpatul D.G. din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 182 alin. (2) C. pen.; pentru inculpatul D.C. din infracţiunea prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 182 alin. (2) C. pen.
În baza disp. art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare al instanţei în ce-l priveşte pe inculpatul D.C. din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea disp. art. 40 C. pen.
În baza disp. art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare al instanţei în ce-l priveşte pe inculpatul D.C. din infracţiunea prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen.
S-a dispus condamnarea inculpatului D.C. fiul lui Ş. şi A., născut în com. C.C., judeţul Iaşi, domiciliat în com. C.C., jud. Iaşi, studii - 7 clase, ocupaţia-agricultor, necunoscut cu antecedente penale pentru complicitate la tentativă la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) cu referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea disp. art. 74 lit. a) C. pen. cu referire la disp. art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata de 2 ani.
Pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului D.C. drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza disp. art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului D.C. prin prezenta sentinţă pe o durată de 5 ani, care constituie termen de încercare potrivit disp. art. 862 C. pen., iar conform art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepsei accesorii aplicată acestuia pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza disp. art. 863 C. pen. s-a impus inculpatului D.C. respectarea măsurilor de supraveghere prev. de alin. (3) al textului de lege sus-menţionat, respectiv:
- să se prezinte la datele fixate, respectiv în ultima zi de vineri a fiecărei luni, la Tribunalul Iaşi, organ desemnat de instanţă cu supravegherea sa;
- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cadrul termenului de încercare stabilit ori a neîndeplinirii obligaţiilor impuse de instanţă.
S-a dispus condamnarea inculpatului D.C., fiul lui C. şi A., născut în com. C.C., judeţul Iaşi, domiciliat în com. C.C., jud. Iaşi, studii - 8 clase, ocupaţia-agricultor, cunoscut cu antecedente penale pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea disp. art. 40 C. pen., cu aplicarea disp. art. 74 lit. a) C. pen. cu referire la disp. art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata de 2 ani.
În baza disp. art. 83 C. pen. s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 248 din 27 martie 2006 a Judecătoriei Hârlău definitivă prin Decizia penală nr. 50 din 27 iunie 2006 a Tribunalului Iaşi, pedeapsă pe care o cumulează cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa totală de 4 ani şi 3 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata de 3 ani.
Pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului D.C. drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
S-a dispus condamnarea inculpatului D.G.-P., fiul lui C. şi A., născut în com. C.C., judeţul Iaşi, domiciliat în com. C.C., jud. Iaşi, studii - 10 clase, ocupaţia - agricultor, necunoscut cu antecedente penale pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea disp. art. 74 lit. a) C. pen. cu referire la disp. art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata de 4 ani.
Pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. proc. pen. s-au interzis inculpatului D.G.-P. drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza disp. art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., coroborat cu disp. art. 998 C. civ. s-a dispus obligarea inculpaţilor D.C. şi D.G.P., în solidar, să plătească părţii civile N.M.C., domiciliat în com. C.C., jud. Iaşi, suma de 21559 RON cu titlu de despăgubiri civile din care suma de 1559 RON reprezintă daune materiale iar suma de 20000 RON reprezintă daune morale.
În baza disp. art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 998 C. civ. coroborat cu disp. art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 actualizată au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, să plătească părţii civile S.C.U. Prof. Dr. N.O. Iaşi suma de 1378,06 RON, cu titlu de despăgubiri civile iar părţii civile S.J.A. suma de 596 RON cu titlu de despăgubiri civile.
S-a luat act că S.O. Hârlău nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza disp. art. 191 C. proc. pen. inculpaţii au fost obligaţi să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de câte 450 RON fiecare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi cu nr. 1322/P/200 s-a dispus la data de 17 decembrie 2008 punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului D.G.P., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - 176 lit. i) C. pen., constând în aceea că în noaptea de 6 - 7 octombrie 2007 l-a lovit pe partea vătămată N.M.-C. cu o sapă cauzându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viaţa şi o infirmitate fizică permanentă. Din acelaşi rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.C. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen., constând în aceea că în aceeaşi noapte, la solicitarea fiului său major D.G., s-a deplasat cu tractorul, însoţit de fiul său D.C., procedând ulterior la încurajarea fiilor săi, inculpaţii D.C. şi D.G. pentru a-l lovi pe partea vătămată N.M.C.
Prin actul de sesizare al instanţei s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul D.C. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen.
Prin rechizitoriul nr. 83/P/2009, la data de 07 aprilie 2009 s-a dispus trimiterea în judecată şi a inculpatului D.C. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen., constând în aceea că noaptea de 6 - 7 octombrie 2007, după ce a avut un conflict violent pe fondul consumului de alcool cu un grup de tineri din comuna C.C., judeţul Iaşi, la barul A.F. D. din localitate, a apelat la tatăl său, D.C. şi la fratele său, D.G. - Petru, pentru ca împreună să-i agreseze fizic pe acei tineri care se întorceau spre casele lor, mergând pe drumul comunal, fugărindu-i, ajungând din urmă şi lovind-o cu o bâtă de lemn în zona frontală dreapta pe partea vătămată N.M.C., de 23 de ani în timp ce fratele său D.G.P. l-a lovit cu muchia unei sape în cap producându-i leziuni grave care i-au pus în primejdie viaţa şi o infirmitate fizică cu invaliditate permanentă.
Acest din urmă act de sesizare al instanţei s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. 2819/99/2009, dosar care prin Încheierea din 01 iunie 2009 a fost conexat la Dosarul nr. 211/99/2009 între cauze existând motivul de conexitate prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească conform art. 339 alin. (2) C. proc. pen., analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat următoarele:
Inculpaţii D.C., D.G.P. şi D.C. (tată şi fiii acestuia cu vârste cuprinse între 26 şi respectiv, 23 de ani,) locuiesc în comuna C.C., jud. Iaşi, localitate în care locuieşte şi partea vătămată.
În fapt, în ziua de sâmbătă, 06 octombrie 2007, pe la orele 18, partea vătămată N.M.-C., în vârstă de 23 de ani, a mers la locuinţa lui M.C., din comuna C.C., jud. Iaşi, unde a stat de vorbă cu prietena sa, M.A. şi cu tatăl acesteia.
În aceeaşi seară, în jurul orelor 22, între B.V., B.M., N.C.-L. şi A.A. şi inculpatul D.G.-P. a avut loc un conflict soldat cu agresiunea fizică atâta a unora dintre aceşti martori cât şi a persoanelor care erau cu inculpatul, respectiv fraţii B.M. şi I., cei trei fiind în stare de ebrietate. Martorul B.I. a adus din autoturismul de culoare albă parcat în apropierea localului şi aparţinând lui D.G. o bâtă de base-ball, cu care l-a lovit pe N. peste mână şi peste spate, precum şi pe martorul B.M., cauzându-i acestuia fractura braţului. Conflictul a luat sfârşit prin plecarea inculpatului şi a celor doi prieteni ai săi, cu maşina proprietate personală, pe care D.G. o conducea pe uliţele comunei deşi nu poseda permis de conducere.
Aproape de miezul nopţii, partea vătămată N.C. a plecat spre locuinţa sa. Ajuns în dreptul barului A.F. "D." s-a oprit pentru a-şi cumpăra o sticlă de 1/2 litri cu C., aici întâlnindu-se cu tinerii din comună, care anterior avuseseră conflictul cu inculpatul D.G.P. şi fraţii B., martorii B.V., B.M., N.C.-L. şi A.A., care se pregăteau să plece în vale, spre casele lor, în timp ce el îşi bea sucul cumpărat.
Imediat după plecarea lor, partea vătămată a lăsat sucul neterminat şi a plecat după ei, având acelaşi traseu, ajungându-i din urmă după circa 20 metri, în dreptul locuinţei (de pe partea stângă a sensului său de mers) lui B.C., unde a văzut un autoturism "D." 1300 de culoare albă parcat în faţa locuinţei acestuia.
Autoturismul nu avea ocupanţi, iar luminile erau stinse.
În acelaşi timp, din deal a coborât un tractor, care a oprit pe partea dreaptă a sensului de mers, mai la vale cu circa 10 metri. N.M.-C. se afla pe trotuarul situat la circa 2 metri înălţime faţă de drumul comunal, în dreptul casei lui B.C., în timp ce grupul celorlalţi tineri era la circa 20 metri mai în vale, mergând pe partea stângă a drumului.
Din grădina lui B.C. (aflată în continuarea curţii acestuia) a sărit gardul învinuitul D.G.-P., care avea o sapă în mână cu care s-a repezit la partea vătămată. Lângă acesta a apărut şi D.C. care avea asupra sa o bâtă de lemn.
Crezând că tatăl acestora îi va opri pe cei doi agresori, N.M.-C. s-a uitat spre inculpatul D.C., cu speranţa că îşi va opri fiii să-l lovească, el neavând vreun conflict cu aceştia, dar D.C. a luat din lada de scule a tractorului un obiect şi a strigat spre fiii săi:
"daţi-i, băi".
D.G.-P. a sărit peste şanţul drumului şi a urcat pe trotuar, lovind partea vătămată cu muchia sapei în cap, deasupra urechii stângi, tăişul sapei ricoşând în umărul stâng al acesteia şi tăindu-l puţin pe braţul stâng, în timp ce D.C. i-a aplicat o lovitură cu bâta de lemn tot în cap, deasupra ochiului drept. Partea vătămată a încercat să fugă, dar după 20 metri s-a oprit deoarece ameţise din cauza loviturilor şi s-a rezemat de o maşină roşie parcată mai în vale.
Agresorii l-au depăşit, fugind după ceilalţi tineri care se opriseră la 50 de metri mai în vale şi urmăreau întreaga scenă a agresiunii, luând-o la fugă când agresorii s-au îndreptat spre ei.
Cei doi inculpaţi au abandonat urmărirea lor şi s-au întors în deal, plecând acasă cu tractorul şi D. 1300.
Partea vătămată a mers la o fântână aflată la circa 50 m mai în vale, pe partea dreaptă a drumului şi a încercat să se spele de sânge, după care a leşinat, imediat sosind şi ceilalţi patru băieţi, care au chemat maşina Ambulanţei fiind transportat la Iaşi, la Spitalul de Neurochirurgie, unde a fost operat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termenul prevăzut de art. 363 C. proc. pen. inculpaţii D.C., D.G.P. şi D.C. criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
În motivarea apelurilor a solicitat achitarea inculpaţilor pentru faptele reţinute în sarcina lor, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) coroborate cu art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În subsidiar a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru inculpatul D.C. din infracţiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 raportat la art. 174,175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 40 C. pen. şi art. 74 lit. a), 76 lit. b) C. pen., în infracţiunea de lovire, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. şi aplicarea pentru această infracţiune a prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen., respectiv achitarea, cu menţinerea beneficiului suspendării condiţionate a pedepsei aplicate anterior.
Inculpatul D.C. a solicitat în subsidiar redozarea pedepsei aplicate şi suspendarea condiţionată a executării, conform art. 81 C. pen.
Inculpatul D.G.-P. a solicitat în subsidiar redozarea pedepsei aplicate, şi suspendarea executării acesteia în condiţiile art. 81 - 861 C. pen.
În latura civilă a cauzei s-a solicitat respingerea acţiunii civile iar, în subsidiar, reducerea cuantumului sumei acordate cu titlu de daune morale.
Arată inculpaţii că nu a fost dovedită cu certitudine vinovăţia lor, depoziţiile martorilor fiind contradictorii în cele două faze procesuale, a urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, o parte din martori schimbându-şi declaraţiile în instanţă.
S-a arătat că nu se poate reţine vinovăţia inculpaţilor doar pe baza declaraţiilor a doi martori: B.V. şi N.L.C.
Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 6 din 18 ianuarie 2011, a respins, ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii D.C., D.G.P. şi D.C.
A obligat inculpaţii apelanţi la câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În motivarea hotărârii, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Coroborând toate probele administrate în cauză, instanţa de fond a făcut o corectă încadrare juridică a faptelor, motivând just schimbarea de încadrare dispusă în cazul inculpaţilor D.C. şi C.D. şi arătând temeinic de ce nu se impune o altă calificare juridică a faptelor.
Pe baza analizei judicioase a probelor, instanţa de fond a ajuns la concluzia justă că faptele există, aşa cum au fost stabilite ca şi încadrare juridică pentru fiecare inculpat în parte, că acestea au fost săvârşite de inculpaţii D.C., D.G.P. şi D.C., stabilindu-se în mod corect vinovăţia acestora.
În apel a fost audiat martorul T.C.C. la cererea inculpaţilor.
S-a mai reţinut că prin probele administrate în apărarea inculpaţilor în apel aceştia nu au reuşit să probeze lipsa de temeinicie a probelor de vinovăţie reţinute de instanţa de fond, din aceste probe rezultând fără dubiu că inculpaţii D.C., D.G.P. şi D.C. au comis faptele, fiind neîntemeiat acest motiv de apel al inculpaţilor.
În ce priveşte individualizarea pedepselor, s-a reţinut că instanţa de fond a făcut o temeinică apreciere a criteriilor pe care le-a avut în vedere, în cazul fiecărui inculpat în parte ţinând seama atât de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cât şi de circumstanţele personale ale inculpaţilor.
S-a reţinut, de asemenea că latura civilă a cauzei a fost temeinic şi legal soluţionată de instanţa de fond pe baza probelor administrate, iar despăgubirile civile (materiale şi morale) acordate sunt echitabile şi în raport de suferinţa încercată. Calculul daunelor materiale rezultă din actele depuse şi declaraţia martorului M.V., audiat în cauză, iar cuantumul daunelor morale a fost just apreciat pe baza probelor administrate, partea vătămată N.M.C. în urma faptelor săvârşite de inculpaţi, rămânând cu o infirmitate fizică permanentă şi pierzându-şi capacitatea de muncă.
Împotriva acestei din urmă decizii au declarat recursuri, în termen legal inculpaţii D.C., D.G.P. şi D.C., invocând cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 9, 10, 14, 17 şi 172 C. proc. pen., motivele de recurs fiind detaliate în practicaua prezentei hotărâri.
Examinând recursurile declarate în cauză, prin prisma motivelor invocate şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată că acestea nu sunt fondate, urmând a fi respinse, ca atare, pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte, apreciază că situaţia de fapt a fost corect stabilită în urma coroborării tuturor probelor administrate, atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor corespunde situaţiei de fapt reţinute, în mod corect stabilind instanţa de fond că în cauză sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere a inculpaţilor sub aspectul infracţiunilor reţinute în sarcina acestora.
În fapt se reţin următoarele:
Inculpaţii D.C., D.G.P. şi D.C. împreună cu partea vătămată N.M.C. locuiesc în comuna C.C., jud. Iaşi.
În seara de 6 octombrie 2007, aproape de miezul nopţii, partea vătămată N.M.C. mergând spre locuinţa sa s-a oprit la barul A.F. "D." şi şi-a luat o sticlă de 1/2 litri C., întâlnindu-se aici cu mai mulţi tineri din comună.
Văzând că aceştia pleacă spre casele lor, partea vătămată având acelaşi traseu cu ei, a lăsat sucul neterminat şi a plecat după aceştia.
Ajungând în dreptul locuinţei lui B.C., a văzut parcat un autoturism "D." 1300 de culoare albă care avea luminile stinse şi nu era nimeni în el, iar din deal a coborât un tractor, care a oprit mai la vale cu circa 10 metri pe partea dreaptă sensului de mers.
Partea vătămată N.M.-C. circula pe trotuarul situat la circa 2 metri înălţime faţă de drumul comunal şi când a ajuns în dreptul casei lui B.C. din grădina acestuia a sărit gardul inculpatul D.G.-P., care avea o sapă în mână cu care s-a repezit spre el. Lângă acesta a apărut D.C. care avea asupra sa o bâtă din lemn.
Ştiind că nu a avut vreun conflict cu aceştia, partea vătămată s-a uitat spre tatăl inculpatului D.C., crezând că aceştia îi va opri pe fiii săi să-l lovească, însă inculpatul D.C. a luat la rândul său un levier şi a strigat spre cei doi inculpaţi: "daţi-le, băi".
În acest context inculpatul D.G.-P. a sărit peste şanţul drumului şi a urcat pe trotuarul unde se afla partea vătămată, i-a aplicat o lovitură cu muchia sapei în cap, deasupra urechii stângi, tăişul sapei ricoşând în umărul stâng al acestuia şi tăindu-i puţin braţul stâng. Imediat inculpatul D.C. i-a aplicat părţii vătămate o lovitură cu bâta de lemn peste cap deasupra ochiului drept.
Partea vătămată N.M.-C. a fugit şi s-a oprit lângă o maşină roşie parcată mai în vale, întrucât ameţise, apoi a mers la o fântână şi a încercat să se spele de sânge, apoi a leşinat.
Inculpaţii D.G.P. şi D.C. au fugit după ceilalţi tineri, care se opriseră mai la vale şi urmăreau întreaga scenă a agresiunii părţii vătămate N.M.-C. şi apoi, văzând că tinerii au fugit, au abandonat urmărirea lor şi s-au întors în deal, plecând acasă cu tractorul şi D. 1300.
Situaţia de fapt este dovedită de întreg ansamblul probator administrat în cauză, respectiv cu:
- procesul-verbal de constatare a efectuării unor acte premergătoare.
- referatul Postului de Poliţie C.C., jud. Iaşi;
- plângerea şi declaraţiile părţii vătămate N.M.-C..
- certificatul medico-legal al I.M.L. Iaşi din 18 octombrie 2007;
- documentele medicale privind partea vătămată.
- expertiza medico-legală din 29 septembrie 2009 şi suplimentul de expertiză medico-legală din 05 septembrie 2010.
- adresa către S.N. Iaşi.
- procesul-verbal de conducere în teren cu martorul B.M.;
- planşa foto întocmită cu ocazia conducerii în teren cu martorul B.M..
- schiţa locului faptei.
- procesul-verbal de conducere în teren cu partea vătămată N.M.-C. şi martorii B.V.-M. şi N.L.-C.;
- declaraţiile martorilor B.V.-M., N.L.-C., B.M., B.M., B.A., B.N. şi B.C..
- procesul-verbal de confruntare a inculpatului D.C. cu martorul N.L.-C..
- procesul-verbal de confruntare a inculpatului D.C. cu martorul B.V.-M..
- declaraţia martorului T.C.C., dată în faţa instanţei de apel.
Aşa cum rezultă din probele corect şi complet administrate de cele două instanţe, faptele săvârşite există, au fost corect încadrate juridic de instanţa de fond, au fost săvârşite de inculpaţi, vinovăţia acestora, fiind corect reţinută de această instanţă.
La cererea inculpaţilor, în faţa primei instanţe de control judiciar, a fost audiat martorul T.C. însă din declaraţia dată rezultă că nu a asistat la niciun conflict în data de 6 - 7 octombrie 2007, intervenit între inculpaţi şi partea vătămată N.M.C.
În drept, fapta săvârşită de inculpatul D.C. constituie complicitate la tentativă la infracţiunea de omor calificat, faptă prevăzută de art. 26 cu referire la art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. i) C. pen.
Faptele săvârşite de inculpaţii D.G.P. şi D.C. constituie infracţiunea de tentativă la omor calificat, faptă prev. de art. 20 rap. la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen.
Sub aspectul laturii subiective se constată că inculpaţii au acţionat cu intenţia de a ucide şi nu cu intenţia generală de a vătăma şi aşa fiind solicitarea inculpaţilor D.G.P. şi D.C. în sensul schimbării încadrării juridice a faptelor în infracţiunilor de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. (2) C. pen., şi lovirea sau alte violenţe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. este neîntemeiată.
Examinându-se actele şi lucrările dosarului se constată că hotărârile pronunţate în cauză au fost legal şi temeinic motivate, respectându-se prev. art. 356 C. proc. pen., astfel că solicitarea inculpaţilor în sensul admiterii recursurilor şi trimiterii cauzei spre rejudecare este, de asemenea, nefondată.
Critica referitoare la împrejurarea că în cauză nu au fost administrate unele probe solicitate de inculpaţi este neîntemeiată, întrucât este la latitudinea instanţei să aprecieze asupra oportunităţii şi utilităţii administrării probelor necesare aflării adevărului în cauză.
Pedepsele aplicate inculpaţilor au fost corect individualizate, atât sub aspectul cuantumului cât şi a modalităţii de executare; instanţa de fond având în vedere, la individualizarea pedepselor toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei reglementate de disp. art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume gradul de pericol social al faptelor comise, limitele speciale ale pedepsei, modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor. Au fost, de asemenea, avute în vedere de instanţa de fond circumstanţele personale ale inculpaţilor, faptul că inculpaţii D.C. şi D.G.P. nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, iar inculpatul D.C. a comis fapta în termenul de încercare stabilit prin Sentinţa penală nr. 148/2006 a Judecătoriei Hârlău, împrejurarea că inculpaţii au avut o conduită bună înainte de săvârşirea faptelor, pe care însă nu le-au recunoscut în declaraţiile date, pe parcursul procesului penal, având o atitudine procesuală necorespunzătoare din acest punct de vedere.
Înalta Curte apreciază că nu există alte împrejurări care fac posibilă reducerea cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor sau schimbarea modalităţii de executare a acestora, numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen., referitoare la scopul educativ şi preventiv al pedepsei, raportat şi la faptele săvârşite de inculpaţi care prezintă un grad ridicat de pericol social.
Latura civilă a cauzei a fost de asemenea, corect soluţionată atât din punct de vedere legal cât şi sub aspectul temeiniciei instanţa de fond motivând pe larg în baza probelor administrate, modalitatea de stabilire a cuantumului prejudiciului.
În ceea ce priveşte daunele morale acestea au fost corect stabilite de instanţa de fond, astfel că solicitarea inculpaţilor în sensul reducerii acestora, nu poate fi primită favorabil de instanţa de recurs.
Nefiind incident în cauză nici unul din cazurile de casare invocate de inculpaţi prin apărător şi neexistând alte împrejurări care luate în considerare din oficiu să facă posibilă reformarea deciziei recurate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursurile declarate în cauză, ca nefondate.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii D.C., D.G.P. şi D.C. împotriva Deciziei penale nr. 6 din 18 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat D.C. la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurenţii inculpaţi D.G.P. şi D.C. la plata sumei de câte 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 iunie 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 2361/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2365/2011. Penal. Luare de mită (art. 254... → |
|---|
