ICCJ. Decizia nr. 3088/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3088/2011
Dosar nr.3805/1/2011
Şedinţa publică din 15 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 1674 din 26 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. 473/2/2011, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta I.T. împotriva Sentinţei penale nr. 44 din 11 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Împotriva acestei decizii, contestatoarea a formulat contestaţie în anulare, înregistrată pe rolul instanţei la 5 mai 2011 şi motivată în scris.
Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie, fără a dispune citarea părţilor, în şedinţa publică din 15 septembrie 2011.
Contestaţia în anulare formulată este inadmisibilă în principiu.
Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de disp. art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestaţiei formulate.
Contestatoarea nu a invocat expres în cerere motivul pe care se sprijină contestaţia, iar din cuprinsul cererii sale acesta nu poate fi calificat şi încadrat în nici una dintre disp. art. 386 C. proc. pen., însă se constată că hotărârea atacată, deşi este definitivă, aşa cum prevede textul art. 386 C. proc. pen., nu este dintre cele împotriva cărora se poate exercita această cale de atac extraordinară.
Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor la lit. a) - e) din acelaşi text.
Din economia textului de lege sus-menţionat rezultă că această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluţionat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunţată de o instanţă de recurs, în cadrul procedurii reglementate de art. 2781 C. proc. pen., prin care se verifică doar legalitatea şi temeinicia unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.
Aşa fiind, contestaţia în anulare este inadmisibilă, întrucât hotărârea atacată nu este dintre acelea care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac şi nu sunt îndeplinite condiţiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea I.T., cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea I.T. împotriva Deciziei penale nr. 1674 din 26 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 473/2/2011.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 septembrie 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 3086/2011. Penal. Infracţiuni privind... | ICCJ. Decizia nr. 3090/2011. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
