ICCJ. Decizia nr. 3416/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3416/2011

Dosar nr. 56520/3/2010

Şedinţa publică din 5 octombrie 2011

Asupra cauzei penale de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 357 din 31 martie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, s-a dispus condamnarea inculpatului M.F. (fiul lui A. şi G., născut la 26 martie 1994, în oraşul Urziceni, jud. Ialomiţa, domiciliat în comuna Brazii, Jud. Ialomiţa) la 12 ani închisoare, cu aplicarea art. 109 alin. (3) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. a condamnat pe inculpat la 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 109 alin. (3) C. pen.

În baza art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus prevenţia de la 20 august 2010 la zi.

În baza art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c), alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul P.G. (fiul lui M. şi M., născut la 28 februarie 1984 în oraşul Buftea, jud. Ilfov, domiciliat în comuna Nuci, jud. Ilfov) la 18 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpat la 6 ani închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.

A obligat inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 5.537,01 RON către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, iar pe inculpatul minor M.F. în solidar cu părţile responsabile civilmente.

S-a luat act că partea vătămată D.V. nu s-a constituit parte civilă.

A obligat inculpaţii la câte 15.000 RON cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul minor M.F. în solidar cu părţile responsabile civilmente.

Cheltuielile judiciare, reprezentând onorariu apărător din oficiu, în sumă de 800 RON s-a dispus să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

S-a reţinut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti nr. 3345/P/2010, înregistrat la data de 23 noiembrie 2010, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor M.F. pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 - 176 lit. d) C. pen., tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c) C. pen. şi violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen. şi P.G. pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie urmată de moartea victimei, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c), alin. (3) C. pen. şi violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

Prin actul de inculpare s-a reţinut în esenţă că, în noaptea de 19/20 august 2010 inculpatul minor M.F. împreună cu inculpatul P.G., au pătruns în imobilul situat în com. Nuci, sat. Merii Petchii, jud. Ilfov, şi au sustras suma de 300 RON, iar inculpatul M.F. a exercitat acte de violenţă fizică asupra numitului D.S. (inclusiv o lovitură de ciocan în cap), care a decedat în spital, în ziua de 27 august 2010, ca urmare a leziunilor traumatice suferite.

Situaţia de fapt reţinută prin actul de inculpare a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă: declaraţii inculpaţi; Raport medico-legal de necropsie nr. A3/1243/2010; declaraţii martori; procese-verbale de conducere în teren/reconstituire; proces-verbal de cercetare la faţa locului.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi, inculpaţii M.F. şi P.G. şi martorii C.T., D.N.M., M.M. şi P.L.

A fost administrată proba cu acte.

Analizând actele şi lucrările dosarului prima instanţă reţine următoarele:

În seara zilei de 19 august 2010, în jurul orei 20⁰⁰, inculpaţii M.F. şi P.G., locuitori ai comunei Nuci, sat Merii Petchii, jud. Ilfov, au mers împreună la un bar de pe raza comunei, cunoscut sub denumirea „M.”. Împreună cu mai mulţi consăteni, printre care şi C.L. (tatăl biologic al inculpatului M.F., conform susţinerilor acestuia din urmă), cei doi inculpaţi au vizionat un meci de fotbal şi au băut bere.

În timp ce se aflau la barul menţionat, cei doi inculpaţi au auzit întâmplător că în comună s-au primit de curând pensiile, motiv pentru care, la închiderea programului barului, în jurul orei 23⁰⁰, s-au hotărât să meargă la locuinţa unui consătean, pe care-l ştiau drept „S.” (victima D.S., născută în anul 1933), pentru a-i sustrage pensia.

Drept urmare, inculpaţii s-au deplasat la locuinţa lui D.S. şi, după ce au ajuns în spatele imobilului mergând pe o stradă laterală, au escaladat gardul împrejmuitor şi s-au îndreptat către casă. Ajunşi în faţa casei, l-au observat pe D.S. întins pe un pat de pe verandă, fapt pentru care inculpatul M.F. a mers lângă pat şi i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii. La rândul său, inculpatul P.G., după ce l-a văzut pe inculpatul M.F. lovindu-l pe D.S., a pătruns în casă, uşa fiind descuiată.

În timp ce-l lovea pe D.S., inculpatul M.F. a verificat dacă acesta are bani asupra sa, găsind în salteaua de la pat suma de 300 RON. Între timp, inculpatul P.G. a ieşit din incinta casei şi i-a făcut semn inculpatului M.F. că nu a găsit nici un ban.

În aceste condiţii, cei doi inculpaţi s-au hotărât să părăsească locul faptei, însă, având în vedere că victima striga „Hoţii!"; şi existând pericolul să fie alarmaţi vecinii, inculpatul M.F. a luat un ciocan metalic de lângă pat şi l-a lovit pe D.S. în cap, acesta rămânând inert.

În continuare, inculpaţii M.F. şi P.G. au părăsit imobilul victimei, escaladând gardul prin acelaşi loc, iar pe drumul către casă au împărţit în mod egal suma de 300 RON sustrasă. În dimineaţa zilei următoare, inculpatul M.F. a spălat papucii cu care fusese încălţat în momentul săvârşirii faptelor, aceştia având urme de sânge, papucii fiind anterior observaţi de martorul C.S.

În ziua de 20 august 2010, în jurul orei 11⁰⁰ victima a fost descoperită de către nepoata sa, D.N.M., aceasta alertând vecinii, care au anunţat Serviciul de urgenţă 112.

Constatarea medico-legală necroptică efectuată în cauză de către I.N.M.L. „M.M."; Bucureşti a stabilit următoarele: „Moartea numitului D.S. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute survenită în evoluţia unui traumatism cranio-facial cu hemoragie meningo-cerebrală, complicat cu bronhopneumonie în focare confluente cu microabcese focale, la un organism cu tare organice. Leziunile traumatice constatate s-au putut produce, cel mai probabil, prin lovire cu corp dur în circumstanţele ce vor fi stabilite şi pe cale de anchetă. Între leziunile traumatice şi cauza medicală a decesului există legătură directă de cauzalitate, condiţionată de factorii patologici preexistenţi"; (Raport medico-legal de necropsie nr. A3/1243/2010).

Situaţia de fapt descrisă mai sus este dovedită cu mijloacele de probă administrate atât în cursul urmăririi penale – declaraţii inculpaţi; Raport medico-legal de necropsie nr. A3/1243/2010; declaraţii martori; procese-verbale de conducere în teren/reconstituire; proces-verbal de cercetare la faţa locului – cât şi în faza cercetării judecătoreşti, respectiv declaraţiile inculpaţilor M.F. şi P.G. şi martorilor C.T., D.N.M., M.M. şi P.L.

Prin urmare, faptele inculpatului minor M.F., care în noaptea de 19/20 august 2010, împreună cu inculpatul P.G., au pătruns în imobilul situat în com. Nuci, sat. Merii Petchii, jud. Ilfov, şi au sustras suma de 300 RON, exercitând acte de violenţă fizică asupra numitului D.S. (inclusiv o lovitură de ciocan în cap), care a decedat în spital, în ziua de 27 august 2010, ca urmare a leziunilor traumatice suferite, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 - 176 lit. d) C. pen., tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c) C. pen. şi violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen.

În condiţiile în care inculpatul M.F. a lovit-o pe victimă (în vârstă de 76 de ani) cu un ciocan (instrument apt să producă moartea) în cap (zonă vitală), lovitură aplicată cu intensitate (victimei i-a fost produs un traumatism cranio-facial cu hemoragie meningo-cerebrală), după care aceasta a fost lăsată în starea în care a fost adusă în urma agresiunii, poziţia psihică a agresorului a fost în mod evident de acceptare a posibilităţii producerii unui rezultat fatal (intenţie indirectă).

Faptele inculpatului P.G. care în noaptea de 19/20 august 2010, împreună cu inculpatul minor M.F., au pătruns în imobilul situat în com. Nuci, sat. Merii Petchii, jud. Ilfov, şi au sustras suma de 300 RON, prin exercitarea de acte de violenţă fizică de către inculpatul M.F. asupra numitului D.S. (inclusiv o lovitură de ciocan în cap), care a decedat în spital, în ziua de 27 august 2010, ca urmare a leziunilor traumatice suferite, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tâlhărie urmată de moartea victimei, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c), alin. (3) C. pen. şi violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.G., acesta l-a observat pe inculpatul M.F. lovind-o pe victimă (încă de la începutul agresiunii), motiv pentru care, cunoscând şi faptul că victima avea o vârstă înaintată şi se afla într-o stare în care nu putea opune rezistenţă, putea să prevadă că aceasta va deceda. În consecinţă, rezultatul fatal i se impută acestuia sub forma culpei, pentru că nu l-a prevăzut, deşi trebuia şi putea să-l prevadă, rezultatul fiind mai grav decât cel urmărit sau acceptat de către inc. P.G.

Fiind audiaţi inculpaţii, după le-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art. 70 C. proc. pen. au arătat că nu doresc să dea declaraţii în prezenta cauză.

În cauză, fiind dovedită vinovăţia inculpaţilor dar şi celelalte condiţii ale răspunderii penale, inculpaţii vor fi condamnaţi la pedepse cu închisoarea.

De asemenea, urmare aplicării regulilor concursului de infracţiuni, inculpaţii, în baza art. 33 - 34 C. pen., vor executa pedeapsa cea mai grea.

Totodată, având în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite, se va aplica inculpaţilor şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. conform art. 71 din C. pen. pe perioada executării pedepselor principale.

La individualizarea judiciară a pedepselor, Tribunalul va avea în vedere toate criteriile prevăzute de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare atât la gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite, la modalitatea în care acestea au fost comise – imposibilitatea victimei de a se apăra, întrucât dormea şi lovirea cu cruzime a acesteia cu un obiect dur - şi de urmările produse – victima a decedat a doua zi, dar şi de datele ce circumstanţiază persoana inculpaţilor.

Astfel, în ce-l priveşte pe inculpatul P.G. având în vedere că a săvârşit infracţiunile împreună cu un minor, tribunalul consideră că îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 75 lit. c) C. pen., astfel încât pedeapsa rezultantă să fie orientată spre maximul prevăzut de lege.

Faţă de aceste elemente de circumstanţiere reale şi personale, Tribunalul apreciază că singura modalitate de executare a pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor este aceea a executării în regim de detenţie într-un cuantum orientat spre maximul prevăzut de lege şi cu aplicarea dispoziţiilor art. 109 alin. (3) C. pen. pentru inculpatul M.F.

II. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii M.F. şi P.G., solicitând redozarea pedepselor, ţinându-se cont de circumstanţelor lor personale şi de atitudinea procesuală.

Situaţia de fapt a fost corect reţinută de către instanţa de fond, nu a fost contestată de către inculpaţi şi este dovedită cu probele administrate în cauză, în primul rând cu declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor şi cu actele medicale.

În ce priveşte critica inculpaţilor privind reducerea pedepselor, aceasta nu este întemeiată şi nu poate fi primită de către instanţa de apel.

Faptele inculpaţilor sunt de o violenţă şi cruzime deosebită, au avut ca urmare decesul victimei, iar pedepsele aplicate sunt justificate şi corespund criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Inculpaţii nu s-au limitat doar la sustragerea banilor de la victimă, care era în vârstă şi nu se putea apăra, au acţionat pe timp de noapte, au dat dovadă de violenţă deosebită, au premeditat comiterea faptelor, astfel că nu se impune reducerea pedepselor aplicate de către instanţa de fond.

Având în vedere rolul şi scopul pedepselor, atât din punct de vedere educativ, de prevenţie, dar şi de constrângere, este necesară menţinerea cuantumului, aşa cum a fost stabilit.

Aspectele învederate de către inculpaţi au fost avute în vedere de către instanţa de fond şi ele nu pot duce la micşorarea pedepselor.

În ceea ce priveşte pe inculpatul P.G., este de observat că în mod greşit au fost reţinute prevederile alin. (3) de la art. 211 C. pen., deoarece actele materiale comise de către acesta în cadrul infracţiunii de tâlhărie, nu au avut ca rezultat moartea victimei.

Inculpatul M.F. este persoana care după ce făptuitorii se hotărâseră să părăsească locul comiterii infracţiunilor, independent de activitatea inculpatului P.G., a luat un ciocan şi a lovit victima în cap, cauzându-i decesul.

Este şi motivul pentru care doar în sarcina acestui inculpat s-a reţinut comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav, iar prin actul de inculpare şi nici prin hotărârea instanţei de fond nu s-a reţinut vreo participaţie a inculpatului P.G. la fapta de omor.

Aşa fiind, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelul declarat de apelantul inculpat P.G. şi va desfiinţa în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică dată faptei prin actul de inculpare, din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

Se va menţine pedeapsa de 18 ani aplicată inculpatului P.G. de instanţa fondului.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

În temeiul dispoziţiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpat M.F.

Va computa prevenţia inculpaţilor de la 20 august 2010 la zi.

Va menţine starea de arest preventiv a inculpaţilor.

Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 203/A din 2 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a admis apelul declarat de apelantul inculpat P.G. împotriva Sentinţei penale nr. 357 din 31 martie 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală.

S-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei prin actul de inculpare, din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

S-a menţinut pedeapsa de 18 ani aplicată inculpatului P.G. de instanţa fondului.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.

S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpat M.F.

A fost computată prevenţia inculpaţilor de la 20 august 2010 la zi.

A fost menţinută starea de arest preventiv a inculpaţilor.

Au fost obligaţi apelanţi inculpaţi M.F. la 500 RON cheltuieli judiciare statului, din care 200 RON onorariu avocat oficiu s-a dispus să se suporte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariu avocat din oficiu în sumă de 200 RON pentru apelantul inculpat P.G. s-a dispus să se suporte din fondul Ministerului Justiţiei.

III. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpaţii M.F. şi P.G., primul criticând-o ca netemeinică prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. şi a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi reindividualizarea pedepsei aplicate, având în vedere atitudinea procesuală corectă a acestuia de recunoaştere şi regret, solicitând reducerea pedepsei până la minimul prevăzut de lege, având în vedere că la data săvârşirii faptei era minor.

În recursul declarat de inculpatul P.G., decizia instanţei de apel a fost recurată prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 17 şi 14 C. proc. pen. solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, în conformitate cu dispoziţiile art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 208 - 209 lit. a), d), g) şi i) C. pen., apreciind că lipseşte latura subiectivă a infracţiunii de tâlhărie, inculpatul nu a exercitat acte de violenţă, a vrut doar să fure nu să-l atace pe acel pensionar. S-a mai arătat că nu a avut controlul asupra celuilalt inculpat, apreciind că faptei i s-a dat o încadrare juridică greşită, solicitând schimbarea încadrării juridice astfel cum a susţinut, şi aplicarea unei pedepse către minimul special prevăzut de lege cu reţinerea circumstanţelor atenuante.

În subsidiar s-a cerut reducerea pedepsei de 18 ani, al cărui cuantum a fost considerat excesiv.

Examinând actele şi lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică expuse, cât şi de cazurile de casare indicate, Înalta Curte are în vedere pentru considerentele ce se vor arăta în continuare că recursul declarat de inculpatul P.G. se priveşte ca fondat şi urmează a fi admis ca atare în baza dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) teza I C. proc. pen., dată fiind incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.; iar recursul declarat de inculpatul M.F. va fi respins ca atare în baza dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

a) Sub aspectul primului motiv de critică din recursul declarat de inculpatul P.G. prin care se tinde la schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie în cea de furt calificat prevăzută de art. 208 - 209 lit. a), d) şi i) C. pen. pretinzând că lipseşte latura subiectivă a primei infracţiuni, nefiind exercitate acte de violenţă, Înalta Curte are în vedere nepertinenţa acestui motiv de critică.

Aceasta întrucât, în mod judicios, instanţa de prim control judiciar a statuat ca fiind îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c) C. pen. cu aplicarea circumstanţei agravante prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen., fără reţinerea şi a circumstanţei agravante prevăzută de dispoziţiile alin. (3) de la art. 211 C. pen., deoarece actele materiale comise de către acesta în cadrul infracţiunii de tâlhărie, nu au avut ca rezultat moartea victimei.

Recurentul inculpat M.F. este persoana care după ce făptuitorii se hotărâseră să părăsească locul comiterii infracţiunilor, independent de activitatea inculpatului P.G., a luat un ciocan şi a lovit victima în cap, cauzându-i decesul.

Este şi motivul pentru care doar în sarcina acestui recurent inculpat s-a reţinut comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav, iar prin actul de inculpare şi nici prin hotărârea instanţei de fond nu s-a reţinut vreo participaţie a inculpatului P.G. la fapta de omor.

Cu această premisă este neîntemeiată critica iterată de recurentul inculpat P.G. de a pretinde încadrarea faptelor sale în tiparul infracţiunilor de furt calificat, întrucât acesta l-a observat pe inculpatul M.F. lovind-o pe victimă încă de la începutul agresiunii cu un ciocan; motiv pentru care circumstanţele reale descrise în situaţia de fapt reţinută de ambele instanţe, de fond şi de apel însuşită în totalitate de Înalta Curte se răsfrâng şi asupra sa generând consecinţa încadrării propriilor sale acte materiale ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii deja menţionate, de tâlhărie.

b) Este fondată însă critica secundară invocată de acelaşi recurent inculpat P.G., fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., cu referire la cuantumul pedepsei de 18 ani închisoare aplicată acestuia şi care nu este aptă în totalitate să satisfacă scopurile şi finalităţile definite prin dispoziţiile art. 52 C. pen., respectiv să constituie o reală măsură de constrângere şi reeducare a sa, cât şi să asigure prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

Cuantumul sus-menţionat al pedepsei rezultante stabilite este excesiv de sever în condiţiile în care în mod legal instanţa de apel a înlăturat din încadrarea juridică a infracţiunii de tâlhărie, agravanta de la alin. (3) a textului incriminator (tâlhărie urmată de moartea victimei).

Aşa fiind, admiţându-se recursul declarat de inculpatul P.G. se vor casa în parte ambele hotărâri numai în ceea ce priveşte pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de tâlhărie pe care o va reduce de la 18 ani închisoare avându-se în vedere, în mod corespunzător, totalitatea criteriilor legale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv pericolul social generic şi concret al faptelor comise, mecanismul concret de săvârşire a acestora, precum şi datele care circumstanţiază persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, a avut o poziţie procesuală sinceră de recunoaştere şi regret a faptei comise, iar din Raportul de expertiză medico-legală nr. A1/995/4/2010 al I.N.M.L. „M.M.” Bucureşti, rezultă că prezintă diagnosticul de tulburare de conduită de tip antisocial.

În consecinţă, urmează a se reduce pedeapsa stabilită pentru această infracţiune de la 18 ani la 14 ani închisoare.

Urmează ca în baza art. 33, 34 lit. a) C. pen. să fie contopită această pedeapsă cu cea de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare.

Între aceste limite, urmează a se menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate.

c) Este nefondată şi unica critică iterată prin recursul declarat de inculpatul M.F. prin care se tinde la reducerea pedepsei de 12 ani închisoare aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 - 176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), întrucât aceasta este aptă în totalitate să satisfacă scopurile şi finalităţile definite prin dispoziţiile art. 52 C. pen., creând premizele pentru reintegrarea efectivă şi recuperarea socială a acestui inculpat minor.

Aceeaşi pedeapsă a fost judicios dozată prin prisma criteriilor de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv pericolul social concret, extrem de sporit al faptei comise, precum şi de condiţiile în care inculpatul a lovit-o pe victimă (în vârstă de 76 de ani) cu un ciocan (instrument apt să producă moartea) în cap (zonă vitală), lovitură aplicată cu intensitate (victimei i s-a produs un traumatism cranio-facial cu hemoragie meningo-cerebrală) după care aceasta a fost lăsată în starea în care a fost adusă în urma agresiunii, poziţia psihică a agresorului a fost în mod evident de acceptare a producerii unui rezultat total (intenţie directă).

Întrucât, pe de altă parte au fost avute în vedere corespunzător datele care circumstanţiază persoana inculpatului recurent M.F. fără antecedente penale, fără ocupaţie, atitudine sinceră de recunoaştere a faptei imputate, iar din Raportul de expertiză medico-legală nr. A1/9953/2010 al Institutul Naţional de Medicină Legală Bucureşti rezultă că are o tulburare de conduită de tip antisocial şi are discernământ păstrat în raport de fapta comisă, Înalta Curte conchide în sensul inexistenţei unor elemente care să justifice reducerea pedepsei aplicate.

Urmează ca în baza art. 385¹⁶ alin. (2) C. proc. pen. combinat cu art. 381 alin. (1) C. proc. pen. să se compute prevenţia fiecărui inculpat de la 20 august 2010 la zi.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de inculpatul P.G. împotriva Deciziei penale nr. 203/A din 2 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II-a penală.

Casează în parte decizia recurată şi în parte Sentinţa penală nr. 357 din 31 martie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, numai în ceea ce priveşte pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) şi c) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., pe care o reduce la 18 ani închisoare la 14 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedeapsa de mai sus cu pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare.

Menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.F. împotriva aceleiaşi decizii.

Deduce din cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor, durata reţinerii şi arestării preventive de la 20 august 2010 la 5 octombrie 2011.

Obligă recurentul inculpat M.F. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu inculpatului P.G., în sumă de 300 RON se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 octombrie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 3436/2011. Penal. Traficul de influenţă...		ICCJ. Decizia nr. 3400/2011. Penal. Plângere împotriva... →

ICCJ. Decizia nr. 3416/2011. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3416/2011. Penal