ICCJ. Decizia nr. 3446/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3446/2011

Dosar nr. 25534/3/2010

Şedinţa publică din 6 octombrie 2011

Asupra recursurilor penale de faţă;

Prin sentinţa penală nr. 803 din 06 noiembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a penală a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art 2 alin.(1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, formulată de inculpatul T.I.A.

I. În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.A. la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 C. pen., i-a fost interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -ll-a şi lit b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 65 C. pen., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul dispoziţiilor art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a fost computată prevenţia de la 29 aprilie 2010 la zi.

II. În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.P., la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -ll-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a- II -a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul dispoziţiilor art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest a inculpatului.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost computată prevenţia de la 29 aprilie 2010 la zi.

III. În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) art. 76 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul Ş.O.P. pedeapsa de 6 ani închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -ll-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit e) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -ll-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -ll-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest a inculpatului.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost computată prevenţia de la 29.04 2010 la zi.

IV. În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul T.I.A. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -ll-a şi lit b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 65 C. pen., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei de 4 ani închisoare pe un termen de încercare de 6 ani, calculat conform art. 86² C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.

În temeiul dispoziţiilor art. 86³ C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate de către consilierii de probaţiune la Serviciul de Protecţie a Victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti; b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de subzistenţă.

În temeiul dispoziţiilor art. 86³ alin. (3) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să respecte şi următoarea obligaţie: să desfăşoare o activitate sau să urmeze un curs de învăţământ sau calificare.

În temeiul dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite de instanţă sau a măsurilor de supraveghere.

V. În temeiul dispoziţiilor art. 25 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.P.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a -ll-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 86¹ C. pen., a fost suspendată executarea pedepsei de 4 ani închisoare pe un termen de încercare de 6 ani, calculat conform art. 86² C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.

În temeiul dispoziţiilor art. 86³ alin. (3) C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să respecte şi următoarea obligaţie: să desfăşoare o activitate sau să urmeze un curs de învăţământ sau calificare.

În temeiul dispoziţiilor art. 86 C. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite de instanţă sau a măsurilor de supraveghere.

În temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpatul Ş.O.P. a cantităţii de 41,16 grame de cannabis rămasă în urma analizelor de laborator.

În temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul B.P. a cantităţii de 7,55 grame de heroină rămasă în urma analizelor de laborator.

În temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea a câte 33,3 RON de la inculpaţii Ş.O.P., B.P., G.A.C.

În temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea sumei de 400 RON de la inculpatul B.P.

În temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea sumei de 2.450 RON de la inculpatul G.A.

În temeiul dispoziţiilor art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 3.000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele.

În data de 18 martie 2010 Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Ilfov s-a sesizat din oficiu cu privire la activitatea infracţională desfăşurată pe linia traficului de droguri de mare risc de către inculpaţii Ş.O.P. şi B.P., care au comercializat heroină în Bucureşti şi oraşul P.L., Judeţul Ilfov. Astfel, în vederea strângerii datelor privind existenţa infracţiunilor şi identificarea persoanelor faţă de care existau indicii că săvârşesc infracţiuni de trafic de droguri de mare risc, prin Ordonanţa nr. 26A din data de 18 martie 2010 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti s-a dispus introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire cu nume de cod „A.M." şi a colaboratorului acestuia „D.D." şi autorizarea acestora pentru cumpărarea cantităţii de 300 grame heroină de la persoanele suspecte.

În urma punerii în aplicare a autorizaţiei de interceptare şi înregistrare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice nr. 322/A.I. din 22 martie 2010, emisă de Tribunalul Bucureşti, s-a constatat că inculpatul G.A.C., comercializează heroină prin intermediul coinculpaţilor B.P. şi Ş.O.P.

La data de 14 aprilie 2010 inculpatul T.I.A. a fost depistat de către lucrătorii de poliţie judiciară în timp ce deţinea asupra lui cantitatea de 0,16 grame heroină, conform raportului de constatare tehnico ştiinţifică nr. 917586 din 15 aprilie 2010. Cu ocazia audierii, inculpatul T.I.A. a declarat că este consumator de heroină, iar în data de 14 aprilie 2010 a cumpărat de la inculpatul Ş.O.P. o doză de heroină cu suma de 50 RON, în vederea consumului propriu.

Prin Ordonanţa nr. 623D/P/2010 emisă la data de 28 aprilie 2010, faţă de inculpatul T.I.A. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Astfel, din convorbirile şi comunicările telefonice purtate între inculpatul Ş.O.P. şi inculpatul D.P.M. a rezultat faptul că inculpatul T.I.A. a intermediat cumpărarea unei doze de heroină pentru acesta din urmă.

Cu ocazia aducerii la cunoştinţă a schimbării de încadrare juridică, inculpatul T.I.A. a recunoscut că în data de 14 aprilie 2010 inculpatul D.P.M. l-a rugat să meargă la inculpatul Ş.O.P. pentru a cumpăra o doză de heroină, dându-i în acest sens suma de 25 RON. Cu aceeaşi ocazie învinuitul a mai declarat că zilnic cumpăra de la inculpat câte o doză de heroină pentru consum propriu.

Activitatea infracţională desfăşurată de cei trei inculpaţi a fost probată şi prin efectuarea de cumpărări autorizate de heroină de către colaboratorul investigatorului sub acoperire, după cum urmează.

1. în data de 22 aprilie 2010 colaboratorul D.D. a efectuat o cumpărare autorizată de heroină de la inculpatul Ş.O.P., după cum urmează.

În jurul orelor 12:40 investigatorul sub acoperire „A.M." i-a efectuat o percheziţie corporală colaboratorului, ocazie cu care asupra acestuia nu au fost găsite sume de bani sau substanţe interzise de lege la deţinere, după care i-a înmânat suma de 50 RON, în vederea cumpărării unei doze de heroină.

În prezenţa investigatorului sub acoperire, colaboratorul l-a contactat telefonic pe inculpatul Ş.O.P., care a stabilit să se întâlnească pe strada T. din oraşul P.L.

Ca atare, colaboratorul sub stricta supraveghere a investigatorului s-a deplasat la locul stabilit de inculpat, întâlnindu-se cu acesta pe strada menţionată mai sus. În timp ce se îndreptau înspre strada P. din P.L., colaboratorul i-a înmânat inculpatului Ş.O.P. suma de 50 RON, primind în schimb o doză de heroină. Tranzacţia a fost înregistrată audio/video în mediu ambiental conform autorizaţiei nr. 322/A.I din 22 martie 2010 emisă de Tribunalul Bucureşti.

După efectuarea tranzacţiei cei doi s-au despărţit, colaboratorul îndreptându-se înspre locul în care îl aştepta investigatorul sub acoperire.

Din raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr. 917691 din 26 aprilie 2010, a rezultat că proba cu masa de 0,10 grame conţine heroină, probă consumată în procesul analizelor de laborator.

Declaraţia colaboratorului cu nume de cod „D.D." s-a coroborat şi cu procesul verbal de redare a raportului întocmit de către investigatorul sub acoperire, cu planşele fotografice întocmite precum şi cu procesul verbal de redare a discuţiilor interceptate şi înregistrate audio/video în mediul ambiental.

2. în data de 24 aprilie 2010 în jurul orelor 14:20 investigatorul sub acoperire s-a întâlnit cu colaboratorul „D.D." în vederea efectuării unei cumpărări autorizate de droguri, sens în care i-a efectuat o percheziţie corporală, i-a înmânat suma de 50 RON.

În prezenţa investigatorului sub acoperire, colaboratorul I-a contactat telefonic pe inculpatul Ş.O.P., acesta stabilind ca loc de întâlnire str. P. din P.L.

Sub stricta supraveghere a investigatorului sub acoperire, colaboratorul s-a deplasat la locul stabilit de inculpat, care a venit la întâlnire pe un motoscuter, solicitându-i acestuia să se urce pentru a se plimba. Cei doi s-au deplasat cu motoscuterul prin P.L., iar pe str. M. a avut loc tranzacţia cu droguri, respectiv la solicitarea inculpatului, colaboratorul a introdus suma de 50 RON în buzunarul pantalonilor acestuia, care a scos din gură o doză de heroină pe care i-a înmânat-o. Tranzacţia a fost înregistrată audio/video în mediu ambiental conform autorizaţiei nr. 322/A.1 din 22 martie 2010 emisă de Tribunalul Bucureşti.

După efectuarea tranzacţiei, colaboratorul a coborât de pe motoscuter şi s-a deplasat înspre locul în care îl aştepta investigatorul sub acoperire.

Din raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr. 917692 din 28 aprilie 2010 a rezultat că proba înaintată în cauză conţine 0,11 grame heroină, probă consumată în procesul analizelor de laborator.

Declaraţia colaboratorului s-a coroborat cu procesul verbal de redare a raportului întocmit de investigatorul sub acoperire, planşele fotografice precum şi cu procesul verbal de redare a discuţiilor interceptate şi înregistrate audio/video în mediul ambiental.

Întrucât din conţinutul convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţilor emise de judecător rezulta că între inculpaţii G.A.C. şi B.P. urma să aibă loc o tranzacţie cu droguri, în data de 28 aprilie 2010 s-a organizat prinderea în flagrant a acestora, acţiune care s-a finalizat în data de 29 aprilie 2010.

Din procesul verbal de supraveghere operativă a rezultat că în data de 29 aprilie 2010 în jurul orelor 09:00 inculpatul B.P. a plecat de la domiciliul său situat în satul G., cu autoturismul marca VW Golf 4. Acesta, s-a plimbat pe mai multe străzi din sectoarele 4 şi 5, după care s-a deplasat la locuinţa inculpatului G.A.C. înainte de a intra în locuinţa acestuia, la ora 09:41 inculpatul B.P. l-a apelat telefonic, între aceştia având loc următoarea discuţie.

B.P.: „Dă şi mie drumul!

G.A.C.: Eşti în spate?

B.P.: Da!"

După aproximativ 10 minute inculpatul B.P. a părăsit imobilul, a fost lăsat să se îndepărteze fiind în continuare supravegheat, iar după ce a parcat autoturismul în dreptul locuinţei sale a fost imobilizat de către lucrătorii de poliţie. În urma efectuării controlului autoturismului condus de către inculpat organele de poliţie au găsit în torpedo o bucată de hârtie care conţinea materie vegetală uscată (proba nr. 1), iar sub ornamentul schimbătorului de viteze au fost găsite două punguţe din plastic care conţineau o substanţă pulverulentă (proba nr. 2), despre care inculpatul B.P. a declarat că este heroină, pe care a cumpărat-o de la coinculpatul G.A.C. Cu aceeaşi ocazie în autoturism a mai fost găsită şi suma de 400 RON, cu privire la care inculpatul a declarat că îi aparţine.

Din raportul de constatare tehnico-stiinţifică nr. 917758 din 03 mai 2010 a rezultat că probele înaintate în cauză conţin.

- proba nr. 1 - cantitatea de 1,53 grame cannabis; s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC), probă consumată în procesul analizelor de laborator.

- proba nr. 2 - conţine cantitatea de 7,55 grame heroină şi cofeină; cantitatea de 7,40 grame rămasă în urma analizelor de laborator a fost depusă la camera de copuri delicte, conform dovezii seria H nr. 0002629.

În aceeaşi dată, în urma efectuării percheziţiei domiciliare în dormitorul inculpatului Ş.O.P. au fost găsite 20 pliculeţe din hârtie care conţineau materie vegetală (proba nr. 1), precum şi o pungă din material plastic ce conţinea fragmente de materie vegetală uscată (proba nr. 2), cu privire la care inculpatul a declarat că este marijuana, pe care o deţinea în vederea consumului.

Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică nr. 917757 din 03 mai 2010 a rezultat că.

- proba nr. 1 este constituită din 15,39 grame cannabis

- proba nr. 2 este constituită din 28,71 grame cannabis.

Cantitatea de 41,16 grame cannabis, rămasă în urma analizelor de laborator a fost depusă la camera de corpuri delicte, conform Dovezii seria H, nr. 0002630.

În urma efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului G.A.C. într-un sertar a fost găsită suma de 1.200 RON, iar sub salteaua patului suma de 1.250 RON şi mai multe telefoane mobile, acestea din urmă fiind restituite soţiei inculpatului.

Vinovăţia inculpaţilor a rezultat din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.

Referitor la inculpatul B.P., Tribunalul a reţinut că acesta a recunoscut fapta săvârşită, atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti. Astfel, în declaraţiile date acesta, a recunoscut că, de mai mult timp, a vândut heroina pusă la dispoziţie de inculpatul G.A.C., iar banii obţinuţi din vânzarea drogurilor, îi lua de la inculpatul Ş.O. şi ulterior, îi dădea inculpatului G.A.C. Referitor la cantităţile de 7,55 grame de heroină si 1,53 grame cannabis, acesta a declarat că la data de 29 aprilie 2010, s-a deplasat cu autoturismul marca VW Golf la domiciliul inculpatului G.A.C. pentru a cumpăra 7 grame heroină cu suma de 13.000 RON. în vederea realizării tranzacţiei, inculpatul a luat legătura cu coinculpatul G.A.C., si ulterior s-a întâlnit cu acesta si i-a remis suma de 1.300 RON, ce reprezenta contravaloarea heroinei pe care a vândut-o anterior. Inculpatul a mai declarat că pentru serviciile efectuate coinculpatului G.A.C. (vânzarea de heroină) primea sume cuprinse intre 200 RON/7 grame de heroină.

Referitor la inculpatul Ş.O.P., inculpatul B.P. a declarat că-l cunoaşte de mai mult timp şi că din luna aprilie 2010, i-a înmânat mai multe cantităţi de droguri pe care le procura de la inculpatul G.A.C. în vederea vânzării iar pentru activitatea desfăşurată de acesta, era recompensat cu suma de 10 RON pentru o doză de heroină vândută.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.P.M., inculpatul B.P. a precizat că acesta este consumator de droguri şi i-a făcut cadou o doză de heroină. Tot în declaraţiile date, inculpatul B.P. a mai precizat că suma de 400 RON găsită de organele de urmărire penală în portofel, o primise anterior de la inculpatul Ş.O.P. si reprezenta o datorie mai veche, care nu are legătură cu vânzarea de heroină. În ceea ce priveşte acest aspect, declaraţia inculpatului B. este infirmată de cea a inculpatului Ş.O.P. care a precizat că suma de 400 RON reprezenta de fapt, contravaloarea heroinei pe care inculpatul B.P. i-o vânduse.

Declaraţiile inculpatului în sensul amintit s-au coroborat cu declaraţiile coinculpatului Ş.O.P. care a susţinut, în cursul procesului penal că, în cursul lunii aprilie 2010, inculpatul B. i-a adus diferite cantităţi de droguri în vederea comercializării şi pe care Ie-a vândut ulterior, unor persoane necunoscute.

Inculpatul Ş.O.P. a mai precizat că a acceptat să vândă drogurile pe care i le înmâna inculpatul B.P. iar sumele de bani obţinute în schimbul vânzării erau remise acestuia din urmă.

Din declaraţiile martorului T.F.V. date in cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, a rezultat că, este consumator de droguri de aprox. 10 ani şi îl cunoaşte pe inculpatul Ş.O.P. întrucât îşi procura drogurile necesare pentru consum de la acesta şi totodată, a auzit de la prieten, că inculpatul Ş.O.P. vindea diferite cantităţi de heroină pentru inculpatul B.P. A mai precizat martorul în declaraţiile date, că a purtat discuţii telefonice cu inculpatul B.P., pe care-l ruga să-l contacteze pe inculpatul Ş.O. în vederea procurării de droguri.

Din declaraţia martorului B.G. a rezultat că, la data de 10 aprilie 2010 se afla pe stradă când a fost solicitat de organele de urmărire penală să participe la o percheziţie corporală asupra inculpatului B.P. care se afla lângă autoturismul său şi a observat că acestea au găsit asupra inculpatului, două telefoane mobile şi un portofel ce conţinea anumite sume de bani iar la percheziţia autoturismului, acestea au găsit un şerveţel ce conţinea urme de plante despre care inculpatul a declarat că le deţinea în vederea consumului propriu. Martorul a mai precizat că, în autoturismul inculpatului s-a mai găsit şi o punguţă din plastic în care se aflau 2 pacheţele învelite în staniol şi a aflat ulterior de la organele de poliţie că acestea conţineau substanţe interzise de lege.

Martorul P.I. şi-a menţinut în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţiile date la urmărirea penală în sensul că, nu a cumpărat droguri de la inculpaţii B.P., Ş.O.P. şi de la inculpatul G.A.C.

Referitor la martorul E.M. Tribunalul a reţinut că acesta a declarat în cursul urmăririi penale că înainte cu o zi sau două ca inculpatul B. să fie arestat a efectuat unele activităţi agricole în gospodăria soacrei sale, ocazie cu care inculpatul i-a oferit o doză de heroină. Martorul a mai precizat că obişnuia să vorbească, în mod codificat, cu inculpaţii B.P. si Ş.O.P. despre droguri, iar pentru dozele de heroină folosea termeni ca minute, cafea, arpagic. În cursul cercetării judecătoreşti acest martor şi-a nuanţat declaraţia în sensul că a cumpărat doza de heroină de la soacra inculpatului B. ce locuieşte în Cartierul B.

Din declaraţia martorului cu identitate protejată A.M. a rezultat că la data de 22 aprilie 2010, a cumpărat prin intermediul martorului „D.D." cantitatea de 2 doze de heroină cu suma de 50 RON de la inculpatul Ş.O.P. iar in data de 24 aprilie 2010, a cumpărat prin intermediul aceluiaşi martor, o doză de heroină cu suma de 50 RON.

Referitor la ceilalţi inculpaţi din cauză, martorul a declarat că nu a cumpărat droguri de la aceştia şi îl cunoaşte pe inculpatul G. ca fiind o persoană care se ocupă cu traficul de droguri.

Probele mai sus-analizate s-au coroborat si cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul B.P., precum şi cu procesul-verbal de supraveghere operativă şi prindere în flagrant din care rezultă că, în urma efectuării controlului autoturismului condus de inculpat, organele de poliţie au găsit, în torpedo, o bucată de hârtie care conţinea materie vegetală uscată - proba nr. 1 iar sub ornamentul schimbătorului de viteză au fost găsite 2 punguţe din plastic care conţineau o substanţă pulverulentă - proba 2, despre care inculpatul B.P. a declarat că este heroină pe care a cumpărat-o de la inculpatul G.A.C. Totodată, din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică nr. 917757 din 03 mai 2010 a rezultat că: proba nr. 1 este constituită din 15,39 grame cannabis iar proba nr. 2 este constituită din 28,71 grame cannabis. Cantitatea de 41,16 grame cannabis, rămasă în urma analizelor de laborator a fost depusă la camera de corpuri delicte, conform Dovezii seria H, nr. 0002630.

Cu privire la inculpatul Ş.O.P. Tribunalul a reţinut că din declaraţiile date de acesta în cursul procesului penal a rezultat că este consumator de heroină de aprox. 6 ani şi pe inculpatul B.P. îl cunoaşte de aprox. 1 an, iar în cursul lunii aprilie 2010, a vândut heroina pe care i-o dădea inculpatul B., iar la fiecare doză de heroină vândută, primea de la acesta doza necesară consumului zilnic. Inculpatul a mai precizat că vindea o doză de heroină cu suma de 50 RON iar sumele de bani provenite din vânzarea drogurilor le dădea inculpatului B.P., la sfârşitul zilei sau a doua zi, în funcţie de încasări.

Declaraţia inculpatului Ş.O. s-a coroborat cu cea a inculpatului B.P. care a precizat că heroina destinată vânzării era procurată de la inculpatul G. şi înmânată mai departe, inculpatului Ş.O. în vederea vânzării.

Referitor la cantitatea de 30 grame de marijuana găsită de organele de urmărire penală la domiciliul său, inculpatul Ş.O. a declarat că, a procurat-o de la o persoană necunoscută şi era destinată consumului propriu.

Totodată, din declaraţia martorului T.F. a rezultat că-şi procura drogurile necesare consumului de la inculpatul Ş.O. şi cunoaşte că, acest inculpat vindea droguri pentru inculpatul B.P. Martorul a mai declarat că îl contacta deseori pe inculpatul Ş.O. în vederea procurării dozelor necesare consumului şi când nu-l găsea pe acesta lua legătura cu inculpatul B.P. Referitor la cantitatea de droguri cumpărată, martorul a declarat că obişnuia să cumpere destul de des de la inculpat, la interval de 1-2 zile, câte 1-2 doze cu suma de 50 RON/doza.

Martorul P.A.F. a declarat atât în cursul urmării penale şi al cercetării judecătoreşti că, a fost consumator de droguri în perioada 2000-2002 şi 2005-2010 şi în intervalul februarie-aprilie 2010, a cumpărat drogurile necesare consumului de la inculpatul Ş.O. Martorul a precizat în continuarea declaraţiei că, inculpatul Ş.O. procura heroina de la inculpatul B.P.

Martora B.R., soţia inculpatului B.P., care a acceptat să dea declaraţii în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, a declarat că, din discuţiile pe care Ie-a purtat cu soţul său, a aflat că inculpatul G.C. se ocupă cu comercializarea de substanţe interzise şi referitor la inculpatul Ş.O.P. a declarat că ştie, din auzite, că se droghează.

Din declaraţia martorei N.M. a rezultat că a asistat la o percheziţie domiciliată la locuinţa inculpatului Ş.O. şi a observat că organele de urmărire penală au găsit un pachet micuţ ce conţinea substanţe interzise respectiv, marijuana, însă nu cunoaşte ce a declarat inculpatul referitor la acel pacheţel.

Din declaraţia martorului cu identitate protejată A.M. a rezultat că la data de 24 februarie 2010, a cumpărat prin intermediul lui D.D., o cantitate de 2 doze de heroină cu suma de 50 RON de la inculpatul Ş.O.P. iar în data de 24 aprilie 2010, a mai cumpărat de la acelaşi inculpat încă a o doză de heroină cu suma de 50 RON.

Din declaraţia martorului cu identitate protejată D.D. dată în cursul urmăririi penale, a rezultat modalitatea în care la data de 24 aprilie 2010, a cumpărat de la inculpatul Ş.O.P. o doză de heroină cu suma de 50 RON, tranzacţie ce a fost supravegheată de investigatorul sub acoperire A.M.

Declaraţiile inculpatului şi ale martorilor mai sus analizate s-au coroborat şi cu notele de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice, în care inculpatul a făcut referire la diferite cantităţi de droguri şi cu procesul-verbal întocmit în urma efectuării percheziţiei domiciliare din care rezultă că organele de poliţie au găsit în locuinţa acestuia, 20 de pliculeţe din hârtie ce conţineau materie vegetală - proba nr. 1 precum şi o pungă din material plastic ce conţinea fragmente de materie vegetală uscată cu privire la care inculpatul a declarat că este marijuana pe care o deţine în vederea consumului propriu.

Din raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr. 917691 din 26 aprilie 2010, rezultă că proba cu masa de 0,10 grame conţine heroină, probă consumată în procesul analizelor de laborator. Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică nr. 917758 din 03 mai 2010 a rezultat că probele înaintate în cauză conţin: - proba nr. 1 - cantitatea de 1,53 grame cannabis; s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC), probă consumată în procesul analizelor de laborator; - proba nr. 2 - cantitatea de 7,55 grame heroină şi cofeină; cantitatea de 7,40 grame rămasă în urma analizelor de laborator a fost depusă la camera de copuri delicte, conform Dovezii seria H Nr. 0002629.

În cursul urmăririi penale inculpatul G.A.C. s-a prevalat de dreptul de a nu da nici o declaraţie iar în faţa instanţei a negat orice implicare a sa în traficul de droguri arătând că nu-i cunoaşte pe ceilalţi inculpaţi trimişi în judecată în acest dosar, cu excepţia inculpatului B.P. cu care se mai întâlnea uneori pentru a merge la pescuit. Referitor la convorbirile telefonice avute cu inculpatul B.P., acesta a declarat că la data de 23 aprilie 2010 a avut o convorbire telefonică însă nu s-a referit la traficul de droguri şi i-a comunicat coinculpatului să vină la domiciliul său pentru a discuta despre activitatea de pescuit. Referitor la sumele de 1.200 RON şi 1.500 RON găsite de organele de urmărire penală inculpatul a declarat că nu provin din traficul de droguri ci dintr-un împrumut pe care-l efectuase la cumnatul său. În finalul declaraţiei, inculpatul a precizat că nu-şi explică poziţia adoptată în declaraţia sa de către inculpatului B.P., în sensul că ar fi cumpărat în mai multe rânduri droguri de la el, deoarece nu a vândut niciodată astfel de substanţe.

Apărarea inculpatului a fost însă infirmată de declaraţia inculpatului B.P. în care preciza că a procurat diferite cantităţi de droguri în vederea revânzării, de la inculpatul G.A.C. pe care le înmâna la rândul său, inculpatului Ş.O.

Tot din declaraţia acestui coinculpat a rezultat că, în data de 29 aprilie 2010 s-a deplasat cu autoturismul său VW la domiciliul inculpatului G. pentru a lua cantitatea de 7 grame heroină, în schimbul căreia i-a plătit acestuia suma de 13.000.000 RON vechi

Referitor la tranzacţiile din 1 aprilie, 14.04., 04 aprilie 2010, coinculpatul B.P. a declarat că este posibil să fi cumpărat drogurile de la inculpatul G.

Implicarea inculpatului în activitatea de trafic de droguri a mai rezultat şi din declaraţia martorei B.R. care a relatat că, a aflat de la soţul său, inculpatul B.P., că inculpatul G. se ocupa cu comercializarea de substanţe interzise, precum şi din declaraţiile date de martorul sub acoperire A.M. şi N.M.

Din declaraţia investigatorului sub acoperire A.M. a rezultat că-l cunoaşte pe inculpatul G. ca fiind o persoană care se ocupă cu traficul de droguri şi în cantităţi mari, martorul precizând că aceste aspecte care le cunoaşte din activitatea specifică poliţiei.

Şi martorul cu identitate protejată N.M. a declarat că-l cunoaşte pe inculpatul G. care vindea heroină pe care o achiziţiona de la un cetăţean de origine turcă, în mai multe zone din Bucureşti. în cursul urmăririi penale, martorul a mai precizat că aceste aspecte îi sunt cunoscute întrucât a fost implicat şi el o perioadă, în activităţi ilicite cu droguri.

De asemenea, inculpatul B.P. a confirmat că a avut mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul G.A. în datele de 04 aprilie , 1 aprilie şi 14 aprilie 2010, referitoare la diferite cantităţi de heroină.

În cursul urmăririi penale inculpatul D.P.M. a recunoscut infracţiunea reţinută în sarcina sa, precizând că, este consumator de droguri, pe care atât personal cât şi prin intermediul inculpatului T.I.A. le procura de la inculpatul Ş.O.P., care la rândul său, comercializa heroină pusă la dispoziţie de inculpatul B.P.

În cursul cercetării judecătoreşti, acesta şi-a schimbat poziţia procesuală pe care a avut-o în cursul urmăririi penale declarând că nu este vinovat pentru infracţiunea prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000. în declaraţia pe care a dat-o în faţa instanţei, inculpatul a învederat că este doar consumator de droguri pe care şi le procura personal cât şi prin intermediul inculpatului T., care la rândul său, le cumpăra de la inculpatul Ş.O.P.

În data de 14 aprilie 2010, inculpatul D.P.M. a vorbit la telefon cu coinculpatul Ş.O. căruia i-a comunicat că inculpatul T. va veni la domiciliul său pentru a procura o bilă de heroină în vederea consumului propriu. În continuarea declaraţiei, inculpatul a arătat că nu cunoaşte de unde inculpatul Ş.O. cumpăra heroină, însă, ştie că inculpatul Ş.O. vindea heroina pusă la dispoziţie de inculpatul B.P.

Din declaraţia inculpatul Ş.O. a rezultat că, la data de 14 aprilie 2010 a vorbit la telefon cu D.P.M. şi în urma discuţiilor pe care le-au avut, l-au trimis pe coinculpatul T. să cumpere o doză de heroină cu suma de 50 RON. Acesta a precizat că printre persoanele cărora Ie-a vândut heroină se numără şi inculpatul D.P.M. şi a confirmat că, în urma discuţiei telefonice din 14 aprilie 2010 cu inculpatul D.P.M., în care a folosit termenul de „acaret", iar inculpatul T. a cumpărat de la el o doză de heroină cu suma de 50 RON.

Din declaraţia martorului P.I. a rezultat că îi cunoaşte pe inculpaţii T.I. şi D.P.M. cu care era în relaţii de prietenie, însă nu a cumpărat de la aceştia droguri ci doar obişnuiau să consume împreună. Referitor la inculpatul D.P.M., martorul a mai precizat că, în fiecare zi consuma droguri cu acesta iar inculpatul T. venea ocazional pentru a procura droguri în vederea consumului.

Vinovăţia inculpatului T.I. a rezultat din coroborarea declaraţiilor date de acesta în cursul urmării penale şi al cercetării judecătoreşti, în care a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată cu notele convorbirilor şi comunicărilor telefonice din care a rezultat că acest inculpat a intermediat cumpărarea unei doze de heroină pentru inculpatul D.P.M. care-l contactase telefonic în acest sens.

Totodată, din declaraţia martorului E.A. a rezultat că, la jumătatea lunii aprilie 2010, a fost solicitat de organele de urmărire penală să participe, în calitate de martor-asistent la supravegherea şi prinderea unei persoane despre care a aflat că se numeşte T.I.

Martorul a relatat instanţei că a observat cu această ocazie, că organele de poliţie au găsit asupra inculpatului o doză de heroină despre care a afirmat că a procurat-o de la o altă persoană, al cărei nume nu l-a mai putut preciza la momentul audierii.

Pentru infracţiunea săvârşită, instanţa a aplicat inculpatului G.A.C. o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie la individualizarea căreia a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, pericolul social al faptei săvârşite, modalitatea de comitere, cantitatea de droguri traficată dar şi circumstanţele personale ale acestuia.

Reţinând lipsa antecedentelor penale şi aspectul că inculpatul are o familie organizată, tribunalul a apreciat că scopul educativ-preventiv al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege prin aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen.

Pentru infracţiunea săvârşită instanţa a aplicat inculpatului B.P. o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie la individualizarea căreia a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, pericolul social al faptei săvârşite, modalitatea de comitere, numărul actelor materiale ce compun infracţiunea continuată, cantitatea de droguri traficată dar şi circumstanţele personale ale acestuia.

Reţinând lipsa antecedentelor penale şi atitudinea sinceră a inculpatului drept circumstanţe atenuante legale prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit a) C. pen., Tribunalul a apreciat că scopul educativ-preventiv al pedepsei poate fi atins şi prin executarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege.

Pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc şi mare risc săvârşită de inculpatul Ş.O.P. instanţa i-a aplicat acestuia o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie la individualizarea căreia a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv: pericolul social al faptei săvârşite, modalitatea de comitere, numărul actelor materiale ce compun infracţiunea continuată, cantitatea de droguri traficată dar şi circumstanţele personale ale acestuia.

Astfel, s-a reţinut că pe parcursul cercetării penale inculpatul a avut o atitudine de recunoaştere şi regret a faptei săvârşite şi luând în considerare şi aspectul că nu este cunoscut cu antecedente penale, Tribunalul a apreciat că scopul educativ-preventiv al pedepsei poate fi atins şi prin coborârea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege, ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit a) C. pen.

Şi pentru infracţiunea de deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, Tribunalul i-a aplicat o pedeapsă la individualizarea căreia a avea în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, pericolul social al faptei săvârşite, aspectul că inculpatul este consumator de droguri de mai multă vreme, dar şi circumstanţele sale personale (lipsa antecedentelor penale şi atitudinea sinceră manifestată pe parcursul procesului penal).

Tribunalul a respins cererea formulată de inculpatul T.I.A. de schimbare a încadrării juridice din art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 întrucât probele administrate în cauză au relevat că inculpatul a intermediat cumpărarea unei doze de heroină pentru inculpatul D.P.M., de la inculpatul Ş.O. şi nu că a cumpărat sau deţinut o doză de heroină în vederea consumului propriu.

Pentru infracţiunea săvârşită de către acest din urmă inculpat, instanţa i-a aplicat o pedeapsă cu închisoarea la individualizarea căreia a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv: pericolul social al faptei săvârşite, modalitatea de comitere, aspectul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei singure infracţiuni dar şi circumstanţele personale ale acestuia.

Reţinând atitudinea sinceră a inculpatului şi lipsa antecedentelor penale drept circumstanţe atenuante legale, prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit a) C. pen., Tribunalul a apreciat că scopul educativ-preventiv al pedepsei poate fi atins şi prin aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege. În ceea ce priveşte modalitatea de executare, luând în considerare toate circumstanţele reale ale faptei, dar şi pe cele personale ale inculpatului, s-a apreciat că în speţă pot fi reţinute dispoziţiile art. 86¹ C. pen. cu privire la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Pentru infracţiunea săvârşită, instanţa de fond i-a aplicat inculpatului D.P.M. o pedeapsă cu închisoarea la individualizarea căreia a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, pericolul social al faptei săvârşite, modalitatea de comitere, aspectul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei singure infracţiuni dar şi circumstanţele personale ale acestuia.

Reţinând atitudinea sinceră a inculpatului şi lipsa antecedentelor penale drept circumstanţe atenuante legale, prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit a) C. pen., Tribunalul a apreciat că scopul educativ-preventiv al pedepsei poate fi atins şi prin aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege. În ceea ce priveşte modalitatea de executare, faţă de toate circumstanţele reale ale faptei, dar şi pe cele personale ale inculpatului, Tribunalul apreciază că în speţă pot fi reţinute dispoziţiile art. 86¹ C. pen., cu privire la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii G.A.C., B.P., Ş.O.P. şi D.P.M.

În şedinţa publică din 02 februarie 2011, inculpatul D.P.M. a învederat Curţii că doreşte să-şi retragă apelul declarat în cauză, motiv pentru care Curtea a disjuns cauza cu privire la acesta şi a dispus formarea unui nou dosar, luând act de manifestarea de voinţă a acestui inculpat.

Apelantul inculpat B.P. a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul neaplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, ce prevăd reducerea cu jumătate a limitelor de pedeapsă.

În susţinerea apelului său, a solicitat efectuarea unei adrese la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Bucureşti, cerere încuviinţată de instanţă, fiind depusă la dosar adresa nr. 1874/11/2010 din 02 martie 2011 a acestei instituţii.

Apelantul inculpat Ş.O.P. a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, în raport de atitudinea sa sinceră, de lipsa antecedentelor penale şi de faptul că a fost depistat cu cantităţi foarte mici de substanţe interzise.

În ceea ce-l priveşte pe apelantul inculpat G.A.C., acesta a susţinut că este nevinovat, solicitând în principal achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar redozarea pedepsei şi aplicarea disp. art. 86¹ C. pen.

La solicitarea acestui din urmă apelant inculpat, Curtea a încuviinţat audierea în calitate de martor a numitului T.C., declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Prin Decizia penală nr. 143/A din 21 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală au fost admise apelurile declarate de inculpaţii G.A.C. şi B.P.

S-a desfiinţat în parte sentinţa şi rejudecând.

1. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului G.A.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1),2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Conform art. 350 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. s-a revocat măsura arestării preventive a inculpatului şi s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este reţinut ori arestat în altă cauză.

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză, de la 29 aprilie 2010 şi până la data punerii sale efective în libertate.

S-a înlăturat dispoziţia de confiscare de la inculpat a sumelor de 33,3 RON şi respectiv de 2.450 RON.

S-a dispus restituirea către inculpat a sumei de 2.450 RON, ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare şi consemnată la C. Bank SA - Perla cu recipisa nr. 2526004/1 din 17 mai 2010.

S-a înlăturat dispoziţia privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, care rămân în sarcina acestuia.

2. în baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 74 lit. a), c,) art. 76 lit. b) C. pen. a fost condamnate inculpatul B.P. la 4 ani închisoare pentru trafic de droguri de mare risc.

Conform art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen., interzicându-i inculpatului pe durata executării pedepsei principale, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a lI-a şi lit. b) C. pen.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

A fost respins apelul inculpatului Ş.O.P.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 371 C. proc. pen., Curtea de Apel a reţinut următoarele.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul B.P.

Prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia acestui inculpat, în urma analizei coroborate a întregului material probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti. De altfel, inculpatul nici nu a înţeles să conteste în apel aceste aspecte, în condiţiile în care a recunoscut săvârşirea infracţiunii ce i se impută în faţa instanţei dar şi cu ocazia audierii sale de către procuror.

În drept, prima instanţă a apreciat justificat că faptele acestui inculpat care, în cursul lunii aprilie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a vândut heroină mai multor persoane, direct sau prin intermediul coinculpatului Ş.O.P., în data de 29 aprilie 2010 fiind surprins de către organele de poliţie deţinând în autoturismul său 7,55 grame heroină şi 1,53 grame cannabis, în vederea vânzării, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Apelul inculpatului urmează însă a fi admis din perspectiva dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, în raport de conţinutul adresei nr. 1874/11/2010 din 02 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Bucureşti, din care reiese că acesta, ulterior terminării urmăririi penale în prezenta cauză (25 mai 2010), respectiv la 18 iunie 2010, a formulat un denunţ care s-a finalizat cu arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a mai multor persoane pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap la art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003 şi art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

De altfel, încă din primă instanţă existau unele indicii în sensul colaborării inculpatului B.P. cu organele de anchetă, în vederea aplicării beneficiului prev. de art. 19 din Legea nr. 682/2002, însă reţinerea efectivă a acestor dispoziţii legale nu a fost posibilă la acel moment, faţă de stadiul incipient al cercetărilor (vezi adresa D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti).

Cum infracţiunea imputată inculpatului este pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, ca urmare a aplicării dispoziţiilor legale mai sus menţionate, aceste limite se vor reduce la jumătate, respectiv între 5 şi 10 ani închisoare.

Întrucât Curtea nu este sesizată decât cu apelul declarat de inculpat, este obligată să reţină în favoarea acestuia şi circumstanţele atenuante judiciare avute în vedere de prima instanţă, respectiv art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., căci în caz contrar s-ar ajunge la încălcarea dispoziţiilor art. 372 C. proc. pen. privind neagravarea situaţiei în propria cale de atac; pentru aceleaşi raţiuni, deşi în speţă s-a reţinut şi o cauză de agravare a răspunderii penale (art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)), împrejurare faţă de care nu mai era obligatorie coborârea sub minimul special a pedepsei, conform art. 80 C. pen., câtă vreme prima instanţă a dat totuşi eficienţă dispoziţiilor art. 76 C. pen., Curtea nu va putea proceda decât în acelaşi mod.

Cât priveşte modalitatea de executare a pedepsei, aceasta nu poate fi decât una în regim de detenţie, în opinia Curţii nefiind îndeplinite cerinţele art. 86¹ alin. (1) lit. c) C. pen., pentru a se putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Cu privire la apelul declarat de Ş.O.P.

Şi în privinţa acestui inculpat, prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, dând o corectă încadrare juridică activităţii sale infracţionale. Aşa cum s-a arătat, de altfel, nici acest inculpat nu a înţeles să conteste hotărârea instanţei de fond decât sub aspectul cuantumului pedepselor principale aplicate, considerate mult prea mari în raport de circumstanţele sale personale favorabile, dar şi de datele cauzei.

Analizând criticile apelantului, Curtea Ie-a găsit neîntemeiate, pedepsele la care s-a oprit Tribunalul fiind corect individualizate în raport de criteriile instituite de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) în acest sens, au fost avute în vedere atât pericolul social concret ridicat al faptelor săvârşite (trafic de droguri de mare risc în formă continuată şi respectiv deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu), cât şi datele ce caracterizează persoana inculpatului (tânăr, necunoscut cu antecedente penale, cu atitudine procesuală constant sinceră).

De altfel, aceste din urmă date au fost valorificate de prima instanţă ca şi circumstanţe atenuante judiciare, în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., cu consecinţa coborârii pedepselor sub minimele speciale prevăzute de lege. O reducere încă şi mai accentuată a acestor pedepse - în considerarea aceloraşi aspecte - nu se justifică însă în speţă, cu atât mai mult cu cât nu toate datele ce caracterizează persoana inculpatului sunt unele favorabile acestuia; în acest sens, Curtea a avut în vedere faptul că inculpatul nu are ocupaţie ori altă sursă licită de venituri şi este consumator de droguri - în aceste condiţii ajungându-se şi la comiterea faptelor deduse judecăţii. În plus, în speţă există şi două cauze de agravare a răspunderii penale, respectiv concursul de infracţiuni şi disp. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (acestea din urmă cu referire la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc).

Cu privire la apelul declarat de inculpatul G.A.C.

Analizând probatoriul administrat în cauză, Curtea a constatat întemeiate criticile formulate de apelantul inculpat în sensul greşitei sale condamnări de către prima instanţă, pentru următoarele considerente.

Prin actul de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpatului G.A.C. săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicări 41 alin. (2) C. pen., fapte constând, în esenţă, în aceea că în cursul lunii aprilie 2010 a desfăşurat activităţi ilicite cu droguri de mare risc (heroină) în modalitatea punerii în vânzare prin intermediul inculpatului B.P., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 29 aprilie 2010 punând în vânzare cantitatea de 7,55 grame heroină prin intermediul aceluiaşi coinculpat.

Fiind audiat atât în cursul urmăriri penale, cât şi în faţa instanţei de fond, inculpatul a negat în mod constant implicarea sa în traficul de droguri, susţinând că nici nu îi cunoaşte pe ceilalţi coinculpaţi - cu excepţia coinculpatului B.P., cu care a arătat însă că are relaţii de o cu totul altă natură.

Pentru a reţine vinovăţia inculpatului, prima instanţă a avut în vedere declaraţiile coinculpatului B.P., convorbirile telefonice dintre inculpatul B.P. şi inculpatul G.A.C., procesul verbal întocmit cu ocazia percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului - din care reiese că au fost găsite sume relativ mari de bani, declaraţia martorei B.R., declaraţiile investigatorului sub acoperire A.M. şi cele ale martorului cu identitate protejată N.M.

Analizând mai întâi conţinutul convorbirilor telefonice purtate în cursul lunii aprilie 2010 între cei inculpaţii G.A.C. şi B.P., Curtea constată că acestea conturează, într-adevăr, imaginea unei relaţii destul de apropiate între cei doi, fără însă a releva minime indicii privind implicarea inculpatului G.A.C. în traficul de droguri de mare risc, criticile apelantului inculpat în acest sens fiind întemeiate.

Fără a expune în cadrul acestei hotărâri conţinutul tuturor convorbirilor telefonice, Curtea va exemplifica doar cu privire la discuţiile purtate de cei doi inculpaţi în datele de 28 şi respectiv 29 aprilie 2010. Astfel, la 28 aprilie 2010 (cu o zi înainte de presupusa vânzare a cantităţii de 7,55 grame heroină către inculpatul B.P.), inculpatul G.A.C. este sunat de către acesta, purtând următoarea discuţie: „G: Ce faci bă?

B: Ce dracu să fac? în depozit. Nu mai pot, mi-a îngheţat şi sângele în mine! G: De ce mă? B: Sunt la muncă. G: Bravo, moşule! B: Nu ştiu pe la ce oră ies. G: Bine mă. B: Hai. G: Hai! Hai, te-am pupat!".

Nici convorbirea telefonică din data de 29 aprilie 2010 nu este mai relevantă, din cuprinsul ei rezultând doar că inculpatul B.P. i-a făcut o vizită în dimineaţa respectivă inculpatului G.A.C., fără o oferi însă date privind o eventuală tranzacţie cu droguri.

„G: Da!

B: Ce faci mă?

G: Ce dracu.

B: Dă şi mie drumu!

G: Eşti în spate?

B: Da!"

Într-adevăr, este neîndoielnic faptul că în data de 29 aprilie 2010 în jurul orelor 09:40, inculpatul B.P. a urcat în locuinţa inculpatului G.A.C., după ce în prealabil îl sunase pe acesta, solicitându-i să îi deschidă, aceste aspecte fiind surprinse şi de organele de urmărire penală în procesul verbal încheiat cu ocazia supravegherii operative de la acea dată. Şi tot necontestat este faptul că, cu ocazia controlului efectuat asupra autoturismului condus de către inculpatul B.P., ulterior plecării acestuia de la locuinţa inculpatului G.A.C., s-au găsit 7,55 grame heroină. Aceste aspecte nu pot conduce însă doar prin ele însele la concluzia că drogurile găsite în autoturism îi fuseseră remise inculpatului B.P. de către inculpatul G.A.C. în acea dimineaţă, din 29 aprilie 2010, existând şi alte explicaţii posibile cu privire la prezenţa acestora în autoturism, inclusiv aceea ca drogurile să se fi aflat în posesia inculpatului B.P., în autoturismul său, încă dinaintea întâlnirii sale cu inculpatul G., în condiţiile în care acesta era implicat activ în traficul de droguri, după cum el însuşi recunoaşte.

În acest context, revenea Ministerului Public sarcina de a proba faptul că acea cantitate de droguri fusese înmânată în dimineaţa respectivă inculpatului B.P. de către inculpatul G.A.C.; ori, o astfel de dovadă nu a fost făcută.

Astfel, dacă iniţial, fiind audiat în cursul urmăririi penale, coinculpatul B.P. a susţinut că are cantităţile menţionate de droguri de la inculpatul G.A.C., în faţa judecătorului învestit cu soluţionarea propunerii de arestare preventivă, acesta a revenit asupra primelor declaraţii, susţinând că, în realitate, cumpărase cele 7,55 grame heroină de la o altă persoană al cărui nume nu îl reţine, iar nu de la inculpatul G., despre care a arătat că nu este implicat în traficul de droguri.

În faţa instanţei de fond, inculpatul B.P. a revenit, din nou, asupra declaraţiilor date şi a precizat că obişnuia să îşi procure heroina pusă în vânzare de la inculpatul G.

Dincolo însă de poziţia oscilantă a coinculpatului B. (care ridică serioase semne de întrebare cu privire la sinceritatea acestuia), Curtea subliniază că oricum, declaraţiile acestuia nu pot fi valorizate în mod singular, ci trebuie coroborate cu celelalte probatorii administrate în cauză, conform art. 63 C. proc. pen.

Unul dintre mijloacele de probă pe care s-a întemeiat prima instanţă îl constituie declaraţia martorei B.R., soţia inculpatului B.P. Curtea consideră însă că această declaraţie se cuvine a fi examinată şi din perspectiva subiectivităţii inerente a martorei, dată fiind relaţia sa cu coinculpatul B.P.; în plus - lucru foarte important -martora nu are cunoştinţă directă despre implicarea inculpatului G. în traficul de droguri, aflând aceste aspecte din discuţiile purtate cu soţul său.

Examinând apoi declaraţia martorului sub acoperire N.M., Curtea constată că aceasta prezintă o relevanţă redusă în cauză, martorul făcând afirmaţii generale, neconcretizate în timp sau spaţiu şi neoferind detalii asupra pretinsei activităţi infracţionale a inculpatului. Astfel, martorul susţine că îl cunoaşte pe inculpatul G.A.C. care vindea heroină în mai multe zone din Bucureşti, precizând însă că nu a cumpărat personal droguri de la acesta. Deşi martorul arată că are cunoştinţă despre faptul că o altă persoană a cumpărat droguri de la inculpat, nu a putut totuşi indica numele respectivei persoane.

Nici investigatorul cu identitate protejată A.M. nu a relatat că ar fi cumpărat droguri de la inculpatul G.A., prin intermediul colaboratorilor cu identitate protejată, susţinând că avea cunoştinţă despre implicarea acestui inculpat în traficul de droguri din activitatea specifică poliţiei, fără a oferi alte detalii.

Curtea subliniază şi faptul că niciunul dintre ceilalţi coinculpaţi trimişi în judecată în aceeaşi cauză, respectiv: Ş.O.P., D.P.M., T.I.A., nu a declarat că l-ar cunoaşte pe inculpatul G., prin actul de sesizare nefiind, de altfel, stabilită vreo legătură între activităţile infracţionale ce li se impută acestora.

Cât priveşte sumele găsite cu ocazia efectuării unei percheziţii domiciliare la locuinţa inculpatului (1.200 RON într-un sertar şi 1.250 RON sub salteaua patului), inculpatul a arătat constant că acestea proveneau dintr-un împrumut obţinut de la cumnatul său, numitul T.C. În apel, la solicitarea inculpatului, Curtea a încuviinţat audierea acestui martor, care a confirmat faptul că în luna aprilie 2010 l-a împrumutat pe inculpatul G.A.C., cumnatul său, cu suma de 26 milioane RON vechi.

Prin urmare, astfel cum se conturează, probatoriul administrat în cauză, deşi relevă unele indicii în sensul comiterii faptelor imputate de către inculpat, nu este totuşi de natură a răsturna prezumţia de nevinovăţie prev. de art. 66 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 5² C. proc. pen. de care se bucură acesta, câtă vreme indiciile menţionate nu s-au convertit în probe certe de vinovăţie, iar orice dubiu nu poate decât să profite inculpatului.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi inculpaţii B.P., Ş.O.P. şi G.A.C.

Parchetul a criticat soluţia de achitare a inculpatului G.A.C., invocând cazul de casare prev. de art. 385⁹pct. 18 C. proc. pen.

S-a susţinut astfel că achitarea inculpatului este urmarea unei grave erori de fapt şi a unei greşite aprecieri a probelor de către instanţa de apel.

În acest sens, instanţa a analizat în mod superficial convorbirile telefonice purtate de inculpat, nu a avut în vedere procesul verbal de supraveghere operativă a coinculpatului B. (din care rezultă că până la domiciliul inculpatului G. nu s-a mai întâlnit cu nicio altă persoană) şi nici declaraţiile inculpatului B.P., ale martorilor B.R., ale investigatorului sub acoperire A.M. şi ale martorului cu identitate protejată N.M.

Recurenţii inculpaţi B.P. şi Ş.O.P. au invocat cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor şi schimbarea modalităţii de executare a acestora.

Recurentul inculpat G.A. nu a indicat motivele de recurs.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate şi a cazurilor de casare invocate, Curtea constată că recursurile sunt nefondate.

În ce priveşte cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., Curtea reţine că pentru a fi în prezenţa acestuia trebuie să existe o reflectare inexactă, denaturată a conţinutului dosarului în cuprinsul hotărârii atacate, cu consecinţa greşitei reţineri a faptei imputate inculpatului, în natura sau împrejurările în care aceasta ar fi fost comisă.

Această contrarietate evidentă şi esenţială trebuie să fie independentă de orice proces de apreciere a probelor pe care instanţa l-a făcut în conformitate cu art. 63 C. proc. pen., acesta din urmă necăzând sub incidenţa cazului de casare analizat.

Altfel spus, eroarea gravă de fapt nu poate proveni dintr-o greşită sau incompletă apreciere a probatoriului administrat în cauză.

Pe de altă parte, simpla invocare a acestui caz de casare nu este suficientă, recurentul fiind obligat să indice exact piesa dosarului a cărei existenţă sau inexistenţă o afirmă în mod eronat instanţa de fond sau apel ori al cărei cuprins este redat contrar a ceea ce este evident şi fără posibilitate de controversă.

Ori, examinând motivele de recurs formulate în cauză, Curtea constată că Parchetul critică modalitatea în care instanţa de apel a interpretat probatoriul administrat în cauză, aspect ce nu poate face obiectul cenzurii instanţei de recurs în limitele cazului de casare invocat.

În privinţa probelor şi a aprecierii acestora, Curtea reţine că potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen. probele nu au o valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecăreia făcându-se de către organul judiciar în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

În acest context, Curtea constată că instanţa de apel a făcut o analiză completă a probatoriului invocat în acuzarea inculpatului G., reţinând faptul că acesta este insuficient pentru a răsturna prezumţia de nevinovăţie de care se bucură orice inculpat, dubiile rezultate din aceste probe neputând decât să profite persoanei acuzate.

În consecinţă, constatând că în cauză soluţia instanţei de apel este rezultatul aplicării principiului liberei aprecieri a probelor, al căror conţinut nu a fost denaturat, Curtea retine că recursul Parchetului este nefondat.

În ce priveşte cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., Curtea reţine că pedepsele aplicate inculpaţilor B.P. şi Ş.O.P. au fost just individualizate, ele reflectând deopotrivă gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, inclusiv conduita procesuală a acestora (iar în cazul inculpatului B. şi contribuţia acestuia la identificarea, arestarea şi trimiterea în judecată a altor persoane care au comis infracţiuni de trafic de droguri).

În aceste condiţii, pedepsele aplicate celor doi recurenţi, de 6 respectiv 4 ani închisoare sunt apte să satisfacă dezideratele înscrise în art. 52 C. pen., însă numai prin executarea lor efectivă, prin privare de libertate, astfel încât nici recursurile inculpaţilor B. şi Ş. nu sunt întemeiate.

În privinţa inculpatului G., acesta nu a precizat motivele de recurs, în condiţiile în care instanţa de apel i-a admis calea de atac şi a dispus achitarea sa.

În consecinţă, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Curtea va respinge ca nefondate toate recursurile declarate în cauză.

Va deduce prevenţia pentru inculpaţii B. şi Ş.

Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., de recurenţii inculpaţi B.P., Ş.O.P. şi de recurentul intimat inculpat G.A.C. împotriva deciziei penale nr. 143/A din 27 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală.

Deduce din pedepsele aplicate recurenţilor inculpaţi B.P. şi Ş.O.P., durata reţinerii şi a arestării preventive a acestora, de la 29 aprilie 2010 la 6 octombrie 2011.

Obligă recurenţii inculpaţi B.P. şi G.A.C. la plata sumei de câte 375 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 75 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat Ş.O.P. la plata sumei de 600 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 octombrie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 3376/2011. Penal. Falsul material în...		ICCJ. Decizia nr. 3460/2011. Penal. Rejudecarea după extrădare... →

ICCJ. Decizia nr. 3446/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3446/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs