ICCJ. Decizia nr. 3583/2011. Penal. Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3583/2011
Dosar nr. 1231/44/2010
Şedinţa publică din 13 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 81/F din 18 mai 2011, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul Ş.G.I. (fiul lui D. şi E., născut în municipiul Bucureşti, cu domiciliul în municipiul Brăila, str. R., judeţul Brăila), pentru infracţiunea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.
Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut, în esenţă, că, prin rechizitoriul nr. 124/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi din 22 septembrie 2010 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului Ş.G.I. pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin. (1), teza I din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că în ziua de 25 martie 2010 inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibaţie alcoolică de 1,70 g ‰.
În fapt, s-a reţinut că, ziua de 25 martie 2010 inculpatul Ş.G.I., comisar de poliţie în cadrul Poliţiei Mun. Brăila, a mers la o masă organizată de un coleg în pădurea de lângă Lacu Sărat, cu ocazia unei avansări. Inculpatul a sosit la petrecere în jurul orei 17.00 şi, până în jurul orelor 18.00, a consumat 100 ml whisky şi 1 litru de vin alb precum şi mai multe feluri de mâncare.
În jurul orelor 18.10, considerând că are reflexele necesare pentru a conduce în raport de ceilalţi colegi, cu acceptul proprietarului, martorul D.D., inculpatul a condus autoturismul marca L. intenţionând să se deplaseze până la domiciliul martorului, situat la intrarea în localitatea Brăila la aproximativ 2 km de locul unde se aflau.
În autoturism au mai urcat martorii D.D. şi T.G.C. iar inculpatul a condus autoturismul mai sus-arătat ieşind din pădurea în care se aflau şi intrând pe drumul public spre Brăila însă după aproximativ 300 de metri, încercând să schimbe banda de circulaţie ca urmare a semnalelor acustice şi luminoase făcute de o ambulanţă, inculpatul a pierdut controlul volanului, autoturismul părăsind carosabilul şi răsturnându-se în şanţ.
Ocupanţii autoturismului au fost transportaţi la spital pentru a li se acorda îngrijiri medicale iar conducătorului auto i s-a recoltat şi sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie (dosar urmărire penală) în sângele recoltat de la inculpat la ora 19.45 s-a depistat o alcoolemie de 1,70 g‰ iar în sângele recoltat la ora 20.50 s-a evidenţiat o alcoolemie de 1,55 g‰.
Situaţia de fapt, astfel cum a fost expusă, rezultă din probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată, respectiv declaraţii de inculpat (dosar urmărire penală şi dosar instanţă), declaraţii martori D.D. şi T.G.C. (dosar urmărire penală şi dosar instanţă).
Împotriva Sentinţei penală nr. 81/F din 18 mai 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi invocându-se disp. art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. rap. la art. 3859 pct. 10, 16 şi 18 C. proc. pen., în baza cărora s-a solicitat admiterea recursului, astfel cum se află motivat la dosarul cauzei, casarea sentinţei atacate şi rejudecând, condamnarea inculpatului Ş.G.I. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 la o pedeapsă cu suspendare.
În acest sens, s-a susţinut că soluţia de achitare a inculpatului se bazează pe o greşită apreciere a probelor administrate, care atestă săvârşirea de către acesta a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, s-a arătat că recalcularea alcoolemiei solicitată de către inculpat cu ocazia cercetării judecătoreşti este pur teoretică, nedeterminabilă cu exactitate, fiind stabilită pe baza aceleiaşi formule aplicate iniţial.
S-a mai învederat că din examinarea raportului de expertiză întocmit în cauză se poate constata că acesta nu respectă prevederile art. 123 din C. proc. pen., în ceea ce priveşte modalitatea concretă de întocmire.
În susţinerea celor afirmate a invocat Decizia nr. 1666 din 26 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, care a şi fost depusă la dosar.
Totodată, s-a mai precizat că raportul de constatare medico-legală ar fi trebuit să conţină şi calculul retroactiv al alcoolemiei în varianta declarată de inculpat în faţa medicilor, aspect solicitat de procurorul de şedinţă şi consemnat în încheierea din data de 21 februarie 2011, însă cu privire la care instanţa nu s-a mai pronunţat.
Cu privire la pct. 10 al cazului de casare prev. de art. 3859 C. proc. pen., procurorul a arătat că nu îl mai poate susţine raportat la răspunsul Comisiei Superioare Medico-Legale aflat deja la dosarul cauzei.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002 constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoarea de la 1 la 5 ani conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 gr.‰, alcool pur în sânge.
La stabilirea alcoolemiei instanţa trebuie să aibă în vedere rezultantul stabilit de buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, precum şi concluziile raportului de expertiză, dacă s-a solicitat calculul retroactiv.
Raportându-se la actele dosarului, Înalta Curte reţine că, în faza de urmărire penală deşi inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale pentru ";stabilirea cu exactitate a cantităţii de alcool pe care o avea în sânge la momentul producerii accidentului";, această probă i-a fost respinsă de procuror prin Ordonanţa nr. 124/P/2010 din 7 septembrie 2010 (d.u.p.) dispunând trimiterea în judecată a inculpatului numai pe baza rezultatului stabilit în buletinul de analiză toxicologică aflat la dosar urmărire penală.
Inculpatul a relevat aceeaşi solicitare şi în faţa instanţei care a soluţionat fondul cauzei, cerere care s-a admis la termenul de judecată din 14 ianuarie 2011, dispunându-se efectuarea unei expertize medico-legale.
Conform raportului de expertiză medico-legală din 26 ianuarie 2011, privind calculul retroactiv al alcoolemiei (dosar instanţă fond), la momentul producerii accidentului, inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică aproximativă cuprinsă în intervalul 0,65 - 0,75 ‰.
Constatând că există diferenţe între rezultatul stabilit în buletinul de analiză toxicologică şi raportul de expertiză, la termenul din 21 februarie 2011, instanţa a solicitat avizul Comisiei Superioare Medico-Legale, care prin adresa din 4 mai 2011 ";aprobă Raportul de Expertiză Medico-Legală din 26 ianuarie 2011 efectuat la I.M.L. Iaşi";.
Din conţinutul aceleaşi adrese rezultă că datorită ritmului de absorbţie nedeterminabil cuprins între 90 - 120 minute a unei cantităţi de băutură pe stomacul plin, la orele evenimentului rutier alcoolemia teoretică, în varianta de consum luată în calcul, ar fi fost cuprinsă între 0,65 - 0,90 ‰ (mai exact între 0,65 - 0,70 ‰ - în cazul absorbţiei maxime de 120 minute şi 0,85 - 0,90 ‰ în cazul absorbţiei maxime de 90 minute).
Faţă de aceste date ştiinţifice, Înalta Curte constată că probele de vinovăţie nu sunt certe, sigure, ci există îndoială cu privire la vinovăţia inculpatului, îndoială ce operează în favoarea inculpatului, conform principiului ";in dubio pro reo";.
Ca atare, după verificarea cauzei şi în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Înalta Curte urmează a-l respinge conform art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva Sentinţei penale nr. 81/F din 18 mai 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul Ş.G.I.
Onorariul parţial pentru apărătorul din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerul Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3593/2011. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3579/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea... → |
|---|
