ICCJ. Decizia nr. 3691/2011. Penal. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3691/2011
Dosar nr.1519/89/2010
Şedinţa publică din 20 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 21 din 21 ianuarie 2011 a Tribunalului Iaşi a condamnat pe inculpatul D.M. fiul lui G. şi A., domiciliat în jud. Vaslui, com. Ştefan cel Mare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 183 C. pen., la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare.
Pe durata executării pedepsei, s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată prin OUG nr. 72/2006, a obligat inculpatul D.M. să plătească cu titlu de despăgubiri civile suma de 391,4 RON Serviciului de Ambulanţă Judeţean Vaslui şi suma de 418,37 RON Spitalului de Urgenţă Judeţean Vaslui, sume actualizate la data executării.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul D.M. a unui băţ din lemn (făcăleţ) care a fost înregistrat la poziţia X/2010 în registrul de corpuri delicte al instanţei.
Conform art. 189 alin. (1), 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul D.M. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 2.100 RON, din care suma de 1.300 RON, reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, iar suma de 900 RON reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat la cercetarea judecătorească, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariu avocat oficiu, se vor înainta din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Inculpatul D.M. a fost căsătorit cu victima D.C. timp de 40 de ani, iar cei doi soţi se certau des de la faptul că victima consuma zilnic băuturi alcoolice, umbla în stare de ebrietate şi nu se ocupa de gospodărie, în sensul că nu gătea şi nu spăla.
De multe ori, atunci când se certau, inculpatul o lovea pe soţia sa, aspect cunoscut de toţi vecinii care au văzut victima de multe ori cu urme de lovituri pe faţă şi corp.
Victima era pensionară şi toţi banii îi cheltuia pe băutură, fără a cumpăra alimente.
Inculpatul D.M., care consuma rar băuturi alcoolice, datorită stării de sănătate precare, considera că soţia sa îl face de ruşine în comună prin faptul că umbla permanent în stare de ebrietate iar, în această situaţie, menţinea starea de tensiune dintre cei doi soţi.
La data de 20 august 2009, într-o zi de joi, victima a luat pensia şi a cumpărat de băut, iar când a ajuns acasă, era deja în stare de ebrietate, inculpatul a întrebat-o unde sunt banii şi ce mănâncă acum, când nu mai au cu ce cumpăra alimente, iar ea i-a răspuns că nu vrea să mănânce, ci să moară.
Următoarele două zile, vineri şi sâmbătă, cei doi soţi s-au certat iarăşi pe aceeaşi temă, ocazie cu care învinuitul a lovit victima cu palmele şi pumnii peste corp.
Duminică, 23 august 2009, victima a plecat prin comună şi, când s-a întors acasă, era deja în stare de ebrietate. Cei doi soţi s-au certat pentru că nu era nimic de mâncare în casă, după care victima s-a întins pe pat şi s-a culcat. În timp ce soţia sa dormea, inculpatul a căutat prin casă şi a găsit sub pat două sticle, una cu votcă şi cealaltă cu spirt medicinal, fiind consumat din ambele sticle.
Inculpatul s-a enervat, dându-şi seama că soţia sa consumase alcoolul şi a aruncat sticlele în faţa casei. Sticla cu votcă s-a spart, iar cea cu spirt s-a vărsat. Victima s-a trezit şi a început să caute băutură prin casă.
Inculpatul D.M. s-a enervat pentru că ei nu aveau ce mânca, iar victima voia să bea, s-au certat, după care învinuitul i-a tras o palmă soţiei sale, aceasta căzând la pământ, lângă pat. Inculpatul a ridicat-o şi a aşezat-o pe pat cu faţa în sus. A luat apoi o bucată de lemn folosită la pregătirea mămăligii, denumită "făcăleţ", şi a început să o lovească peste tot corpul, peste coapse, abdomen şi braţe. Victima s-a ridicat în şezut la marginea patului iar inculpatul a continuat să o lovească şi în această poziţie.
Conform declaraţiei inculpatului, victima i-a spus să nu o mai bată, pentru că oricum va muri, însă el a continuat pentru că "tremura de nervi şi de faptul că nu era mâncat".
Victima s-a ridicat de pe pat ca să plece, moment în care învinuitul a lovit-o cu lemnul peste spate, peste şezut şi la coapse.
Apoi inculpatul a plecat de acasă pentru a se calma şi a mers în parcul din comună unde a stat de vorbă cu oamenii.
Când s-a reîntors acasă, soţia sa nu mai era. Ea a revenit mai târziu, fiind în stare de ebrietate şi murdară pe fustă şi pe picioare de excremente, întrucât îşi făcuse nevoile fiziologice pe ea.
Victima şi-a făcut apoi nevoile pe covorul din cameră, învinuitul fiind nevoit să strângă mizeria şi să pună un alt covor curat.
Seara, cei doi soţi s-au culcat iar, la un moment dat, învinuitul s-a trezit şi a constatat că este ud la spate. Când s-a uitat, a văzut că e murdar de excremente pentru că soţia sa îşi făcuse nevoile în pat. Dormea într-un furou şi fără chiloţi.
Inculpatul s-a dat jos din pat şi a trezit-o pe soţia sa, a pus apă într-un lighean şi a spălat-o după care s-a dus într-o cameră alăturată să doarmă, întrucât patul în care a dormit cu soţia sa era murdar.
A doua zi dimineaţa, pe 24 august 2009, inculpatul a plecat la muncă la numitul T.E. iar, pe la prânz, a venit şi soţia sa care a băut două pahare cu vin. Pentru că se simţea rău, T.E. i-a spus victimei să plece acasă.
Inculpatul s-a întors acasă în jurul orelor 19:00 şi a găsit-o pe soţia sa întinsă pe pat, fiind murdară de sânge de la brâu în jos. A întrebat-o dacă vrea să cheme ambulanţa, iar ea a spus că nu.
Inculpatul s-a dus să se culce în camera alăturată, iar a doua zi dimineaţa, respectiv 25 septembrie 2009, a observat că soţia sa se simte rău, iar de aceea a schimbat-o de haine şi a chemat salvarea.
Pe drumul către spital, victima Ie-a spus cadrelor medicale Ţ.L. şi F.A. faptul că soţul său o bătuse cu câteva zile înainte şi că o bate mereu, întrucât cadrele medicale, atunci când i-au acordat primul ajutor, au observat echimozele de pe corp. La scurt timp, după ce a fost internată, victima a decedat.
Curtea de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 60 din 22 martie 2011 a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.
Împotriva deciziei instanţei de apel, inculpatul D.M. a declarat recurs.
Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, sub aspectul cuantumului şi a modalităţii de executare, prin acordarea unei mai mari eficiente circumstanţelor reale şi personale.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţele au reţinut corect fapta şi vinovăţia inculpatului, i-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispoziţiilor legale şi au individualizat în mod just pedeapsa aplicată, atât sub aspectul cuantumului, cât şi al modalităţii de executare.
În raport de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârşite, reflectat de modul în care inculpatul a conceput şi realizat infracţiunea (prin aplicarea unor lovituri repetate cu mare intensitate şi în mod repetat, cu un făcăleţ şi o bucată din lemn, pe tot corpul soţiei sale), precum şi de datele ce caracterizează persoana acestuia, instanţele au individualizat în mod just cuantumul pedepsei aplicate, acordând eficienţă criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), apreciindu-se, în mod corect, că scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. nu poate fi realizat decât prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate.
În ce priveşte datele ce caracterizează persoana inculpatului, acestea au fost valorificate deja prin reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, ca urmare şi a incidenţei dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului D.M. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat D.M. împotriva Deciziei penale nr. 60 din 22 martie 2011 a Curţii de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 octombrie 2011.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 3588/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3695/2011. Penal → |
|---|
