ICCJ. Decizia nr. 3926/2011. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3926/2011

Dosar nr. 557/42/2011

Şedinţa publică din 4 noiembrie 2011

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 97/P/2011 din 23 iunie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul P.N.G., studii superioare - Academia de Poliţie, subcomisar în cadrul Poliţiei G., căsătorit, are un copil major, fără antecedente penale, în prezent aflat în Arestul I.P.J. Prahova, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78 din 8 mai 2008, republicată, constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Poliţiei G. - Formaţiunea Investigaţii Criminale, în perioada mai - iunie 2011 a acceptat promisiunea remiterii sumei de 200 euro, a pretins şi primit un telefon mobil marca S., precum şi suma de 300 RON de la denunţătorul C.S., în scopul de a-şi îndeplini defectuos atribuţiile de serviciu, aşa cum s-a stabilit prin situaţia de fapt ce va fi expusă în continuare:

Denunţătorul C.S. s-a prezentat la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, la data de 1 iunie 2011 însoţit de apărătorul ales - avocat M.C., din cadrul Baroului Bucureşti, ocazie cu care a formulat în scris un denunţ, atât în numele său cât şi al prietenului său N.M., (arestat preventiv într-o altă cauză la Secţia 4 Poliţie Bucureşti), împotriva subcomisarului de poliţie P.N.G., de la Poliţia G., judeţul Dâmboviţa.

Denunţătorul C.S., a precizat că în urma discuţiilor anterioare purtate cu ofiţerul de poliţie P.N.G. în seara de 31 mai 2011 la sediul Poliţiei G., i-a oferit acestuia suma de 200 euro, în schimbul ajutorului promis de a-i găsi prietenului său N.M., în evidenţele respectivei unităţi de poliţie, un dosar cu autor necunoscut pentru o infracţiune de furt săvârşită în anul 2007 şi de a-l acuza de comiterea acesteia, pentru a-l ajuta astfel să beneficieze de micşorarea perioadei de detenţie, corespunzătoare pedepsei ce i s-ar fi aplicat pentru infracţiunea de tâlhărie pentru care a fost arestat preventiv, cauză aflată la Secţia 4 de Poliţie Bucureşti.

De menţionat că, cel în cauză, putea să beneficieze de micşorarea pedepsei de detenţie ca urmarea unei proceduri de contopiri de pedepse aplicate pentru infracţiuni concurente şi deducerea perioadelor executate din acestea.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, inculpatul P.N.G. a acceptat promisiunea denunţătorului de remitere a unor astfel de foloase, şi în zilele următoare a făcut demersuri în sensul ajutorului promis în schimbul acestora, verificând cu ajutorul colegului său A.G. - agent şef principal de poliţie, situaţia juridică a lui N.M., în evidenţele operative, ridicând personal de la un alt coleg N.G. - agent principal de poliţie şi lucrător la Evidenţa Operativă a Poliţiei G., mai multe dosare cu autor necunoscut, având ca obiect infracţiuni de furt comise pe raza oraşului în anul 2007.

S-a reţinut că, în ziua de 7 iunie 2011 denunţătorul C.S. şi inculpatul P.N.G. şi-au dat întâlnire în or. Găeşti şi au purtat o discuţie în stradă (interceptată şi înregistrată autorizat), pe parcursul căreia inculpatul i-a precizat denunţătorului că va găsi pentru prietenul său N.M. o faptă cât mai simplă, de preferinţă un furt de casetofon din auto şi că pentru a întări probatoriul va proceda la audierea sa ca martor, dar şi a altei persoane de încredere pe care denunţătorul ar fi trebuit să o găsească şi a cărei declaraţie să conţină menţiuni privitoare la eventuala cumpărare cu bună-credinţă a bunului furat.

Cu acest prilej, denunţătorul C.S. i-a remis inculpatului P.N.G. suma de 300 RON în bancnote de 100 RON, precizându-i că o să-i primească şi pe cei 200 euro promişi anterior, dacă se va implica în rezolvarea situaţiei juridice a lui N.M., inculpatul asigurându-l în acest sens.

Tot cu ocazia acestei întâlniri inculpatul i-a solicitat denunţătorului să-i facă „rost"; de un telefon „unu cu cameră";, denunţătorul fiind de acord cu această solicitare.

În cadrul întrevederii, inculpatul P.N.G. i-a comunicat denunţătorului că audierea lui N.M. va avea loc la 9 iunie 2011 la Secţia 4 Poliţie Bucureşti, iar deplasarea trebuie să fie efectuată cu un autoturism pus la dispoziţie de către denunţător şi nu cu cel din dotarea Poliţiei G.

În continuare, în dimineaţa de 9 iunie 2011 inculpatul P.N.G. având asupra sa patru dosare cu autor necunoscut luate din sediul Poliţiei G. şi fiind însoţit de agentul-şef principal de poliţie A.G., împreună cu denunţătorul C.S. s-au deplasat în mun. Bucureşti, la Secţia 4 Poliţie, cu autoturismul marca „O.A."; condus de cumnatul denunţătorului pe nume D.I.V.

La sediul Secţiei 4 Poliţie Bucureşti, inculpatul a consemnat personal pe o coală de hârtie declaraţia numitului N.M. (neştiutor de carte), pe care nu a datat-o şi nu a semnat-o şi pentru luarea căreia nu a solicitat prezenţa unui avocat sau după caz un martor asistent.

Din conţinutul acestui înscris rezultă că la începutul lunii februarie 2007 numitul N.M. ar fi forţat cu ajutorul unei foarfeci modificate, portiera din dreapta faţă a unui autoturism marca L., parcat în Piaţa Veche din or. Găeşti, de unde ar fi sustras un radiocasetofon, pe care i l-ar fi vândut lui C.S. cu suma de 30 de RON.

La întoarcere, pe drum inculpatul P.N.G. i-a relatat denunţătorului că i-a luat o declaraţie scurtă lui N.M., pe care urmează să-l transfere în Arestul I.P.J. Dâmboviţa pentru „definitivarea cercetărilor"; şi îi va lua şi lui una.

Până să ajungă la destinaţie, inculpatul, denunţătorul, cumnatul acestuia şi agentul şef principal de poliţie A.G. s-au oprit pentru a lua masa la Popasul „V."; din com. T., judeţul Dâmboviţa, şi la un moment dat profitând de absenţa de scurtă durată a subofiţerului de poliţie A.G., denunţătorul C.S. i-a înmânat inculpatului, conform solicitării anterioare a acestuia, un telefon mobil marca „S.,"; prevăzut cu cameră foto.

În aceeaşi zi, în biroul său inculpatul P.N.G. l-a audiat pe denunţătorul C.S. căruia i-a dictat integral o declaraţie din care rezultă, în mod mincinos, că în luna februarie 2007 acesta ar fi cumpărat un radiocasetofon de la N.M. cu suma de 30 de RON, pe care l-ar fi vândut ulterior în mun. Bucureşti, declaraţia fiind antedatată, respectiv 20 mai 2011.

După semnarea declaraţiei, denunţătorul C.S. a coborât împreună cu inculpatul în faţa Poliţiei G., unde se afla parcat autoturismul condus de D.I.V., a urcat în habitaclul acestuia, denunţătorul înmânându-i ofiţerului de poliţie suma de 200 euro în bancnote de câte 100 euro, cu precizarea „uite, i-a ăştia! I-ai de la familie şi eu îţi mulţumesc mult de tot";, replica inculpatului fiind „N-ai pentru ce";.

Imediat după acest moment, a intervenit echipa operativă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, formată din procurori şi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Teritorial Ploieşti şi ofiţeri de poliţie de la Serviciul Tehnic al Structurii Centrale, care, în realizarea procedurii de constatare a infracţiunii flagrante a găsit asupra inculpatului P.N.G. atât suma de 200 euro, cât şi telefonul mobil marca S., primite de la denunţătorul C.S.

Cu privire la provenienţa sumei respective inculpatul P.N.G. a recunoscut că a primit-o de la denunţător, însă cu titlu de împrumut, solicitată anterior, pentru anumite nevoi personale, iar referitor la telefon a afirmat că i-a fost dat de acelaşi denunţător pentru a-l prezenta fiului său cu intenţia de a-l cumpăra.

Situaţia de fapt expusă pe larg mai înainte a fost reţinută de organul de urmărire penală pe baza următoarelor mijloace de probă:

- denunţul formulat la data de 1 iunie 2011, de către denunţătorul C.S., la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti;

- procesul-verbal din 8 iunie 2011 de redare în forma scrisă a convorbirilor ambientale purtate de denunţătorul C.S. cu inculpatul P.N.G. la data de 7 iunie 2011 şi, un suport optic tip CD marca „V.";;

- procesul-verbal din 9 iunie 2011, privind marcarea criminalistică a sumei de 200 euro şi de fixare a elementelor de identificare ale telefonului mobil marca „S.";;

- procesul-verbal din 9 iunie 2011 de redare în formă scrisă a convorbirilor ambientale purtate de denunţătorul C.S., cu inculpatul P.N.G. şi alte persoane la aceeaşi dată, planşa fotografică cu principalele momente ale întâlnirii dintre denunţător şi inculpat şi un suport optic tip CD-R marca V., ce conţine înregistrarea ambientală audio-video a dialogului din 9 iunie 2011 purtate de denunţător cu inculpatul P.N.G., A.G. şi D.I.V.;

- procesul-verbal din 9 iunie 2011 de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor telefonice purtate de denunţător C.S. şi inculpatul P.N.G. la datele de 7 şi 8 iunie 2011 şi suportul optic tip CD-R;

- procesul-verbal din 9 iunie 2011 de constatare a infracţiunii flagrante;

- dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti, sub nr. 311/P/2007 având ca obiect fapta de furt calificat din 7 februarie 2007 şi rămase în evidenţe cu autori neidentificaţi, în copie;

- procesul-verbal din 9 iunie 2011 de inventariere a dosarului respectiv;

- declaraţia numitului N.M. la Secţia nr. 4 Poliţie Bucureşti, consemnată de inculpat în original;

- declaraţia lui C.S. din 9 iunie 2011, consemnată la Poliţia G., antedatată 20 mai 2011, în original;

- declaraţiile martorilor D.I.V., N.D., N.G., A.G. şi D.M., şi, coroborate cu declaraţiile inculpatului.

În faza de urmărire penală inculpatul P.N.G. a avut o poziţie procesuală de nerecunoaştere a faptei, susţinând că, sumele de bani primite de la denunţătorul C.S. au fost solicitate sub formă de împrumut necesar pentru surmontarea unor dificultăţi financiare.

Prin Ordonanţa din 9 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, s-a dispus reţinerea inculpatului P.N.G. pe o durată de 24 de ore, cu începere de la ora 22,00 a zilei de 9 iunie 2011, iar prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu, din 10 iunie 2011, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost admisă propunerea formulată de parchet şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 10 iunie 2011 până la 8 iulie 2011 inclusiv.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti, în vederea judecării acesteia, primind nr. de dosar 557/42/2011, fixându-se termen de judecată la data de 14 iulie 2011.

Înainte de începerea cercetării judecătoreşti inculpatul P.N.G., asistat de avocaţi aleşi P.N. şi I.C., din Baroul Dâmboviţa, potrivit împuternicirilor avocaţiale depuse la dosar, după ce i s-au citit dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., de către preşedintele completului, a declarat personal că recunoaşte şi regretă săvârşirea faptei de luare de mită reţinută în actul de sesizare a instanţei prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pentru a avea posibilitatea să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Instanţa a aprobat cererea formulată de inculpat de judecarea cauzei după procedura prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen.

La dosar au fost depuse acte în circumstanţiere constând din caracterizări efectuate de Primăria com. V., judeţul Dâmboviţa, locul de domiciliul al inculpatului, de la Parohia S.I. a or. Găeşti şi Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Dâmboviţa - Poliţia G.

După dezbateri, având în vedere probele administrate în faza de urmărire penală, şi poziţia procesuală adoptată de inculpat în instanţă, Curtea a constatat că fapta inculpatului P.N.G., care în calitate de ofiţer de poliţie judiciară, cu gradul profesional de subcomisar în cadrul Poliţiei G. - Formaţiunea Investigaţii Criminale, în perioada mai - iunie 2011 a acceptat promisiunea remiterii sumei de 200 euro, a cărei primire a fost surprinsă în urma organizării unei proceduri flagrante, a pretins şi primit un telefon mobil marca S. şi suma de 300 RON, toate de la denunţătorul C.S., în scopul de a-şi îndeplini defectuos atribuţiile de serviciu prin ajutorul dat prietenului denunţătorului, pe nume N.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78 din 8 mai 2000 republicată.

La stabilirea şi individualizarea judiciară a pedepsei ce i s-a aplicat inculpatului, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social a faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Totodată, au fost avute în vedere şi dispoz. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., introduse prin art. XVIII pct. 43 din Legea nr. 202/2010, care prevăd că, în situaţia în care, până la începerea cercetării judecătoreşti inculpatul recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta beneficiază de reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Fapta reţinută în sarcina inculpatului se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar prin aplicarea disp. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, acestea se situează între 2 şi 10 ani închisoare.

Fiind vorba de o infracţiune de corupţie, instanţa are în vedere în egală măsură, persoana inculpatului, respectiv, reeducarea şi reintegrarea sa socială, pe de o parte, iar pe de altă parte va ţine seama şi de dimensiunile fenomenului infracţional pentru a se realiza o proporţionalitate reală între cele două aspecte.

Ca atare, instanţa nu agreează ideea aplicării unei „pedepse exemplare"; şi cu „efect intimidant"; aşa cum s-a exprimat jurisprudenţa în materie ci, a unei pedepse echitabile, prin evaluarea acelor circumstanţe concrete ale faptei care au importanţă pentru stabilirea genului şi duratei sau cuantumului pedepsei.

Nu în ultimul rând, se va ţine cont şi de gradul de pericol social al faptei săvârşite care trebuie analizat în mod deosebit, şi nu în detrimentul celorlalte criterii de individualizare.

Evaluarea gravităţii faptei s-a realizat pe baza unei analize serioase a vinovăţiei inculpatului P.N.G., atitudinii psihice a acestuia faţă de fapta comisă şi urmările acesteia, a elementelor ce caracterizează persoana făptuitorului, aşa cum rezultă din actele depuse în circumstanţiere de la primăria locului de domiciliu şi de la locul muncă.

Astfel, inculpatul anterior comiterii faptei se bucura de o bună reputaţie, are o pregătire şcolară şi profesională peste medie, fiind apreciat cu o comportare corespunzătoare atât în familie cât şi în societate.

Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale şi prin atitudinea adoptată în faţa instanţei de recunoaştere a faptei, a creat convingerea că regretă săvârşirea acesteia.

Pentru considerentele arătate mai înainte, Curtea a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, prin stabilirea unui cuantum redus a cărei executare să fie executată în regim de detenţie.

Conform art. 65 C. pen., rap. la art. 254 alin. (2) teza a II-a C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pe o durată de 1 an.

Întrucât inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii, urmează ca în baza art. 71 C. pen., să se interzică acestuia exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza aII-a, b) şi c) C. pen., din momentul în care hotărârea de condamnare va rămâne definitivă şi până la terminarea executării pedepsei.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă a acestuia de la 9 iunie 2011 la zi.

Conform art. 19 din Legea nr. 78 din 8 mai 2000 republicată, comb. cu art. 154 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 300 RON care a făcut obiectul infracţiunii de luare de mită prin obligarea la plata acestei sume către stat.

Împotriva Sentinţei penale nr. 148 din 14 iulie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, pronunţată în acest sens, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpat.

Inculpatul P.N.G. solicită a se avea în vedere toate circumstanţele atenuante personale ale inculpatului, care a terminat Şcoala de Ofiţeri având grad de maior - cercetări penale şi a se face aplicarea în cauză a disp. art. 81 C. pen. sau 86¹ C. pen. Solicită a se avea în vedere că inculpatul a rămas fără loc de muncă, precum şi eşecul băiatului acestuia care nu a reuşit la examenul de bacalaureat datorită situaţiei tatălui său şi nu s-a putut concentra, dar şi caracterizările referitoare la inculpat, aflate la dosar şi eliberate de Primăria comunei V., judeţul Dâmboviţa, Protoieria G. „Parohia S.I."; Găeşti, judeţul Dâmboviţa.

Totodată, solicită a se ţine cont de atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut şi regretat comiterea faptei, este la prima abatere de la legea penală, urmând a se face aplicarea disp. art. 81 C. pen. şi art. 86 C. pen., reţinerea de circumstanţe atenuante.

Instanţa de recurs analizând cauza într-un context relativ devolutiv, grefat pe disp. art. 385⁶ C. proc. pen., cu luarea în considerare a criticilor aduse, ca şi contextului procesual născut ca urmare a aplicării art. 320 C. proc. pen., reţine următoarele:

Având în vedere probele administrate în faza de urmărire penală şi poziţia procesuală adoptată de inculpat în instanţa de fond, este de constatat că fapta inculpatului P.N.G., care în calitate de ofiţer de poliţie judiciară, cu gradul profesional de subcomisar în cadrul Poliţiei G. - Formaţiunea Investigaţii Criminale, în perioada mai - iunie 2011 a acceptat promisiunea remiterii sumei de 200 euro, a cărei primire a fost surprinsă în urma organizării unei proceduri flagrante, a pretins şi primit un telefon mobil marca S. şi suma de 300 RON, toate de la denunţătorul C.S., în scopul de a-şi îndeplini defectuos atribuţiile de serviciu prin ajutorul dat prietenului denunţătorului, pe nume N.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78 din 8 mai 2000 republicată.

La stabilirea şi individualizarea judiciară a pedepsei ce i s-a aplicat inculpatului, instanţa a avut în vedere dispoz. art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social a faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Evaluarea gravităţii faptei s-a realizat de către instanţa de fond pe baza unei analize serioase a vinovăţiei inculpatului P.N.G., atitudinii psihice a acestuia faţă de fapta comisă şi urmările acesteia, a elementelor ce caracterizează persoana făptuitorului, aşa cum rezultă din actele depuse în circumstanţiere de la primăria locului de domiciliu şi de la locul muncă.

Astfel, inculpatul anterior comiterii faptei se bucura de o bună reputaţie, are o pregătire şcolară şi profesională, fiind apreciat cu o comportare corespunzătoare atât în familie cât şi în societate.

Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale şi prin atitudinea adoptată în faţa instanţei de fond dar şi de recurs, de recunoaştere a faptei, a creat convingerea fermă că regretă săvârşirea acesteia.

Pentru considerentele arătate mai înainte, Curtea a dispus cu deplină obiectivitate şi echilibru condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii prin stabilirea unui cuantum redus a cărei executare să fie executată în regim de detenţie.

Aşadar se observă o aplecare deosebită din partea instanţei de fond asupra procesului de individualizare a sancţiunii, de altfel singurul juridic de abordat şi supus analizei, pe acest plan sunt de evidenţiat aspecte pronunţate în deplină legalitate şi temeinicie, la adăpost de orice critici, aşa încât instanţa de recurs se plasează în postura de a consfinţi toate aceste împrejurări prin soluţia de respingere ca nefondat a recursului, art. 385⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu menţinerea sentinţei în integralitatea sa.

Văzând şi dispoziţiile art. 191 alin. (1) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.N.G. împotriva Sentinţei penale nr. 148 din 14 iulie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 9 iunie 2011 la 4 noiembrie 2011.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 noiembrie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 3928/2011. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3923/2011. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 3926/2011. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3926/2011. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Recurs