ICCJ. Decizia nr. 3918/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3918/2011
Dosar nr. 8298/1/2011
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2011
Asupra recursurilor penale de faţă;
Prin încheierea din 30 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 388/39/2011, s-a admis cererea având ca obiect modificare program supraveghere formulată de inculpata S.V.I. şi s-a înlocuit obligaţia prevăzută de art. 1602 alin. (3) lit. c) C. proc. pen. instituită în sarcina acesteia prin încheierea nr. 19 din data de 11 aprilie 2011 a Curţii de Apel Suceava pronunţată în Dosar nr. 311/39/2011, modificată prin Decizia penală nr. 1567 din data de 18 aprilie 2011 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, secţia penală, cu obligaţia de a se prezenta la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de către instanţă o dată pe lună, conform programului de supraveghere ce urmează a fi stabilit în acest sens.
S-au respins, ca nefondate, cererile privind revocarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara formulate de inculpaţii H.T.C., M.A.P., J.V., P.L.Ş., P.L.A., U.L., C.I., Z.C.D., C.E., C.R.
S-au admis cererile având ca obiect înlăturarea obligaţiei de a nu se apropia de persoanele împreună cu care au comis faptele, martori, experţi şi de a nu comunica, direct sau indirect, cu acestea, formulate de inculpaţii G.A.I., C.A., S.G., A.A., R.F.F., L.G.C., C.M.E., C.I., Z.C.D., L.R. şi s-a dispus înlăturarea acestei obligaţii stabilite în sarcina lor.
S-a admis cererea formulată de inculpatul L.R. de înlocuire a obligaţiei prev. de art. 145 alin. (12) lit. f) teza I C. proc. pen. impusă prin încheierea din data de 29 aprilie 2011 a Curţii de Apel Suceava, modificată prin Decizia penală nr. 1789 din data de 03 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti.
S-a înlocuit obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârşit faptele cu obligaţia de a nu desfăşura activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta, în niciun punct vamal de pe teritoriul României şi nici vreo altă activitate care să impună controlul şi verificarea documentelor de călătorie, relativ la inculpatul L.R.
S-a admis cererea formulată de petenta B.E. având ca obiect restituire bunuri şi s-a dispus restituirea către aceasta a sumelor de 23.000 RON (depusă la C.E.C. Bank - cu recipisa de consemnare din data de 21 aprilie 2011) şi 2160 euro (parte din suma de 2210 euro depusă la C.E.C. Bank - cu recipisa de consemnare din data de 21 aprilie 2011) ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 03 februarie 2011.
S-a admis cererea formulată de petenţii P.G., P.M., P.T. având ca obiect restituire bunuri şi s-a dispus restituirea către aceştia a sumelor de 700 euro (parte din suma de 900 euro depusă la C.E.C. Bank cu recipisa de consemnare din data de 21 aprilie 2011), 15 euro (depusă la C.E.C. Bank cu recipisa de consemnare din data de 21 aprilie 2011) şi 6.674 RON (parte din suma de 9814 depusă la C.E.C. Bank cu recipisa de consemnare din data de 21 aprilie 2011).
S-a admis în parte cererea formulată de inculpatul S.S. având ca obiect restituire bunuri şi dispus restituirea către acesta a sumei de 4.600 RON (parte din suma de 22.000 RON depusă la C.E.C. Bank cu recipisa de consemnare din data de 20 aprilie 2011).
S-a admis cererea formulată de inculpatul A.A. având ca obiect schimbarea obiectului supus sechestrului asigurător.
S-a ridicat sechestrul asigurător instituit asupra imobilului situat în mun. Suceava şi s-a dispus ridicarea inscripţiei ipotecare cu privire la acesta de către Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava.
S-a instituit sechestrul asigurător asupra imobilului casă cu anexe situat în com. Limanu, proprietate a inculpatului A.A. şi a soţiei A.A.M. conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 02 din data de 02 iulie 2005 încheiat de BNP S.F. şi s-a dispus luarea inscripţiei ipotecare asupra acestuia de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mangalia.
S-a dispus efectuarea comunicărilor necesare în sensul arătat către organele competente.
S-a respins cererea formulată de inculpatul N.C. având ca obiect restituire bunuri şi instituire sechestru asigurător, ca nefondată.
S-a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie au fost trimişi în judecată inculpaţii R.B.C., C.I., Z.C.D., S.F., H.A., N.C.T., A.C.D., G.D., S.V.O., C.M., B.D., C.M.E., L.R., N.D.D., B.V.A., G.A.I., J.G., S.G., Ţ.C., H.T.C., L.G.C., P.L.A., M.A.P., N.G., R.F.F., N.R., L.R.V., P.G.A., Z.I., P.S.G., S.S.D., J.V., R.V., C.R., I.T., F.C., L.F.C., M.F.C., P.L.Ş., C.A., C.E.M., A.E.A., C.E., A.A., în stare de arest preventiv, şi inculpaţii S.V.I., B.V.F., C.D., C.D.V., G.I.M., H.V., I.A., M.F.D., M.A.O., N.P.F., R.I., S.V., S.P.V.C., S.S., T.L., T.M.D., U.G.B., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi luare de mită prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi inculpaţii Ş.S.C., S.N.C., U.L., C.S., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită prev. şi ped. de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 27 aprilie 2011.
Prin încheierea din data de 29 aprilie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, modificată prin Decizia penală nr. 1789 din data de 03 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, s-a dispus, faţă de inculpaţii aflaţi în stare de arest preventiv, luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara.
Analizând cererile de revocare a măsurii prevăzute de art. 1451 C. proc. pen. formulate de H.T.C., M.A.P., J.V., P.L.Ş., P.L.A., U.L., C.I., Z.C.D., C.E., C.R., curtea de apel a apreciat că acestea sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 139 alin. (2) C. proc. pen., când nu mai există vreun temei care să justifice menţinerea unei măsuri preventive, aceasta trebuie revocată, din oficiu sau la cerere.
Din interpretarea acestor dispoziţii legale reiese că o măsură preventivă poate fi revocată atât în timpul urmăririi penale, cât şi în timpul judecăţii, în orice stadiu al ei, până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care cauza se soluţionează.
Scopul luării unei măsuri preventive, şi care se impune să subziste pe tot parcursul menţinerii ei, îl constituie, potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., asigurarea unei bune desfăşurări a procesului penal, respectiv împiedicarea sustragerii învinuitului/inculpatului de la urmărirea penală, judecată sau executarea pedepsei.
Măsura dispusă în prezenta cauză faţă de inculpaţii de mai sus este una restrictivă de drepturi, iar faţă de data comiterii presupuselor fapte, data luării măsurii preventive, stadiul în care desfăşurarea procesului se situează, curtea apreciază că şi la acest moment măsura dispusă apare ca necesară şi justificată pentru buna desfăşurare a procesului penal, astfel încât cererile formulate apar ca neîntemeiate.
Nu se poate invoca principiul egalităţii de tratament, atâta timp cât inculpaţii nu se regăsesc în situaţii identice, motiv pentru care instanţa, conform art. 139 C. proc. pen., va respinge cererile, ca nefondate.
Cu privire la cererea formulată de inculpatul L.R. de înlocuire a obligaţiei prev. de art. 145 alin. (12) lit. f) teza I C. proc. pen. impusă prin încheierea din data de 29 aprilie 2011 a Curţii de Apel Suceava, modificată prin Decizia penală nr. 1789 din data de 03 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, curtea constată că aceasta este întemeiată, pentru a nu îngrădi în mod excesiv acestuia dreptul la exercitarea unei munci specifice calificării pe care o posedă.
Aşa fiind, instanţa a înlocuit obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârşit faptele cu obligaţia de a nu desfăşura activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta, în niciun punct vamal de pe teritoriul României şi nici vreo altă activitate care să impună controlul şi verificarea documentelor de călătorie, relativ la inculpatul L.R.
Având în vedere stadiul procesual în care cauza se află, instanţa va admite cererile formulate de inculpaţii G.A.I., C.A., S.G., A.A., R.F.F., L.G.C., C.M.E., C.I., Z.C.D., L.R., va înlătura obligaţia „de a nu se apropia de persoanele împreună cu care au comis faptele, martori, experţi şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect";.
Cu privire la cererea având ca obiect modificare program supraveghere formulată de inculpata S.V.I., curtea a apreciat că relativ la acest program stabilit de organele de poliţie, se impune stabilirea unor limite rezonabile în cadrul cărora acesta să se desfăşoare. Or, la acest moment, prezentarea o dată pe lună înaintea organului desemnat cu supravegherea este necesară, dar şi suficientă pentru a asigura o verificare optimă a îndeplinirii condiţiilor ce au fost impuse inculpaţilor de mai sus de către instanţa supremă.
Pentru aceste motive, instanţa a înlocuit obligaţia prevăzută de art. 1602 alin. (3) lit. c) C. proc. pen. instituită în sarcina inculpatei prin încheierea nr. 19 din data de 11 aprilie 2011 a Curţii de Apel Suceava pronunţată în Dosar nr. 311/39/2011, modificată prin Decizia penală nr. 1567 din data de 18 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, secţia penală, cu obligaţia de a se prezenta la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de către instanţă o dată pe lună, conform programului de supraveghere ce urmează a fi stabilit în acest sens.
Cu privire la cererile având ca obiect restituire bunuri, amplu expuse şi argumentate în parte introductivă a prezentei încheieri, curtea reţine următoarele:
Relativ la cererea formulată de petenta B.E. în acest sens, curtea constată că aceasta este întemeiată.
Înscrisurile depuse de aceasta în susţinerea cererii fac dovada că sumele de bani menţionate şi ridicate din camera petentei, cu ocazia percheziţiei, provin din împrumuturi efectuate (C.A.R.), transferuri bancare din ţară şi străinătate, depozite, motiv pentru care s-a procedat la restituirea lor.
Relativ la cererea petenţilor P.G., P.M., P.T. (părinţii şi sora inculpatului P.G.A.), curtea reţine că din imobilul aparţinând acestora au fost ridicate mai multe sume de bani (indicate în cerere). Având în vedere valoarea redusă a sumelor şi locul în care au fost găsite, respectiv în încăperile ocupate de petenţi, instanţa apreciază că se includ în categoria celor necesare procurării bunurilor impuse de desfăşurarea unei vieţi normale şi aparţin acestora, motiv pentru care cererea a fost admisă.
Instanţa a procedat aşadar la restituirea, către petenţi, a sumelor de 700 euro, 15 dolari şi 6.674 RON.
Cât priveşte cererea formulată de inculpatul S.S. având ca obiect restituire bunuri, aceasta este întemeiată în parte, justificându-se înapoierea doar a sumei de 4.600 RON reprezentând indemnizaţie concediu de maternitate.
Aceasta întrucât, cu ocazia efectuării percheziţiei, s-au ridicat de la domiciliul inculpatului S.S. următoarele sume: 1.400 RON şi 210 euro găsite într-un sertar din sufragerie, precum şi sumele de 16.000 RON, 683 dolari SUA, 290 euro şi 4.600 RON.
Relativ la sumele de 1.400 RON şi 210 euro şi cu privire la care se susţine că ar aparţine cumnatului inculpatului, acesta din urmă are la îndemână căi procedurale specifice pentru restituirea lor, iar cu privire la celelalte sume, nu s-a făcut dovada că aceasta ar proveni, aşa cum s-a susţinut, dintr-un împrumut sau din alte surse, pentru a se putea proceda la restituirea lor.
Instanţa a admis cererea formulată de inculpatul A.A., de schimbare a obiectului supus sechestrului asigurător şi în consecinţă a ridicat sechestrul asigurător instituit asupra imobilului situat în mun. Suceava. A dispus ridicarea inscripţiei ipotecare cu privire la acesta de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, motivat de aspectul că procedându-se astfel nu s-ar aduce nicio atingere recuperării în condiţii optime a sumei reţinute ca provenind din infracţiune dacă vinovăţia inculpatului va fi dovedită, în condiţiile în care bunul supus sechestrului are valoare sensibil egală cu a celui cu privire la care se va dispune ridicarea sechestrului şi acelaşi caracter de bun comun, dobândit împreună cu soţia sa.
În consecinţă, a instituit sechestrul asigurător asupra imobilului casă cu anexe situat în com. Limanu, proprietate a inculpatului A.A. şi a soţiei A.A.M. conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 02 din data de 02 iulie 2005 încheiat de BNP S.F. şi a dispus luarea inscripţiei ipotecare asupra acestuia de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mangalia.
Cu privire la cererea formulată de inculpatul N.C. având ca obiect restituire bunuri şi instituire sechestru asigurător, instanţa respins-o ca nefondată, având în vedere că suma ridicată cu ocazia percheziţiei constituie bun supus confiscării, în situaţia în care se va dovedi că ea provine din comiterea infracţiunii, în acest ultim caz având caracter de bun propriu. Or, bunul cu privire la care inculpatul a solicitat instituirea sechestrului asigurător îl constituie bun comun, fiind dobândit în devălmăşie cu soţia sa.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava şi inculpatul S.S., pentru motivele arătate în practicaua prezentei decizii.
La termenul din 3 noiembrie 2011 inculpatul S.S. a arătat că îşi retrage recursul.
Totodată, intimatul-inculpat A.A. a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului în ceea ce-l priveşte.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că recursul Parchetului este fondat, însă numai în parte.
Prealabil analizării situaţiei fiecărui petent, Curtea constată că, deşi sumele de bani au fost ridicate şi sechestrate încă din luna aprilie 2011, acestea au fost contestate după aproape 6 luni, ceea ce ridică din start serioase dubii cu privire la motivaţia reală a cererilor, fiind de principiu că orice persoană care îşi vede patrimoniul afectat ia de îndată măsuri pentru reîntregirea acestuia, inclusiv prin sesizarea organelor competente.
În al doilea rând, un element comun al tuturor cererilor îl reprezintă faptul că toate persoanele care au reclamat un drept asupra sumelor de bani sunt în realitate rude sau afini cu inculpaţii, iar nu persoane străine de aceştia, ceea ce impune o circumspecţie sporită în analizarea cererilor formulate.
Analizând pe fond cererile formulate, Curtea reţine că în privinţa petentei B.E. înscrisurile depuse de aceasta la dosar nu fac dovada faptului că sumele de bani ridicate de la domiciliul inculpatului R.B. (ginerele petentei) i-ar fi aparţinut petentei.
Astfel, petenta a depus la dosar diferite acte (contracte de constituire de depozite bancare, depuneri şi retrageri de numerar), însă toate aceste înscrisuri sunt mult anterioare datei la care sumele de bani au fost ridicate din domiciliul său (datând din perioada 2005 - 2008, în condiţiile în care sechestrul s-a aplicat la 12 aprilie 2011).
În privinţa inculpatului S.S., dincolo de faptul că acesta nu a avut vreo obiecţiune la momentul ridicării sumelor de bani, Curtea constată că el a făcut doar dovada existenţei şi a altor venituri, respectiv faptul că soţia sa a încasat diverse sume de bani cu titlu de indemnizaţie de concediu de maternitate, fără a se proba că parte din banii sechestraţi provin în realitate din aceste sume.
De altfel, în măsura în care ar fi apreciat că îi aparţin, soţia inculpatului, iar nu acesta din urmă trebuia să se adreseze instanţei pentru ridicarea parţială a sechestrului.
În privinţa petenţilor P.G., P.M. şi P.T., simplul fapt că banii au fost ridicaţi şi din încăperi locuite de aceştia nu este suficient pentru a demonstra că ei aparţineau părinţilor, respectiv sorei inculpatului P.G.A.
În plus, aşa cum chiar petenţii au recunoscut, doi dintre ei nu realizau niciun venit, iar cel de-al treilea (P.M.) beneficia de o pensie de doar 621 RON.
Este adevărat că la dosar s-au depus înscrisuri care demonstrează că inculpatul şi familia sa au primit bani din străinătate de la numitul I.M. (presupusul fiu al lui P.G. şi P.M., fără acte doveditoare în acest sens), însă aceste transmiteri au fost sporadice (de 3 ori în 2009, de două ori în 2010 şi de 3 ori în 2011) şi nu au vizat de regulă sume mai mari de 200 de euro.
Or, ţinând seama de starea financiară precară a familiei inculpatului, este de presupus că sumele modice de bani primite de la fiul din străinătate au fost folosite pentru desfăşurarea unei vieţi normale, nepunându-se problema unei economisiri a acestora pentru a putea fi găsite în posesia petenţilor la data instituirii sechestrului.
Concluzionând, cu referire la situaţiile enunţate anterior, Curtea constată că recursul Parchetului este fondat, va fi admis şi în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. încheierea va fi casată în parte şi în urma rejudecării contestaţiile formulate vor fi respinse.
În privinţa inculpatului A.A., Curtea constată că de lege lata poate fi atacată numai încheierea prin care s-a soluţionat plângerea împotriva unei măsuri asigurătorii luate, iar nu şi a încheierii prin care s-a realizat o schimbare a obiectului supus sechestrului, prin înlocuirea bunului sechestrat iniţial cu un altul, ceea ce s-a şi realizat în speţă în privinţa acestui inculpat.
În aceste limite, recursul Parchetului este inadmisibil şi va fi respins conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Va lua act că inculpatul S.S. şi-a retras recursul declarat.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava împotriva încheierii din 30 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 388/39/2011, cu privire la inculpatul S.S. şi la petenţii P.G., P.M., P.T. şi B.E.
Casează în parte încheierea şi rejudecând:
Respinge contestaţiile contra măsurii asigurătorii formulate de inculpatul S.S. şi petenţii P.G., P.M., P.T. şi B.E.
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava cu privire la inculpatul A.A.
Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul S.S. împotriva aceleiaşi încheieri.
Obligă recurentul inculpat S.S. la plata sumei de 300 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 3 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3923/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3913/2011. Penal → |
|---|
