ICCJ. Decizia nr. 625/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 625/2011
Dosar nr. 7943/1/2010
Şedinţa publică din 21 aprilie 2011
Asupra cauzei penale de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 7943/1/2010, petiţionarul F.M. a formulat plângere împotriva rezoluţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi nr. 89/P/2010 şi nr. 223/II/2/2010 din 04 august 2010, considerându-le nelegale, nule şi netemeinice.
În motivarea plângerii sale, petiţionarul învederează faptul că rezoluţia nu cuprinde calea legală de atac, termenul de exercitare a acesteia şi organul competent la care se exercită această cale de atac.
De asemenea, rezoluţia nr. 89/P/2010 din 29 iunie 2010 a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la competenţă, în realitate trebuia soluţionată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, deoarece printre făptuitori se numără şi persoanele care au exercitat funcţia de prim ministru al României, ministru de interne.
Petentul învederează că cercetarea efectuată în cadrul actelor premergătoare nu este completă, nu au fost administrate toate probele (proces verbal din 21 ianuarie 2009), nu a fost cercetat făptuitorul M.D. pentru care s-a solicitat tragerea la răspundere penală a făptuitorilor.
Petiţionarul a ataşat un set de acte în susţinerea plângerii sale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând plângerea petiţionarului, o consideră inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Petiţionarul F.M. a solicitat cercetarea lucrătorilor de poliţie P.S., M.C., C.T. şi P.M., care în data de 21 ianuarie 2009 s-au deplasat la sediul Asociaţiei de Locatari nr. 761, au întocmit procese-verbale şi ulterior au efectuat cercetări cu privire la plângerile formulate în legătură cu incidentul respectiv.
Acesta a susţinut că lucrătorii de poliţie instigă la fapte de natură penală pe unii membri ai Asociaţiei de Locatari nr. 761 în schimbul unor sume de bani, iar agentul de poliţie M.C., la rândul său, este protejat de subcomisarul P.S.
Astfel, s-a solicitat efectuarea de cercetări pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 şi de Codul penal, respectiv art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., art. 264 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, precum şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
De asemenea, petiţionarul F.M. a învederat că făptuitorii P.F., V.V., V.M., B.M., C.G., S.V., V.S., T.V., A.G., D.T., C.V., D.C., N.D. şi S.V. au oferit o sumă de bani făptuitorilor P.S., M.C., C.T. şi P.M. pentru ca aceştia să nu dispună măsuri de cercetare cu privire la infracţiunile pe care le-au săvârşit cu ocazia desfăşurării activităţii ilegale în cadrul Asociaţiei de Locatari nr. 761 „Albina”.
Petentul F.M. a mai precizat că grupul de locatari mai sus arătat şi-a însuşit în mod fraudulos suma de 700.000 lei din gestiunea Asociaţiei de Locatari, făptuitoarea P.F. îndeplinind şi funcţia de administrator al acestei asociaţii.
Totodată, a solicitat efectuarea de cercetări şi faţă de persoanele care au îndeplinit începând cu anul 2006 şi până în prezent funcţiile de prim-ministru, ministru de interne, prefect al Judeţului Galaţi, inspector şef al I.P.J. Galaţi şi şef al Poliţiei Municipiului Galaţi, deoarece în opinia sa aceştia se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului, întrucât nu au luat măsuri de verificare şi control a făptuitorilor P.S., M.C., C.T. şi P.M.
Prin ordonanţa din 29 iunie 2010 dată în dosarul nr. 89/P/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă făptuitorii P.F., V.V., V.M., B.M., C.G., S.V., V.S., T.V., A.G., D.T., C.V., D.C., N.D. şi S.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
2. Neînceperea urmăririi penale faţă făptuitorii P.S., M.C., C.T. şi P.M. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 131 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., art. 264 alin. (1) C. pen. în referire la art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
3. Neînceperea urmăririi penale faţă făptuitorii C.P.T., E.B., V.B., C.D., G.O., L.D., D.N., C.M., G.A.P., C.B. şi I.C.P., V.F., A.F., M.D., T.C., B.C., M.S. şi D.M.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 264 alin. (1) C. pen. în referire la art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000;
4. Disjungerea cauzei faţă de făptuitorii C.P.T., E.B., V.B., C.D., G.O., L.D., D.N., C.M., G.A.P., C.B. şi I.C.P., V.F., A.F., M.D., T.C., B.C., M.S. şi D.M.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen. şi declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
5. Disjungerea cauzei faţă de făptuitorii P.F., V.V., V.M., B.M., C.G., S.V., V.S., T.V., A.G., D.T., C.V., D.C., N.D. şi S.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 2151 alin. (1) C. pen. şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215 alin. (1) C. pen. şi declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi.
Împotriva acestei ordonanţe, petiţionarul F.M. a formulat plângere la procurorul şef, care prin rezoluţia din 04 august 2010 dată în dosarul nr. 233/II/2/2010 a respins plângerea petiţionarului şi a dispus comunicarea soluţiei.
S-a apreciat că soluţia adoptată de procuror este legală şi temeinică, fiind efectuate acte premergătoare, procurorul fiind competent să efectueze cercetări şi să se pronunţe cu privire la infracţiunile şi făptuitorii care intră în competenţa de cercetare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie conform art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002.
Nemulţumit de modul de soluţionare al plângerii sale, petiţionarul F.M. s-a adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu plângere împotriva ordonanţelor procurorului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând actele şi lucrările dosarului, constată că împotriva aceleiaşi ordonanţe nr. 89/P/2010 din 29 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi petiţionarul a mai formulat plângere, care a fost respinsă prin sentinţa penală nr. 1879 din 22 noiembrie 2010 pronunţată în dosarul nr. 1117/44/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Faţă de această situaţie, constatând că ordonanţa atacată a mai făcut obiectul altei plângeri, soluţionată printr-o sentinţă, prin respingerea ca nefondată, constatând neintervenirea altor împrejurări noi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge va inadmisibilă plângerea petiţionarului F.M. împotriva ordonanţei nr. 89/P/2010 din 29 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie.
Conform dispozitivului acestei sentinţe, va obliga petiţionarul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul F.M. împotriva rezoluţiei nr. 89/P/2010 din 29 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi.
Obligă petiţionarul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 aprilie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 628/2011. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 609/2011. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
---|