ICCJ. Decizia nr. 682/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 682/2011
Dosar nr. 7252/1/2010
Şedinţa publică din 4 mai 2011
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
La data de 6 septembrie 2010 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie plângerea formulată de petiţionarul V.V. împotriva rezoluţiei nr. 229/P/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţinută prin rezoluţia nr. 6841/3187/II/-2/2010 din 6 august 2010 a procurorului şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea plângerii sale, petiţionarul arată că rezoluţia atacată este netemeinică şi nelegală, procurorul apreciind greşit că nu s-au săvârşit infracţiunile reclamate, astfel că solicită desfiinţarea acesteia şi trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale.
În cauză a fost ataşat dosarul nr. 6841/3187/II/2-2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că, în speţă, competenţa de a soluţiona plângerea formulată potrivit dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen. revine Judecătoriei Sector 6 Bucureşti.
Astfel, prin rezoluţia nr. 229/P/2010 din 15 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul V.A., fost primar general al capitalei şi faţă de alţi funcţionari din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 242 C. pen. şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) întrucât faptele nu există.
Prin rezoluţia nr. 6841/3187/II-2/2010 din 6 august 2010 a procurorului şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petiţionar împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
În cauză, s-au efectuat acte premergătoare de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică având în vedere calitatea intimatului V.A. – aceea de membru al Guvernului şi dispoziţiile art. 29 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
La data investirii Înaltei Curţi cu soluţionarea plângerii, intimatul V.A. nu mai avea însă această calitate, astfel că dispoziţiile art. 29 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. nu sunt incidente.
De asemenea, nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 40 C. proc. pen., întrucât petiţionarul a reclamat că intimatul ar fi comis presupusele fapte în calitatea sa de primar general al Municipiului Bucureşti, respectiv că, ar fi dispus nelegal restituirea în natură a apartamentelor 5 şi 7 din imobilul în care locuieşte petiţionarul către fostul proprietar, în condiţiile în care persoana vătămată dobândise anterior locuinţa prin cumpărare conform Legii nr. 112/1995.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. competenţa de a soluţiona plângerea împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată aparţine judecătorului de la instanţa căreia i-ar reveni, conform legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
În speţă, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Sector 6 Bucureşti, faţă de dispoziţiile art. 25 şi art. 30 lit. a) C. proc. pen.
În consecinţă, Înalta Curte va trimite plângerea formulată de petiţionar Judecătoriei Sector 6 Bucureşti spre competentă soluţionare.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Trimite plângerea formulată de petiţionarul V.V. împotriva rezoluţiei nr. 229/P/2010 din 15 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, spre competentă soluţionare.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 mai 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 683/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 680/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
---|