ICCJ. Decizia nr. 727/2011. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 727/2011
Dosar nr. 1982/1/2011
Şedinţa publică din 13 mai 2011
Asupra cauzei de faţă,
Prin sentinţa penală nr. 2354 din 2 decembrie 2010 a Judecătoriei Braşov s-a dispus:
În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen. condamnă pe inculpatul M.R. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativa la furt calificat.
În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate, fixând un termen de încercare de 4 ani, conform prevederilor art. 82 C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate în cazul în care săvârşeşte o nouă infracţiune în termenul de încercare.
Constată că inculpatul M.R.G. a fost reţinut 24 de ore în data de 06 mai 2008.
În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului M.R.G. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. cu aplicarea art. 998 şi urm. C. civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Raiffeisen Bank, sucursala Braşov, şi în consecinţă obligă pe inculpatul M.R.G. să plătească suma de 10.200 lei reprezentând daune materiale.
În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. cu aplicarea art. 998 şi urm. C. civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă SC A.R.A. SA şi în consecinţă: obligă pe inculpatul M.R.G. să plătească suma de 31.800 lei reprezentând daune materiale.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. obligă inculpatul să plătească statului suma de 720 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Hotărârea a fost dată cu drept de recurs, fiind sesizată Curtea de Apel Braşov, la data de 29 decembrie 2010 de către Judecătoria Braşov, cu soluţionarea recursului declarat de către inculpatul M.R.G.
În şedinţa publică din data de 3 februarie 2011, Curtea a recalificat calea de atac, potrivit dispoziţiilor art. XXIV alin. (2) din Legea nr. 202/2010, aceasta fiind apelul.
Prin decizia penală nr. 20/Ap din 3 februarie 2011 a Curţii de Apel Braşov în baza art. 42 C. proc. pen. raportat la art. XXIV din Legea nr. 202/2010 s-a declinat competenţa de soluţionare a apelurilor declarate în cauză, în favoarea Tribunalului Braşov.
În considerentele deciziei se reţine din interpretarea dispoziţiilor art. XXIV alin. (1) şi (2) din Legea nr. 202/2010 se face în sensul că sentinţele pronunţate de judecătorie înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea în vigoare la data sesizării instanţei [astfel cum relevă expresia „a început procesul"; folosită de art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010].
În acest caz, prezenta cauză era la data schimbării competenţei materiale a tribunalelor şi curţilor de apel în curs de judecată astfel încât rămâne supusă normelor de procedură existente anterior intrării în vigoare a Legii 202/2010.
Tribunalul Braşov a constatat că hotărârea Judecătoriei Braşov a fost pronunţată cu drept de recurs. Cererile de recurs formulate împotriva acestei sentinţe de către inculpaţi au fost trimise spre soluţionare Curţii de Apel Braşov care, prin decizia mai sus amintită, a recalificat căile de atac formulate ca fiind apeluri şi a trimis cauza Tribunalului Braşov pentru competentă soluţionare.
Relativ la calificarea căilor de atac formulate în cauză, Tribunalul a constatat, similar cu prima instanţă, că ne aflăm în prezenţa unui recurs iar competenţa aparţine - potrivit art. 28 pct. 3 C. proc. pen. astfel modificat prin art. XVIII pct. 9 din Legea 202/2010 - Curţii de Apel Braşov şi nu Tribunalului Braşov.
În aceste condiţii, s-a pronunţat Decizia penală nr. 83/A din 28 februarie 2011 prin care Tribunalul Braşov, în baza art. 42 C. proc. pen. a declinat competenţa de soluţionare a recursului formulat de către inculpatul M.R.G. împotriva sentinţei penale nr. 2354 din 2 decembrie 2010 a Judecătoriei Braşov în favoarea Curţii de Apel Braşov.
Totodată, în baza art. 43 alin. (1) C. proc. pen. constată ivit conflictul negativ de competentă sens în care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestui conflict de competenţă.
Î.C.C.J. raportat la conflictul ivit, constată că trebuie avută în vedere data pronunţării hotărârii primei instanţe - 2 decembrie 2010 şi nu data sesizării Judecătoriei Braşov prin rechizitoriu - dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, neputând fi ignorat principiul ";tempus regit actum ";.
Aşa cum se relevă constant în practica şi literatura juridică penală în procesul penal, sub aspect procedural, este aplicabil numai principiul imediatei aplicări a legii de procedură, ce implică ca legea procedurală să se aplice tuturor actelor efectuate în activitatea procesuală, în perioada de timp în care este în vigoare, indiferent de data săvârşirii infracţiunii pentru care se formulează acuzaţia penală şi de data începerii procesului penal (înainte sau după intrarea legii de procedură în vigoare).
Aşadar, în materia legilor de procedură este aplicabil principiul ";tempus regit actum";.
A aprecia în caz contrar ar conduce la posibilitatea ca în aceeaşi zi, o instanţă să pronunţe două hotărâri ce pot fi supuse unor căi de atac diferite, ce evident excede voinţei legiuitorului român materializată prin Legea 202/2010.
La aceeaşi concluzie conduce interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. XXIV alin. (1) din Legea 202/2010 care arată că hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul"; fiind evident că hotărârile pronunţate ulterior acestui moment - intrarea în vigoare a Legii 202/2010 - sunt supuse căilor de atac vizate de noua legislaţie procesual penală.
Constatăm că dispoziţiile art. XXVI alin. (2) din Legea nr. 20212010 au în vedere doar competenţa materială, nu şi cea funcţională, stabilind că ";instanţele legal investite la data schimbării competenţei"; rămân competente a judeca anumite cauze, fără a-şi declina competenţa în funcţie de noile modificări procesuale.
Faţă de incidenţa Legii 202/2010 în vigoare la momentul pronunţării sentinţei penale nr. 2354/2010 a Judecătoriei Braşov - calea de atac ce se poate exercita este cea a recursului, în lipsa unor dispoziţii exprese contrare fiind incident, aşa cum s-a subliniat, principiul aplicării imediate a noii legi de procedură.
Relativ la toate cele expuse, I.C.C.J. - constatând incident principiul aplicării imediate al normelor de procedură penală va califica calea de atac exercitată în prezenta cauza împotriva sentinţei penale 2354/2010 a Judecătoriei Braşov ca fiind recurs şi va stabili Curtea de Apel Braşov, instanţă competentă să soluţioneze această cale de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul M.R.G. în favoarea Curţii de Apel Braşov, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 mai 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 728/2011. Penal. Conflict de competenţă... | ICCJ. Decizia nr. 715/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
---|