ICCJ. Decizia nr. 748/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 748/2011
Dosar nr. 1134/59/2010
Şedinţa publică din 25 februarie 2011
Asupra recursului de faţă
În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 270/PI din 29 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, în temeiul art. 278/1 alin. (8), lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.V.A. împotriva rezoluţiei din data de 6 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, dispusă în dosarul nr. 344/P/2010 şi a rezoluţiei procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, dispusă în dosarul nr. 1047/11/2/2010.
Prin plângerea penală petentul C.V.A. a arătat că a fost agresat de organele de urmărire penală, respectiv lucrătorii de poliţie A.P. şi V.C., cu ocazia anchetării sale, fiind exercitate acte de violenţă fizică împotriva sa prin lovire cu pumnii şi picioarele în diferite zone ale corpului, fapta petrecându-se în incinta Poliţiei oraşului Caransebeş.
Prin rezoluţia nr. 344/P/2010 din 6 septembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, a fost dispusă neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii A.P. şi V.C., sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 266 alin. (2) C. pen.
S-a reţinut astfel că în cauză nu a fost stabilită existenta niciunei date sau niciunui indiciu temeinic din care să rezulte presupunerea rezonabilă că intimaţii ar fi exercitat în data de 28 aprilie 2009 acte de violenţă asupra petiţionarului, persoană care era cercetată pentru comiterea unor infracţiunii, în scopul de a obţine declaraţii de la acesta.
Prin rezoluţia din 18 octombrie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petiţionarului C.V.A. împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, rezoluţia atacată fiind menţinută ca temeinică şi legală.
În termenul prevăzut de art. 2781 C. proc. pen., petiţionarul C.V.A. a formulat plângere împotriva rezoluţiilor procurorului, plângere înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 5 noiembrie 2010 sub numărul 1134/59/2010.
În motivarea hotărârii, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că infracţiunile sesizate de petiţionar nu pot fi reţinute în sarcina intimaţilor, faptele imputate acestora neavând nici un suport probator, acuzaţiile fiind total nefondate.
S-a apreciat că organele de cercetare au efectuat toate investigaţiile necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, fiind verificate înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În acest context, instanţa a apreciat că soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţii A.P. şi V.C., este temeinică şi legală, fiind menţinută ca atare.
Împotriva acestei hotărârii a declarat recurs petiţionarul C.V.A., criticând hotărârea pentru netemeinicie şi nelegalitate sub aspectul greşitei respingeri a plângerii sale.
Concluziile reprezentantului Ministerului Public au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Examinând cauza, înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul petiţionar C.V.A. împotriva sentinţei penale nr. 270/PI din 29 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 278/1 pct. 10 C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 "Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. (8) este definitivă".
Sentinţa penală nr. 270/PI din 29 noiembrie 2010 a fost pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în calitate de instanţă de fond fiind rămasă definitivă potrivit art. 278/1 pct. 10 C. proc. pen., împrejurare ce atrage inadmisibilitatea noului control judiciar prin recurs solicitat de petiţionar.
Această sancţiune procesuală este incidenţă în cauză în raport şi cu principiul unicităţii exercitării căilor de atac decurgând din aceleaşi dispoziţii legale anterior citate.
Pentru considerentele anterior arătate recursul în cauză se va respinge ca inadmisibil în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. cu consecinţa obligării petiţionarului potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul C.V.A. împotriva sentinţei penale nr. 270/PI din 29 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 510/2011. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 850/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
