ICCJ. Decizia nr. 1124/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1124/2012
Dosar nr. 5806/2/2011
Şedinţa publică din 11 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 410 din 25 octombrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia l-a penală, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva rezoluţiei nr. 201/11/2 din 23 februarie 2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
A obligat petenta la 300 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 27 noiembrie 2009, petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr. 201/11/2 din 23 februarie 2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Plângerea de faţă s-a apreciat că este inadmisibilă, deoarece o asemenea plângere a fost soluţionată prin sentinţa penală nr. 310 din 30 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1442 din 15 aprilie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform actelor existente la dosarul cauzei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionarul.
Recursul este inadmisibil.
Prin Legea nr. 202/2010 au fost aduse modificări Codului de procedură penală, de natură a contribui la accelerarea soluţionării proceselor, între acestea regăsindu-se şi suprimarea unor căi de atac, cum este cazul recursului împotriva hotărârilor pronunţate în procedura prevăzută în art. 2781 C. proc. pen.
În acest sens, potrivit art. 278 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010, hotărârea prin care judecătorul soluţionează plângerea împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este definitivă.
Aceste modificări au impus inserarea în cuprinsul legii a unor dispoziţii tranzitorii, care se regăsesc în dispoziţiile art. 24.
În privinţa căilor de atac, singura normă tranzitorie se regăseşte în alin. (1) al art. 24, iar aceasta stabileşte, cu claritate, drept criteriu pentru aplicarea modificărilor prevăzute de lege, data pronunţării hotărârii ce se doreşte a fi atacată.
Acest criteriu corespunde atât principiului potrivit căruia legea procesual penală este de imediată aplicare, cât şi spiritului Legii nr. 202/2010, care s-a dorit a fi un instrument de simplificare şi accelerare a procedurilor, cu efecte imediate.
În consecinţă, constatând că în speţă sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată la data de 25 octombrie 2011, aşadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că această hotărâre este definitivă, menţiune existentă de altfel atât în minuta, cât şi dispozitivul sentinţei atacate.
În această situaţie, întrucât petiţionara a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibil, recursul cu care a fost învestită, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionara Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva sentinţei penale nr. 410 din 25 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1132/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1114/2012. Penal → |
|---|
