ICCJ. Decizia nr. 1059/2012. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.1059/2012

Dosar nr. 4518/113/2011

Şedinţa publică din 6 aprilie 2012

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 martie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, investită cu judecarea apelurilor declarate de inculpaţii A.M., A.S., Ţ.I.F., T.S. şi T.R.Ş. împotriva Sentinţei penale nr. 182 din 12 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia penală, în baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a inculpaţilor A.M. (fiul lui M. şi P., născut în Municipiul Buzău, judeţul Buzău), A.S. (fiul lui C. şi E., născut în oraş Făurei, judeţ Brăila), Ţ.I.F. (fiul lui S. şi V., născut în oraş Rm. Sărat, judeţul Buzău), T.S. (fiul lui N. şi D., născut în oraş Făurei, judeţul Brăila) şi T.R.Ş. (fiul lui G. şi D., născut în Brăila, judeţul Brăila).

Pentru a se hotăra astfel s-a reţinut că, la acest moment procesual, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă, infracţiunile pentru care inculpaţii a fost trimişi în judecată şi condamnaţi (chiar nedefinitiv ) sunt, prin natura lor grave, iar inculpaţii prezintă un pericol cert pentru ordinea publică dar şi pentru buna desfăşurare în continuare a procesului

Împotriva acestei încheieri, inculpaţii A.M., A.S., Ţ.I.F., T.S. şi T.R.Ş. au declarat, în termen legal, recurs, solicitând, casarea încheierii şi, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.

Recursurile sunt nefondate.

Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive.

Potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.

În raport cu stipulaţiile art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi ale art. 23 din Constituţia României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a se bănui că acesta a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, asigurarea desfăşurării în bune condiţii a procesului penal.

Pericolul pentru ordinea publică îşi găseşte expresia şi în starea de nelinişte, în sentimentul de insecuritate în rândul societăţii, generat de faptul că persoane bănuite de săvârşirea unor infracţiuni grave sunt cercetate şi judecate în stare de libertate.

Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpaţilor, înalta Curte apreciază că el rezultă din modul în care se presupune că au fost săvârşite faptele, care prezintă un grad ridicat de pericol social - inculpaţii fiind trimişi în judecată şi condamnaţi pentru săvârşirea a patru infracţiuni, respective, - omor deosebit de grav, tâlhărie, violare de domiciliu şi furt calificat.

Aşa fiind, Curtea constată că protejarea ordinii publice şi asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal fac necesară menţinerea arestării preventive a inculpaţii A.M., A.S., Ţ.I.F., T.S. şi T.R.Ş.

Recursurile declarate învederându-se, aşadar, nefondate, urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respinse.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.M., A.S., Ţ.I.F., T.S. şi T.R.Ş. împotriva încheierii din 28 martie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 4518/113/2011.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 aprilie 2012.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1059/2012. Penal