ICCJ. Decizia nr. 1170/2012. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1170/2012

Dosar nr. 62760/3/2010

Şedinţa publică din 13 aprilie 2012

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 09 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 62760/3/2010 (3585/2011), Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, printre altele, a menţinut starea de arest a inculpaţilor E.I.C., P.A. şi B.I.M.

Pentru a dispune această soluţie instanţa a reţinut că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţi, precum şi pericolul social concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea inculpaţilor în libertate.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recursuri inculpaţii E.I.C., P.A. şi B.I.M., solicitând judecarea în stare de libertate, arătând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Critica adusă nu este fondată.

Analizând legalitatea şi temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. sub toate celelalte aspecte, Înalta Curte reţine că recursurile declarate de inculpaţi nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte reţine că inculpatul B.I.M. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 4 C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); aderare la un grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpatul P.A. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 4 C. pen. şi aderare la un grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpatul E.I.C. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 6 C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin sentinţa penală nr. 625/F din 07 septembrie 2011, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, printre altele, în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 33 lit. a) C. pen., a condamnat inculpatul E.I.C. la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 6 C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 33 lit. a) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul E.I.C. urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. a), c) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.I.M. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 4 C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 4 C. pen. şi art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Împotriva sentinţei penale mai sus-menţionată au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii E.I.C., P.A., B.I.M. şi S.L.S., cauza aflându-se pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pentru soluţionarea apelurilor declarate de parchet şi inculpaţi.

Procedând la verificarea legalităţii arestării preventive, în mod corect Curtea de Apel Bucureşti a apreciat ca legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpaţilor, reţinând de asemenea că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

La dosar există probe şi indicii temeinice că inculpaţii au comis faptele reţinute în sarcina acestora, fiind în acest mod incidente dispoziţiile art. 143 C. proc. pen.

Şi condiţiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt întrunite în cauză cumulativ, atât în ceea ce priveşte pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile deduse judecăţii, mai mare de 4 ani, dar şi sub aspectul probelor că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea acestei din urmă condiţii se are în vedere modalitatea şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor presupus a fi fost comise de fiecare dintre inculpaţi, gravitatea acestor fapte, sentimentul de teamă şi insecuritate pe care astfel de fapte îl generează în rândul societăţii civile, aspecte ce denotă periculozitate impunând şi justificând o reacţie fermă din partea autorităţilor statului, lăsarea în libertate a inculpaţilor prezentând în continuare un pericol social concret pentru ordinea publică.

Faptul că în cauză a intervenit o hotărâre de condamnare, chiar nedefinitivă, face necesară în continuare privarea de libertate a inculpaţilor pentru buna desfăşurare a procesului penal.

Faţă de considerentele arătate, apreciind că soluţia adoptată este legală şi temeinică, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondate recursurile declarate de inculpaţi.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii E.I.C., P.A. şi B.I.M. împotriva încheierii din 09 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 62760/3/2010/a2 (3585/2011).

Obligă recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limba engleză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 aprilie 2012.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1170/2012. Penal