ICCJ. Decizia nr. 1928/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1928/2012
Dosar nr. 1645/110/2010
Şedinţa publică din 6 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
I. A. Prin sentinţa penală 294/D din 20 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Bacău în Dosarul 1645/110/2010*, s-a dispus condamnarea inculpatului U.M.M. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 37 lit. a) din C. pen. (victimă G.A.l. - fapta din iulie 2007) la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; pentru infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modificată cu aplicarea art. 37 lit. a) din C. pen., (victimă T.A.M. - fapta din oct.-nov.2007) la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen.; pentru infracţiunea de trafic de persoane minore, prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din aprilie-iulie 2007 - victimă B.A.), la pedeapsa principală de 7 (şapte) ani închisoare şi de 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen.
În baza art. 61 alin. (1) teza a ll-a s-a revocat liberarea condiţionată a restului de pedeapsă rămas neexecutat de 354 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 437/2006, a Judecătoriei Bacău, definitivă prin Decizia penală 434/2006 a Curţii de Apel Bacău, pe care l-a contopit cu pedepsele actuale, rezultând următoarele pedepse:
1. 5 ( cinci) ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) din C. pen.
2. 5 (cinci) ani închisoare 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) din C. pen.
3. 7 (şapte) ani închisoare 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) din C. pen.
A constatat că faptele supuse judecăţii sunt concurente cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 2405 din 02 decembrie 2008 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin Decizia penală 575 din 08 noiembrie 2009, a Curţii de Apel Bacău.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) din C. pen. s-au contopit cele 3 (trei) pedepse rezultante cu pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 2405 din 02 decembrie 2008 a Judecătoriei Bacău în pedeapsa cea mai grea la care a adăugat un spor de 6 (şase) luni închisoare, în final inculpatul având de executat o pedeapsă rezultantă de 7 (sapte) ani şi 6 (sase) luni închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 36 alin. (3) din C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada executată, de la 24 martie 2008 la 03 august 2011.
S-a desfiinţat mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinţei penale 2405 din 02 decembrie 2008 a Judecătoriei Bacău şi s-a dispus emiterea altor forme de executare în baza prezentei hotărâri.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. s-a luat act că partea civilă B.A. nu a solicitat despăgubiri civile şi a respins pretenţiile civile ale celorlalte părţi vătămate.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001, modificată, s-a confiscat de la inculpat suma de 16.000 RON, actualizată la data executării, reprezentând banii dobândiţi în urma săvârşirii infracţiunilor supuse judecăţii.
Pentru a pronunţa în acest sens, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 358 din 2 decembrie 2010 a Tribunalului Bacău s-a dispus condamnarea inculpatului U.M.M. la o pedeapsă rezultantă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 37 lit. a) din C. pen.; art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modificată cu aplicarea art. 37 lit. a) din C. pen. şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 36 alin. (3) din C. pen. s-a scăzut din pedeapsa principală aplicată, perioada executată de la 24 martie 2008, la zi.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
S-a desfiinţat mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinţa penală 2405 din 02 decembrie 2008 a Judecătoriei Bacău şi s-a dispus emiterea altor forme de executare în baza prezentei hotărâri.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile B.A. , suma de 10.000 RON daune morale.
S-au respins pretenţiile civile ale celorlalte părţi vătămate, formulate prin avocaţi.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001, modificată, s-a confiscat de la inculpat suma de 16.000 RON, actualizată la data executării, reprezentând banii dobândiţi în urma săvârşirii infracţiunilor supuse judecăţii.
B. Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel inculpatul U.M.M. solicitând, în principal, admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că i-a fost încălcat dreptul la apărare şi, în al doilea rând, că în cauză ar fi trebuit să se reţină dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi nu art. 33 lit. a) C. pen.
Prin Decizia penală nr. 83 din 24 mai 2011, Curtea de Apel Bacău a dispus în temeiul art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., admiterea apelului formulat de apelantul - inculpat U.M.M. împotriva sentinţei penale nr. 358/D/2010 din data de 02 decembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bacău, a desfiinţat în totalitate sentinţa penală apelată şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Tribunalului Bacău.
S-au menţinut actele procedurale efectuate până la data de 28 octombrie 2010, inclusiv.
În motivarea deciziei, instanţa de apel a reţinut că din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că instanţa de fond a ignorat principiile din dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu a procedat la audierea tuturor persoanelor audiate în cursul urmăririi penale, iar singurul martor audiat, fiind totodată şi tatăl unei părţi vătămate, nu a fost în măsură să stabilească aspectele esenţiale referitor la împrejurarea dacă apelantul inculpat se face sau nu vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
II. A. Reanalizând cauza după casare, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriu nr. 21 D/P/2009 din 04. 03.2010 a DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv (arestat în altă cauză), a inculpatului U.M.M. pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de persoane prev. şi ped. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modif. prin Legea nr. 287/2005 şi o infracţiune de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) teza I din Legea nr. 678/2001, modif. prin Legea nr. 287/2005, toate cu aplic. art. 33 lit. a) şi art. 37 lit. a) C. pen, constând în aceea că, în cursul anului 2007, a racolat prin violenţă, răpire şi ameninţare, părţile vătămate B.A. (minoră 17 ani), G.A.l. şi T.A.M. , pe care Ie-a sechestrat în locuinţa sa din Bacău şi Ie-a obligat să practice prostituţia în folosul său, folosind împotriva celor 3 părţi vătămate acte de violenţă şi ameninţare.
Totodată, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală faţă de acelaşi inculpat, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 329 alin. (2), (3) C. pen., art. 180 alin. (2) C. pen., întrucât din cercetări a rezultat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni sub aspectul laturii obiective ci a infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori, precum şi neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 208-209 lit. e) din C. pen, întrucât din cercetări a rezultat că fapta nu există; neînceperea urmăririi penale faţă de R.G. şi U.I., cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 12 alin. (1), (2), art. 13 alin. (1), (2) teza I, din Legea nr. 678/2001, modif. prin Legea nr. 287/2005 cu aplic. art. 33 lit. a) şi art. 37 lit. a) C. pen, întrucât din cercetări a rezultat că faptele nu au fost comise de aceştia; neînceperea urmăririi penale faţă de părţile vătămate B.A. , G.A.I. şi T.A.M. cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de prostituţie, prev. de art. 328 C. pen., întrucât din cercetări a rezultat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni sub aspectul laturii subiective.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut că, în luna aprilie 2007, inculpatul a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul Bacău, unde executase o pedeapsă cu închisoare pentru săvârşirea mai multor fapte de furt calificat.
Pentru a-şi asigura principalele mijloace de subzistenţă şi cunoscând-o din perioada în care era încarcerat la Penitenciarul Bacău pe partea vătămată minoră B.A., la scurt timp după ce s-a eliberat, inculpatul a depistat-o pe raza mun. Bacău pe această parte vătămată, hotărând să o răpească pentru a o supune exploatării sexuale în folosul său.
Astfel, din declaraţiile părţii vătămate date în faţa procurorului DIICOT, în prezenţa apărătorului din oficiu, rezultă că în ziua de 10 aprilie 2007, inculpatul U.M.M. a întâlnit-o pe partea vătămată minoră B.A. în zona Gării Bacău, a agresat-o fizic, respectiv a tras-o de păr şi i-a spus că trebuie să meargă cu el, luând-o împotriva voinţei sale, cu un taxi, la locuinţa sa din Bacău.
Partea vătămată B.A. a observat că în acel imobil se mai afla o altă tânără C., care de asemenea practica prostituţia în folosul inculpatului. Pentru a o determina pe partea vătămată minoră B.A. să rămână în locuinţa sa şi să accepte să practice prostituţia, inculpatul i-a spus că o va lua de soţie, după care i-a făcut cunoscut că îi va găsi clienţi cu care va trebui să întreţină relaţii sexuale contra cost.
Astfel, începând cu data de 14 iulie 2007, la solicitarea inculpatului, partea vătămată B.A. a întreţinut împotriva voinţei sale raporturi sexuale cu mai mulţi bărbaţi, aproximativ 5-6 clienţi pe seară.
Inculpatul se ocupa de găsirea clienţilor, stabilirea tarifului şi încasarea sumelor de bani pentru activitatea practicată de partea vătămată.
Din declaraţiile părţii vătămate date în cursul urmăririi penale, rezultă că aceasta nu a avut posibilitatea să fugă de la clienţi, deoarece era în permanenţă supravegheată, inculpatul o aştepta întotdeauna, ori le spunea acestora să o aducă la locuinţa sa.
În ziua de 24 mai 2007, de ziua ei, partea vătămată B.A. i-a spus inculpatului că nu mai doreşte să practice prostituţia, fapt pentru care acesta s-a enervat şi i-a aplicat numeroase lovituri cu pumnii şi picioarele, în zona spatelui cât şi a membrelor inferioare, după care, pentru a o determina să nu mai protesteze faţă de ordinele sale, a luat un cuţit şi a tăiat-o în zona fesieră, spunându-i că trebuie să se conformeze întocmai.
În cursul după-amiezii, în timp ce era plasată unui client pentru a întreţine raporturi sexuale, partea vătămată a reuşit să fugă cu ajutorul acestuia, însă inculpatul a căutat-o în zona Gării Bacău, unde ştia că locuieşte şi a doua zi în cursul serii a găsit-o şi a dus-o din nou în imobilul unde locuia în Bacău.
Din nou, partea vătămată B.A. a reuşit să fugă din locuinţa inculpatului, într-un moment în care era nesupravegheată, însă la data de 27 mai 2007 a fost găsită de inculpat şi obligată să se prostitueze în folosul său cu mai mulţi clienţi la Campingul G. din Bacău.
Partea vătămată a fost sechestrată şi exploatată sexual până în luna iulie a anului 2007, perioadă în care a fost agresată fizic şi sexual, de nenumărate ori.
Banii obţinuţi din practicarea prostituţiei au fost integral încasaţi de către inculpatul U.M.M., partea vătămată neprimind nici un ban, ci i s-au asigurat doar principalele mijloace de existenţă (hrana).
La data de 28 mai 2007, partea vătămată B.A. a reclamat fapta organelor de poliţie şi a fost examinată medico-legal, constatându-se că aceasta prezenta diagnosticul de traumatism craniofacial cu hematoame orbitopalpebrale bilateral şi gemiomamar drept, contuzie oculară forte, hemoragie subconjuctivală, contuzie şi hematom comisura bucală stângă, plăgi tăiate şi excoriate ale membrelor, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile îngrijiri medicale.
După ce a reuşit să fugă de la inculpat în luna iunie 2007, partea vătămată minoră B.A. s-a deplasat din nou la I.P.J. Bacău, a dat declaraţie referitor la faptele săvârşite asupra sa de inculpat şi a fost din nou examinată medico-legal, constatându-se că prezintă numeroase contuzii şi echimoze, leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 11-13 zile îngrijiri medicale.
Deşi la prima instanţă partea vătămată a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 10.000 RON, reprezentând daune morale, în rejudecare aceasta a prezentat o altă situaţie de fapt, a arătat că nu este adevărat că ar fi fost traficată de inculpat, ci au fost prieteni şi nu se mai constituie parte civilă.
Având însă în vedere probele administrate în cauză, dar şi declaraţia părţii vătămate din cursul urmăririi penale, instanţa de fond a considerat că, în drept, fapta comisă de inculpatul U.M.M. asupra părţii vătămate B.A. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), alin. (2) teza I, din Legea nr. 678/2001, modif. prin Legea nr. 287/2005 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.
Având în vedere că prin 358 din 02 decembrie 2010 a Tribunalului Bacău inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modif. prin Legea nr. 287/2005 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., deşi în cauză nu a fost pusă în discuţie schimbarea de încadrare juridică şi cum în cauză a formulat apel doar inculpatul, pentru a nu i se agrava situaţia în propria cale de atac, s-a păstrat această încadrare juridică.
2. În luna iulie a anului 2007 şi partea vătămată G.A.I. a formulat plângere penală împotriva inculpatului U.M.M. Din declaraţiile acesteia rezultă că, la data de 19 iulie 2007, în timp ce se afla în zona Zimbru din Bacău, a fost răpită de inculpat, care a forţat-o să urce într-un taxi. Deoarece partea vătămată s-a opus deplasării împreună cu inculpatul, acesta a ameninţat-o cu un briceag, cu care a înţepat-o în zona piciorului stâng.
Ameninţările au continuat la adresa părţii vătămate G.A.I. şi după ce aceasta a ajuns la locuinţa inculpatului şi, chiar mai mult, acesta a lovit-o pe partea vătămată cu pumnii şi picioarele în cap şi în zona feţei, după care a închis-o într-o cameră.
Urmare a loviturilor primite partea vătămată a leşinat, iar când s-a trezit inculpatul i-a spus că trebuie să întreţină relaţii sexuale cu clienţii pe care el îi va găsi. Fiind extrem de speriată, datorită loviturilor primite, partea vătămată a acceptat să practice prostituţia chiar din acea zi, banii obţinuţi din această activitate fiind încasaţi de inculpatul U.M.M.
În perioada 19-21 iulie 2007, partea vătămată G.A.I. a fost plasată de inculpat de mai multe ori, prin constrângere, mai multor bărbaţi cu care a întreţinut relaţii sexuale.
În seara de 21 iulie 2007, partea vătămată a reuşit să fugă la mătuşa sa D.D. din Bacău, care a anunţat-o pe mama ei, numita G.C.L., care a luat-o acasă.
Din declaraţia părţii vătămate G.A.I., dată la 01 august 2007, rezultă că în perioada în care a fost lipsită de libertate în locuinţa inculpatului U.M.M., a identificat-o, aflându-se în aceleaşi împrejurări ca şi ea, pe partea vătămată B.A.
Astfel, partea vătămată arată că a văzut când inculpatul U.M.M. a agresat-o fizic pe partea vătămată B.A., deoarece nu se supunea ordinelor sale, iar în vara anului 2007 ambele au decis să fugă de la inculpat, însă au fost căutate de acesta, prinse şi aduse din nou în locuinţa, pentru a fi exploatate sexual.
Partea vătămată G.A.I. a fost examinată medico-legal la data de 23 iulie 2007, aceasta prezentând diagnosticul de traumatism cranio-facial cu contuzie forte la ochiul drept şi ochiul stâng, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-13 zile îngrijiri medicale.
În drept, fapta anterior descrisă, comisă de inculpatul U.M.M. asupra părţii vătămate G.A.I. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modif. prin Legea nr. 287/2005 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.
3. La data de 23 noiembrie 2007, a formulat plângere penală împotriva inculpatului U.M.M. o altă tânără, respectiv partea vătămată T.A.M.
Din declaraţia acesteia rezultă că, la data de 24 octombrie 2007, în timp ce se afla în Staţia PECO Şerbăneşti, pentru a aştepta microbuzul cu care să se deplaseze la serviciu a fost observată de inculpatul U.M.M., pe care nu îl cunoştea şi pe care l-a văzut pentru prima dată coborând dintr-un taxi.
Inculpatul i-a acoperit gura cu mâna pentru a nu ţipa, a urcat-o pe partea vătămată majoră într-un taxi, ducând-o, la fel ca şi pe celelalte două victime, în locuinţa sa din Bacău.
Aici, inculpatul i-a spus părţii vătămate să se dezbrace, să-şi schimbe hainele cu altele mai adecvate meseriei de prostituată, pe care urma să o practice în folosul lui.
Astfel, în perioada 24.10-22.11.2007, partea vătămată T.A.M. a fost constrânsă să întreţină relaţii sexuale cu mai mulţi bărbaţi, contra-cost, în diferite locaţii din jud. Bacău.
Pentru a o convinge pe partea vătămată să practice prostituţia în folosul său, inculpatul i-a aplicat numeroase lovituri cu pumnii şi picioarele, peste corp, cap şi membre, provocându-i numeroase leziuni ce au necesitat pentru vindecare, conform certificatului medico-legal, 11-13 zile îngrijiri medicale.
De asemenea, conform actelor medicale de la dosar, cât şi a planşelor foto, rezultă că partea vătămată a fost înţepată cu un cuţit în zona membrelor inferioare, având şi în prezent, conform declaraţiilor mamei şi a tatălui părţii vătămate, urme ale agresiunii săvârşite asupra sa de inculpatul U.M.M.
Au fost audiaţi părinţii acesteia, care au cunoştinţă despre cele suferite de fiica lor majoră şi care au declarat că partea vătămată îşi menţine plângerea, solicitând tragerea la răspundere penală a inculpatului.
Astfel, din declaraţia martorului T.M. rezultă că în vara anului 2007 a fost sunat de fiica sa, partea vătămată T.A.M. , care dispăruse de acasă de mai multe zile, i-a spus că se află în Bacău şi doreşte să o ia acasă, deoarece a fost răpită de un bărbat. În aceste împrejurări, martorul s-a deplasat cu o maşină la Bacău şi a luat-o pe partea vătămată acasă, împrejurări în care aceasta i-a povestit că a fost răpită de pe stradă, în timp ce se deplasa la serviciu, de către inculpatul U.M.M., sechestrată în locuinţa acestuia şi obligată timp de o lună şi jumătate să practice prostituţia în diferite locaţii din Bacău în folosul acestuia.
Martorul a mai relatat că fiica sa era extrem de speriată, foarte slabă, prezenta urme de lovituri pe tot corpul şi a refuzat categoric de la acea dată să mai vină în mun. Bacău singură, temându-se de inculpat.
Martora T.L., mama părţii vătămate, a declarat că fiica sa a avut grave probleme de sănătate ca urmare a loviturilor aplicate în zona capului de către inculpatul U.M.M., sens în care a urmat tratamente de lungă durată deoarece avea dureri de cap, prezenta labilitate psihică, plângea din senin, nu era coerentă în vorbire şi nu mai comunica cu familia.
Deoarece partea vătămată a refuzat să mai lucreze în Bacău, temându-se de inculpat, mama acesteia a decis să o ia în Italia şi a angajat-o ca menajeră la o familie, loc unde se află şi în prezent.
În drept, fapta anterior descrisă, săvârşită asupra părţii vătămate T.A.M. de către inculpatul U.M.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modif. prin Legea nr. 287/2005 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.
Instanţa de fond a considerat de asemenea că, în raport de probatoriul administrat - din care rezultă fără nici un dubiu că victimele au fost racolate prin ameninţare şi violenţă şi supuse exploatării sexuale prin folosirea aceloraşi mijloace - rezultă că inculpatul U.M.M. a săvârşit infracţiunile de trafic de minori şi trafic de persoane şi nu infracţiunea de proxenetism, în acest sens pronunţându-se şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în nenumărate decizii.
Pe cale de consecinţă, fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prev. şi ped. de art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (1), (2) teza I din Legea nr. 678/2001, modif. prin Legea nr. 287/2005 cu aplic. art. 33 lit. a) şi art. 37 lit. a) C. pen. şi nu se impune schimbarea de încadrare aşa cum a solicitat apărătorul inculpatului, în art. 329 C. pen.
Din readministrarea probelor, în rejudecare, instanţa a reţinut situaţia de fapt pe baza declaraţiilor părţilor vătămate care se coroborează cu declaraţiile martorilor, C.C., G.L., P.M.R., R.C., C.P., B.R.G., B.l.A., P.R.G., P.Ş.A., I.G.Ş., D.R.G., S.A.E., care au arătat că victimele au fost plasate pentru practicarea prostituţiei de către inculpatul U.M.M., care stabilea tariful, încasa toţi banii şi le supraveghea atent pe victime să nu fugă.
Fiind audiat, inculpatul U.M.M. nu a recunoscut săvârşirea faptei, arătând că nu Ie-a exploatat sexual pe cele trei victime
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor, constând în racolarea de fete, pe care le prelua şi le obliga să se prostitueze iar în cazul în care exista vreun gest de opunere, se purta în mod violent.
S-a constatat că faptele supuse judecăţii sunt concurente cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare, prin sentinţa penală 2405 din 02 decembrie 2008, a Judecătoriei Bacău, definitivă prin Decizia penală nr. 575 din 08 noiembrie 2009, a Curţii de Apel Bacău.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. a luat act că partea civilă B.A. nu a solicitat despăgubiri civile şi a respins pretenţiile civile ale celorlalte părţi vătămate.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001, modificată, a dispus confiscarea de la inculpat suma de 16.000 RON, actualizată la data executării, reprezentând banii dobândiţi în urma săvârşirii infracţiunilor supuse judecăţii.
B. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel peste termen inculpatul U.M.M.
Prin Decizia penală nr. 38 din 13 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, s-a respins ca tardiv apelul formulat de apelantul inculpat U.M.M. împotriva sentinţei penale nr. 294/D/2012.2011, pronunţată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 1645/110/2010*.
Pentru a decide în acest sens, instanţa de apel a reţinut că potrivit art. 363 alin. (1) C. proc. pen., termenul de apel este de 10 zile dacă legea nu prevede altfel, iar potrivit art. 363 alin. (3) pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare termenul curge de la pronunţare.
În speţă, inculpatul a fost prezent la dezbaterile de la instanţa de fond care au avut loc la data de 20 decembrie 2011, astfel încât termenul de apel începe să curgă de la data pronunţării, care a avut loc la aceeaşi dată.
Potrivit art. 186 alin. (2) C. proc. pen. la calcularea termenelor pe ore sau zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.
În raport de aceste dispoziţii, termenul de apel de 10 zile care începe să curgă la data de 20 decembrie 2011 se împlineşte la data de 03 ianuarie 2012, astfel încât apelul inculpatului din data de 13 ianuarie 2012 apare ca tardiv formulat.
De asemenea, instanţa de apel a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite nici condiţiile privind apelul peste termen, prev. de art. 365 C. proc. pen., având în vedere că inculpatul a fost prezent la toate termenele de judecată de la instanţa de fond.
C. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul greşitei respingeri ca tardiv a apelului, deşi în cauză a existat o cauză temeinică de împiedicare, respectiv boala mamei sale, pe care a internat-o şi însoţit-o în spital imediat după pronunţarea sentinţei fondului, astfel că s-a aflat în imposibilitate de a exercita calea de atac.
Examinând Decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., Înalta Curte constată că instanţa de apel a reţinut în mod corect că inculpatul a declarat apel cu depăşirea termenului de 10 zile de la pronunţare prev. de art. 363 C. proc. pen., fiind prezent la dezbaterile asupra fondului ce au avut loc la data de 20 decembrie 2011. Ca atare, apelul declarat la data de 13 ianuarie 2012 este formulat cu depăşirea termenului susmenţionat.
Pe de altă parte, instanţa de apel a reţinut în mod corect că nu sunt îndeplinite nici condiţiile privind apelul peste termen, prev. de art. 365 C. proc. pen., întrucât inculpatul a fost prezent la toate termenele de judecată de la instanţa de fond, inclusiv la pronunţare.
Deşi Decizia instanţei de apel nu cuprinde menţiuni sub aspectul examinării repunerii în termenul de apel, în raport de actele medicale depuse şi susţinerile inculpatului referitor la boala mamei sale care l-ar fi împiedicat să formuleze în termen calea de atac, Înalta Curte, sublinind motivarea instanţei de apel, constată că nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 364 C. proc. pen. întrucât inculpatul, deşi a depus o serie de acte medicale, nu a reuşit să probeze internarea mamei sale în perioada de referinţă - sfârşitul lunii decembrie 2011 şi începutul lunii ianuarie 2012 - şi, implicit, nici împiedicarea sa de a declara apel în termen din acest motiv.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere şi faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de inculpat, ca nefondat, constatând că instanţa de apel a respins în mod corect apelul ca tardiv.
Conform dispoziţiilor art. 192 alin. (2) din acelaşi Cod, va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul U.M.M. împotriva deciziei penale nr. 38 din 13 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 850 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu şi câte 150 RON reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru pările civile B.A., G.A.I. şi T.A.M. se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 6 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 193/2012. Penal. Abuz în serviciu contra... | ICCJ. Decizia nr. 192/2012. Penal → |
|---|
