ICCJ. Decizia nr. 1940/2012. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1940/2012
Dosar nr. 4407/2/2012/a1
Şedinţa publică din 6 iunie 2012
Asupra recursului penal de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti a fost sesizată în data de 30 mai 2012 de către Parchetul de pe lângă această instanţă prin adresa nr. 1584/11-5/2012, în temeiul art. 44 din Legea nr. 302/2004 şi art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA, ratificat prin Legea nr. 111/2008, cu privire la arestarea provizorie în caz de urgenţă, în vederea extrădării către SUA a numitului M.F.P., urmărit internaţional pentru punerea în executare a mandatului de arestare emis de autorităţile americane la data de 21 aprilie2010, pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea comiterii de infracţiuni şi trafic de droguri.
Împotriva persoanei extrădabile s-a luat măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, din data de 30 mai 2012, ora 13,25, până la data de 31 mai 2012, ora 13,25.
Prin încheierea din 31 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală, s-a admis sesizarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
S-a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile urmărite M.F.P. pe o durată de 29 de zile, de la data de 31 mai 2012 până la data de 28 iunie 2012.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel a reţinut următoarele:
La data de 30 mai 2012, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti solicitarea autorităţilor judiciare americane, transmisă de către Inspectoratul General al Poliţiei Române - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol, privind punerea în executare a unui mandat de arestare emis de autorităţile judiciare americane din Districtul de Est al New York - Brooklyn - SUA, la data de 21 aprilie2000, împotriva numitului M.F.P. , urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de asocierea în vederea comiterii de infracţiuni şi trafic de droguri
In fapt, s-a reţinut că a făcut parte dintr-o organizaţie română care se ocupa cu contrabandă a sute de mii de pastile Metilendioximetamfetamină (MDMA) din Europa.
La indicaţiile lui M.F.P., persoane din Europa şi Satele Unite făceau contrabandă cu Metilendioximetamfetamină (MDMA), par avion, în diverse oraşe de pe coasta de est a Statelor Unite.
M.F.P. supraveghea afacerea de contrabandă de la sursa de aprovizionare din Olanda, prin procesul de transport, la distribuirea la nivel de stradă, fiind implicat în transferul a 35.000 de pastile de Metilendioximetamfetamină (MDMA), care au fost confiscate de autorităţile Statelor Unite la data de 11 august 1999 pe Aeroportul Internaţional Jhon F. Kennedy din New York.
S-a arătat că faptele reţinute în sarcina numitului M.F.P. au corespondent în legislaţia penală română realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000 şi art. 7 rap. la art. 2, lit. b), pct. 11 din Legea nr. 39/2003.
Curtea de apel a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 44 rap. la art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 rep., respectiv art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA, semnat la Bucureşti la data de 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111/2008 pentru a se dispune arestarea provizorie a persoanei solicitate.
S-a arătat că, potrivit art. 44 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cererea de arestare provizorie trebuia transmisă Ministerului Justiţiei, însă lipsa avizului acestei instituţii reprezintă, o cauză de nulitate relativă, ce putea fi luată în considerare doar dacă era invocată de către cel căruia i s-a produs o vătămare în drepturile sale procesuale, cu obligaţia dovedirii existenţei vătămării produse.
S-a reţinut că, în speţă, persoana extrădabilă nu a invocat această nulitate; pe de altă parte, examenul de regularitate internaţională a fost efectuat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, din actele dosarului rezultând fără echivoc că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 38 din Legea nr. 302/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs persoana extrădabilă M.F.P., criticând-o în principal pentru nelegalitate în sensul că cererea de arestare provizorie nu a avut avizul Ministerului Justiţiei, iar în subsidiar a solicitat admiterea recursului şi revocarea măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile faţă de faptul că a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Recursul declarat este fondat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că la data de 30 mai 2012, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti solicitarea autorităţilor judiciare americane, transmisă de către Inspectoratul General al Poliţiei Române - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol, privind punerea în executare a unui mandat de arestare emis de autorităţile judiciare americane din Districtul de Est al New York - Brooklyn - SUA, la data de 21 aprilie 2000, împotriva numitului M.F.P., urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de asocierea în vederea comiterii de infracţiuni şi trafic de droguri.
S-a reţinut că persoana extrădabilă a făcut parte dintr-o organizaţie română care se ocupa cu contrabandă a sute de mii de pastile Metilendioximetamfetamină (MDMA) din Europa.
Împotriva persoanei extrădabile s-a luat măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, din data de 30 mai 2012, ora 13,25, până la data de 31 mai 2012, ora 13,25, iar prin încheierea din 31 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală s-a admis sesizarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile urmărite M.F.P. pe o durată de 29 de zile, de la data de 31 mai 2012 până la data de 28 iunie 2012.
La data soluţionării recursului, s-a depus la dosar adresa nr. 52279/2012/CN din 6 iunie 2012, emisă de la Ministerul Justiţiei - Serviciul de cooperare judiciară internaţională în materie penală prin care s-a comunicat instanţei de recurs că, printr-un mesaj electronic înregistrat la Ministerul Justiţiei la data de 6 iunie 2012, reprezentanţii Departamentului de Justiţie al SUA au comunicat că procurorul care a demarat urmărirea penală împotriva lui M.F.P. în 2001 i-a informat că în cazul acestuia a intervenit prescripţia răspunderii penale şi ca atare nu vor mai solicita extrădarea. S-a solicitat punerea în libertate a susnumitului.
Faţă de acest înscris, transmis instanţei de Ministerul Justiţiei - Serviciul de cooperare judiciară internaţională în materie penală, din care rezultă că faţă de persoana extrădabilă a intervenit prescripţia răspunderii penale, Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 6 din Legea nr. 111/2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi SUA, semnat la Bucureşti la data de 10 septembrie 2007, care prevede că „extrădarea poate fi refuzată dacă s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale sau a executării pedepsei potrivit legii statului solicitant";.
Prin urmare, recursul declarat de persoana extrădabilă apare ca fiind fondat şi urmează a fi admis în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.
Se va casa în parte încheierea atacată şi rejudecând, se va revoca măsura arestării provizorii a persoanei extrădabile, dispusă prin încheierea din 31 mai 2012a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II a penală, şi se va dispune punerea de îndată în libertate a acesteia dacă nu este arestată în altă cauză. Se vor menţine restul dispoziţiilor încheierii atacate.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta persoană extrădabilă se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de persoana extrădabilă M.F.P. împotriva încheierii din 31 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală.
Casează în parte încheierea atacată şi rejudecând:
Revocă măsura arestării provizorii a persoanei extrădabile M.F.P. dispusă prin încheierea din 31 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală.
Dispune punerea de îndată în libertate a recurentului persoană extrădabilă de sub puterea mandatului de arestare provizorie nr. 7/EX din 31 mai 2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II a penală, dacă nu este arestat în altă cauză.
Menţine restul dispoziţiilor din încheierea recurată.
Onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 160 lei până la prezentarea apărătorului ales, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 6 iunie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1925/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1960/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
---|