ICCJ. Decizia nr. 1967/2012. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1967/2012
Dosar nr. 8520/1/2011
Şedinţa publică din 7 iunie 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 25 octombrie 2011, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestaţia în anulare formulată de contestatorul P.Z.A. împotriva deciziei penale nr. 3415 din 5 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 1123/35/2010.
În cererea scrisă formulată de contestator a fost invocat temeiul prevăzut de art. 386 lit. b) C. proc. pen., motivând că, la data soluţionării cauzei în recurs - 5 octombrie 2011 a fost în imposibilitate de a se prezenta la orele 9 din cauza condiţiilor climatice de iarnă, a drumului extrem de lung, pe rute necunoscute, într-un trafic aglomerat şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare.
Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie, în şedinţa publică din 12 aprilie 2012.
Examinând contestaţia în anulare formulată de contestatorul P.Z.A., în raport de dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte a constatat că este admisibilă în principiu.
În ce priveşte temeinicia contestaţiei în anulare, Înalta Curte constată că, deşi întruneşte condiţiile pentru admisibilitatea în principiu, nu este întemeiată.
În cuprinsul cererii, a fost indicat cazul de contestaţie în anulare prevăzute de art. 386 lit. b) C. proc. pen., contestatorul motivând că la data soluţionării cauzei în recurs - 5 octombrie 2011 a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare, din cauza condiţiilor climatice de iarnă, a drumului extrem de lung, pe rute necunoscute, într-un trafic aglomerat.
Din examinarea actelor dosarului, se constată că nu este incident cazul de contestaţie în anulare invocat.
Potrivit art. 386 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., împotriva hotărârii instanţei de recurs se poate face contestaţie în anulare când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către această instanţă a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare.
Condiţiile reglementate de art. 386 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. trebuie îndeplinite cumulativ.
În înţelesul art. 386 lit. b) C. proc. pen., imposibilitatea părţii de a se prezenta la termenul când s-a judecat cauza în recurs trebuie să fie datorată unei cauze de forţă majoră sau unui caz fortuit şi această imposibilitate să privească, în egală măsură, atât împiedicarea de a se prezenta la judecată, cât şi pe aceea de a înştiinţa instanţa (întreruperea comunicaţiilor, stare de inconştienţă provocată de boală etc).
Verificând, pe fond, temeinicia contestaţiei în anulare, Înalta Curte constată că împrejurările invocate de contestator nu au fost de natură să-l împiedice să încunoştinţeze instanţa de recurs asupra imposibilităţii sale de a se prezenta la proces.
În raport cu dispoziţiile legale sus-menţionate, Înalta Curte constată că în speţă nu este vorba de o imposibilitate în sensul art. 386 lit. b) C. proc. pen. şi, ca atare, nu se poate reţine cazul de contestaţie în anulare menţionat.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul P.Z.A. împotriva deciziei penale nr. 3415 din 5 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 1123/35/2010, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul P.Z.A. împotriva deciziei penale nr. 3415 din 5 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 1123/35/2010.
Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 iunie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1960/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 1982/2012. Penal → |
---|