ICCJ. Decizia nr. 2149/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2149/2012
Dosar nr. 375/1/2012
Şedinţa publică din 19 iunie 2012
Asupra cererii de contestaţie în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 16 ianuarie 2012 condamnaţii C.I., C.D. şi C.L. au formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 4234 din 14 decembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 1441/112/2011.
Cazul de contestaţie în anulare invocat de contestatori a fost cel prevăzut de art. 386 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. „când la judecarea recursului, instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. f)-i) cu privire la care existau probe în dosar - respectiv că „părţile implicate în incidentul din 24-25 decembrie 2010 s-au împăcat”.
La examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de contestaţie în anulare condamnaţii au fost reprezentaţi de apărător desemnat din oficiu.
Potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanţa - constatând că cererea de contestaţie este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute de art. 386 şi că în sprijinul contestaţiei scrise invocă dovezi care sunt la dosar - admite în principiu contestaţia.
Procedând la examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de contestaţie în anulare, Înalta Curte constată următoarele:
Textul art. 391 alin. (2) C. proc. pen. nu prevede obligativitatea admiterii în principiu a cererii de contestaţie în anulare doar pe singurul temei că a fost introdusă în termenul prevăzut de lege şi că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen.
O interpretare contrară a textului nu numai că ar conferi un caracter pur formal examinării prealabile a cererii de contestaţie în anulare, dar ar fi neconformă cu teza ultimă care prevede că în sprijinul contestaţiei trebuie să se depună ori să se invoce dovezi care sunt în dosar.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului în care a fost pronunţată decizia contestată, rezultă următoarele:
S-a reţinut că fapta inculpaţilor C.D., C.I. şi C.L. (minor), care în noaptea de 24 decembrie 2010, aflându-se în loc public, au comis acte ori gesturi şi s-au dedat la manifestări prin care s-a tulburat în mod grav ordinea şi liniştea publică,întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prev. de art. 321 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) şi c) C. pen., în cazul inculpaţilor C.D. şi C.I. şi art. 99 şi urm. C. pen. în cazul inculpatului minor, în cazul tuturor inculpaţilor cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. Faptele inculpatului C.D. care în noaptea de 24 decembrie 2010, împreună cu fraţii săi, inculpaţii C.I. şi C.L. a aplicat lovituri cu corpuri dure victimelor M.C.D. şi M.I.P., acestea fiind lovite inclusiv în zona extremităţii cefalice, producându-le victimelor leziuni corporale traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 45/46 zile de îngrijiri medicale, viaţa primei victime fiind pusă în primejdie, celei de-a doua victime nefiindu-i pusă viaţa în primejdie, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de omor calificat în forma tentativei (partea vătămată M.C.D.) prev. de art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), cu aplic, art. 20 C. pen. şi art. 75 lit. a) şi c) C. pen. şi vătămarea corporală (partea vătămată M.I.P.), prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen., iar fapta aceluiaşi inculpat de a o lovi pe partea vătămată T.L.S. aceasta suferind leziuni corporale traumatice ce au necesitat spre vindecare un număr de 4/ 5 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., faptele aflându-se în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. Faptele inculpatului C.I. care în noaptea de 24 decembrie 2010 împreună cu fraţii săi, inculpaţii C.D. şi C.L. a aplicat lovituri cu corpuri dure părţilor vătămate M.C.D. şi M.I.P., acestea fiind lovite inclusiv în zona extremităţii cefalice, producându-le victimelor leziuni corporale traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 45/46 zile de îngrijiri medicale, viaţa primei victime fiind pusă în primejdie, în aceeaşi împrejurare, cu fratele său minor, inculpatul C.I., lovind-o pe partea vătămată M.C.F., producându-i acesteia leziuni corporale traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 45/ 46 zile de îngrijiri medicale, viaţa acestei victime nefiind pusă în primejdie, întrunesc elementele constitutive a unei infracţiuni de omor calificat în forma tentativei, prev. de art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) şi alin. (2) cu aplic. art. 20 C. pen., şi art. 75 lit. a) şi c) C. pen. (parte vătămată M.C.D.) şi a două infracţiuni de vătămare corporală, cea asupra părţii vătămate Mutu Ioan Petru, fiind prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) şi c) C. pen., a doua, asupra părţii vătămate M.C.F., fiind prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 75 lit. a) şi c) C. pen.,toate faptele fiind în concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen. Faptele inculpatului minor C.L. care în noaptea de 24 decembrie 2010, împreună cu fraţii săi, inculpaţii C.D. şi C.I. a aplicat lovituri cu corpuri dure părţilor vătămate M.C.D. şi M.I.P., producându-le victimelor leziuni corporale traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 45/ 46 zile de îngrijiri medicale, viaţa primei victime fiind pusă în primejdie, apoi, în aceeaşi împrejurare împreună cu fratele său, inculpatul C.I. a lovit-o pe partea vătămată M.C.F., producându-le victimelor leziuni corporale traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 45/ 46 zile de îngrijiri medicale, viaţa acestei victime nefiind pusă în primejdie, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat în forma tentativei (parte vătămată M.C.D.), prev. de art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. l) alin. (2) cu aplic. art. 20 C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) şi art. 99 şi urm. C. pen., precum şi a două infracţiuni de vătămare corporală, cea asupra părţii vătămate M.I.P. fiind prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) şi 99 şi urm. C. pen., a doua asupra părţii vătămate M.C.F. fiind prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen., toate faptele fiind în concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen. în fine, faptele inculpatului M.C.D., astfel cum au fost acestea descrise întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. şi lovire, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. (două fapte - părţi vătămate C.D. şi C.I.).
După sesizarea instanţei de judecată, anterior începerii cercetărilor judecătoreşti, inculpaţii au declarat personal că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în rechizitoriu, solicitând potrivit dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Ca urmare, instanţa de fond a procedat la audierea acestora, ocazie cu care inculpaţii au declarat că recunosc în totalitate faptele reţinute în actul de acuzare şi nu solicită administrarea de probe (f. 63-66 dos. instanţă).
Pe de altă parte, inculpaţii C.D., C.I. şi C.L. au învederat instanţei de fond că s-au împăcat cu părţile vătămate M.C.F. şi M.I.P. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală comisă în dauna acestora, convenind asupra stingerii laturii civile, prin plata unor despăgubiri civile atât către cele două părţi vătămate, anterior menţionate, cât şi către partea vătămată M.C.D. Această înţelegere a fost consemnată în scriptul purtând acelaşi titlu, întocmit între părţi şi depus la dosarul instanţei (f. 3-4). Prezente în instanţă la termenul din 20 aprilie 2011, părţile vătămate M.I.P., M.C.F. şi M.C.D. au confirmat împăcarea survenită şi realitatea actului intitulat „înţelegere”.
Or, aşa cum rezultă din conţinutul deciziei, instanţa de recurs a avut în vedere situaţia invocată de contestatori, care de altfel a fost cunoscută chiar de la instanţa de fond (filele 3-4 dosar fond).
Mai mult acest aspect este lipsit de relevanţă în condiţiile în care inculpaţii-contestatori au fost condamnaţi pentru o infracţiune foarte gravă „tentativă de omor calificat, împăcarea părţilor survenind numai cu privire la infracţiunea de lovire, nefiind permisă de legiuitor în cazul infracţiunii de tentativă de omor.
În consecinţă, Înalta Curte constatând neîndeplinite cerinţele art. 391 alin. (2) C. proc. pen. - va respinge, ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorii C.D., C.I. şi C.L. împotriva deciziei penale nr. 4234 din 13 decembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 1441/112/2011.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. contestatorii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorii condamnaţi C.I., C.D. şi C.L. împotriva deciziei penale nr. 4234 din 13 decembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 1441/112/2011.
Obligă contestatorii condamnaţi la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 19 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2158/2012. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 2142/2012. Penal → |
|---|
