ICCJ. Decizia nr. 2291/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2291/2012
Dosar nr. 1086/45/2011
Şedinţa publică din 27 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia din 13 octombrie 2011 dată în Dosarul nr. 586/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numita B.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), ( 3 ) C. pen.
Pentru a pronunţa rezoluţia, procu rorul a reţinut următoarele:
La data de 3 octombrie 2011 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi plângerea formulată de către numitul H.E., care a solicitat efectuarea de cercetări fată de numita B.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 215 C. pen.
În fapt, petentul a precizat că în data de 11 august 2011 a încheiat un contract de asistenţă juridică cu avocatul B.L., pentru ca aceasta să îi reprezinte interesele într-un proces de natură civilă, scop în care i-a plătit un onorariu în cuantum de 1000 lei, dar persoana cercetată şi-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător prestaţiile contractuale.
În drept, petentul a considerat că este vorba despre săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 C. pen.
S-a reţinut că este vorba despre neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor ce derivă din încheierea unui contract respectiv a contractului de asistenţă juridică, aspect ce nu poate reprezenta temei pentru tragerea la răspundere penală, petentul putându-se adresa instanţei civile. În rezoluţia din 28 noiembrie 2011 dată în Dosarul nr. 1239/II/2/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul H.E. împotriva soluţiilor dispuse în Dosarul penal nr. 596/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, soluţie ce a fost atacată la instanţă.
Curtea de Apel Iaşi prin sentinţa penală nr. 16 din 02 februarie 2012, analizând motivele plângerii raportat la întregul material probator administrat în cauză a apreciat că plângerea formulată de petent este nefondată astfel încât, în temeiul art. 2781alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins-o ca fiind nefondată.
Împotriva acestei sentinţe petentul H.E. a declarant recurs.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, sentinţa judecătorului prin care s-a respins plângerea, cu consecinţa menţinerii rezoluţiei sau ordonanţei de neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată, este definitivă.
În consecinţă, constatând că în speţă, sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată la data 2 februarie 2012, aşadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte reţine că această hotărâre este definitivă, menţiune existentă de altfel atât în minuta, cât şi în dispozitivul sentinţei atacate.
Printre modificările aduse C. proc. pen., de natură a contribui la accelerarea soluţionării proceselor se regăseşte şi suprimarea unor căi de atac, respectiv şi a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă în materia plângerii împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată.
Ca atare, întrucât petiţionarul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul cu care a fost investită, conform art. 38515pct. 1 lit. a) C. proc. pen., obligând totodată petiţionarul la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul H.E. împotriva sentinţei penale nr. 16 din 2 februarie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu m.inori .
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 27 iunie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 2289/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2299/2012. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|