ICCJ. Decizia nr. 2679/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

Prin sentința penală nr. 217 din 09 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Harghita în baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.T.Z., din infracțiunile de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. și viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) C. pen., într-o singură infracțiune de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. A fost menținută încadrarea juridică dată celorlalte fapte prin actul de sesizare.

în baza art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și cu aplicarea art. 3201C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B.T.Z. la pedeapsa de 16 ani și 8 luni închisoare și la pedeapsa complimentară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. timp de 10 ani pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

în baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și cu aplicarea art. 3201C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B.T.Z. la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și cu aplicarea art. 3201C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B.T.Z. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa principală, cea mai grea, aceea de 16 ani și 8 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 21 de ani și 8 luni închisoare. S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. timp de 10 ani.

în baza art. 61 alin. (1) C. pen. a fost revocată liberarea condiționată a inculpatului, fiind contopit restul de 544 de zile închisoare rămas din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 91 din 27 august 2009 a Judecătoriei Toplița cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea, aceea de 21 de ani și 8 luni închisoare.

în baza art. 71 C. pen. în timpul executării pedepsei inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii și arestării preventive de la data de 23 ianuarie 2011 la zi.

A fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.

în baza art. 118 alin. (1) lit. e) și alin. (4) C. pen. a fost confiscată de la inculpat suma de 400 lei.

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 2.244,34 lei cheltuieli judiciare avansate de acesta.

Pentru a hotărî în acest sens instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 14 martie 2011 Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului B.T.Z. pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav, violare de domiciliu, viol și tâlhărie.

Parchetul a reținut în fapt că în noaptea de 22 ianuarie 2011 inculpatul s-a deplasat la locuința numitei Ț.A. de 82 de ani. Inculpatul a intrat în curte îndepărtând cârligul porții, iar apoi în locuință, spărgând în acest scop geamul ușii. Inculpatul a imobilizat victima cu brațele și genunchii și i-a astupat gura cu o pătură pentru a nu i se auzi strigătele de ajutor după care a întreținut cu aceasta raport sexual vaginal și anal. Constatând că victima nu mai mișcă, inculpatul a căutat prin casă banii după care venise, sustrăgând suma de 400 lei dintr-un portofel și părăsind locul faptei.

în urma necropsiei s-a constatat că moartea victimei a fost cauzată de leziunile traumatice și aspirarea sângelui agonial.

Sesizată cu prezenta cauză, instanța de fond a pus în discuție încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare. încadrarea juridică de omor deosebit de grav, prevăzut de art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. nu permitea aplicarea procedurii recunoașterii de vinovăție, astfel că instanța a găsit necesară lămurirea cu întâietate a acestei chestiuni.

Schimbarea de încadrare juridică s-a realizat în ședința de judecată, iar inculpatul a uzat de procedura prevăzută de art. 3201C. proc. pen., el recunoscând săvârșirea faptelor în modalitatea reținută de parchet și însușindu-și probele administrate în faza de urmărire penală.

Instanța a constatat că probele administrate sunt valide și pot duce la aflarea adevărului. Având în vedere declarația inculpatului și dispozițiile art. 3201C. proc. pen., tribunalul a dispus condamnarea.

La individualizarea pedepselor instanța a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), în special de persoana inculpatului. Astfel, acesta a săvârșit infracțiunile în stare de recidivă postcondamnatorie, la scurt timp după liberarea condiționată din executarea unei pedepse anterioare. Totodată, inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru același tip de infracțiuni, demonstrând perseverență infracțională și exacerbarea pulsiunilor violente.

Ținând seama de aceste aspecte, tribunalul a constatat că pedeapsa trebuie orientată spre maximul special prevăzut de lege. De asemenea, având în vedere dispozițiile art. 34 C. pen., instanța a constatat că maximul special al pedepsei celei mai grele nu este îndestulător pentru sancționarea tuturor infracțiunilor aflate în concurs. Inculpatului i s-a aplicat astfel un spor de 5 ani închisoare.

împotriva sentinței instanței de fond a declarat, în termen legal, apel inculpatul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita.

în motivele de apel invocate de Parchet sentința a fost criticată sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului și sub aspectul greșitei aplicări a art. 320 C. proc. pen.

în motivele de apel invocate de inculpat sentința a fost criticată sub aspectul pedepsei aplicate.

Prin decizia penală nr. 23/A din 20 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș - secția penală și pentru cauze cu minori s-au admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita și de către inculpatul B.T.Z. împotriva sentinței penale nr. 217 din 9 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Harghita.

S-a desființat parțial sentința atacată și în urma rejudecării cauzei:

A fost condamnat inculpatul B.T.Z. după cum urmează:

în baza art. 174 alin. (1) C. pen. coroborat cu art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 23 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav.

în baza art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu.

în baza art. 197 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. la 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de viol.

în baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 17 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 33 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 34 lit. b) C. pen. și aplicarea art. 3, 5 alin. (2) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor de mai sus, în pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

în baza art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate a restului de pedeapsă de 544 zile închisoare rămas neexecutat din sentința penală nr. 91 din 27 august 2009 a Judecătoriei Toplița, rest ce va fi contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

în baza art. 71 C. pen., s-a dispus ca pe timpul executării pedepsei, se interzice inculpatului aplicarea prevederilor art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus prevenția de la pronunțarea sentinței la zi.

S-au menține restul dispozițiilor din sentința atacată, care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare în apel rămân la stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocațial din oficiu se va suporta din fondul Ministerului Justiției către Baroul Mureș.

Pentru a pronunța această decizie. Curtea de apel a reținut următoarele:

Inculpatul a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, pentru comiterea a patru infracțiuni concurente, după cum urmează:

1. o infracțiune de "omor deosebit de grav"- prev. și ped. de art. 174 alin. (1) C. pen., coroborat cu art. 176 alin. (1) lit. d) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

2. o infracțiune de "violare de domiciliu"- prev. și ped. art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

3. o infracțiune de "viol" - prev. și ped. de art. 197 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și

4. o infracțiune de "tâlhărie"- prev. și ped. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Instanța de fond, prin încheierea din 05 septembrie 2011 a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în rechizitoriu, din cele patru fapte de mai sus în trei fapte, prevăzute de:

- art. 197 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.;

- art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. c) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. tâlhărie;

- art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. violare de domiciliu.

S-a apreciat că poziția psihică inițială a inculpatului nu a cuprins elemente intelective sau volitive privitoare la uciderea victimei. Acesta s-a deplasat la locuința victimei în scopul de a obține bani. Ulterior pătrunderii în locuință, inculpatul a luat hotărârea violului. De asemenea s-a mai reținut că nu există elemente de fapt care să demonstreze că inculpatul a urmărit sau acceptat moartea victimei. Inițial, în actul de sesizare, nici parchetul nu a descris o astfel de intenție criminală, reținând însă încadrarea juridică a infracțiunii de omor. Ulterior, prin concluziile orale, procurorul a precizat că leziunile cauzate victimei demonstrează că, peste intenția de viol, s-a suprapus aceea de ucidere.

Instanța de fond a constatat că această acuzație nu este fondată. Astfel cum rezultă din raportul de necropsie (f. 68 dosar de urmărire penală) leziunile victimei sunt cele proprii agresiunii de dinainte și din timpul violului. Semnele de violență exterioare includ doar hematoame și excoriații, mai pronunțate și numeroase în zona brațelor și mai neînsemnate în zona capului. Aceste aspecte demonstrează că între inculpat și victimă a avut loc o luptă în cursul căreia victima a uzat și s-a apărat cu brațele. Inculpatul nu a vizat, cu lovituri, zona vitală a capului.

S-a constatat, de asemenea, că leziunile interne cele mai importante au survenit în zona plămânilor și a abdomenului (rupturi pulmonare bilaterale și ruptură splenică). Aceste leziuni au putut fi produse și prin comprimare între două planuri dure și comprimare cu degetele umane, aspect ce confirmă ipoteza producerii acestor leziuni în cursul violului, când inculpatul putea comprima corpul victimei cu corpul său situat deasupra.

Examenul intern al gâtului victimei a constatat lipsa urmelor de violență în această zonă vitală. De asemenea, s-a constatat lipsa fracturilor la oasele capului.

Față de cele reținute, tribunalul a constatat că moartea victimei a reprezentat un rezultat praeterintenționat, pe care inculpatul nu l-a urmărit dar pe care acesta trebuia și putea să îl prevadă.

în raport de această nouă schimbare de încadrare juridică operată de instanța de fond inculpatul a înțeles să uzeze de HYPERLINK "http://prev.art.3201"prev. art. 3201 C. proc. pen., ceea ce nu era posibil dacă s-ar fi menținut încadrarea inițială deoarece în cazul infracțiunii de omor deosebit de grav pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, situație în care nu este posibilă aplicarea art. 3201C. proc. pen., așa cum prevede alin. (7) al art. 3201C. proc. pen.

Curtea a reținut că în apelul parchetului unul din motivele de critică era tocmai greșita schimbare a încadrării juridice a faptei, în sensul că trebuia reținută încadrarea juridică cu care instanța a fost sesizată omor deosebit de grav astfel că nu era posibilă aplicarea art. 3201C. proc. pen.

Instanța de apel, având în vedere motivul de apel invocat de parchet, precum și ținând cont de caracterul devolutiv al apelului la termenul din 21 octombrie 2011 a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpat iar prin încheierea din 03 noiembrie 2011 a schimbat încadrarea juridică a faptelor din cele trei infracțiuni reținute de către instanța de fond în sentință în patru infracțiuni, prevăzute de art. 174 alin. (1) C. pen., coroborat cu art. 176 alin. (1), lit. d) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., omor deosebit de grav, art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., violare de domiciliu, art. 197 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., viol și, prev. art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. c) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., tâlhărie.

S-a apreciat că din probele administrate rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi acționat cu intenția de a ucide victima, față de gravitatea loviturilor de pe corpul acesteia, zona afectată, și vârsta înaintată a victimei.

Totodată s-a ținut cont de concluziile raportului de necropsie, potrivit cărora, moartea s-a datorat șocului traumatic în cadrul unui politraumatism prin heteroagresiune cu rupturi pulmonare bilaterale, ruptură splenică favorizată de aspirat sanguin agonial și că leziunile traumatice tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovituri directe, repetate, cu un corp contondent, prin comprimarea între două planuri dure și comprimare între degete umane. S-a apreciat că leziunile și modul de producere a acestora, nu sunt specifice agresiunii de dinainte și din timpul unui viol.

Toate acestea au îndreptățit instanța de apel să schimbe încadrarea juridică a faptelor.

Ca urmare a schimbării încadrării juridice a faptelor, prin reținerea infracțiunii de omor deosebit de grav, s-a apreciat că nu mai este posibilă aplicarea art. 320 C. proc. pen. astfel că solicitarea inculpatului, în raport de prev. art. 320 alin. (7) teza finală C. proc. pen., a fost respinsă.

Având în vedere efectul devolutiv al apelului, instanța de apel a considerat că nu este cazul trimiterii cauzei spre rejudecare la fond ci se poate proceda la continuarea judecării cauzei, în raport de noua încadrare.

Cum judecarea cauzei în raport de noua încadrare, nu mai era posibilă pe baza probelor de la urmărirea penală s-a procedat la verificarea regularității actului de sesizare, la citirea rechizitoriului, fila 30 dosar apel. Totodată inculpatul a fost întrebat dacă nu dorește să facă declarații, acesta susținând că își menține declarațiile date, își recunoaște fapta și nu dorește să facă noi declarații (f.30).

Instanța a procedat la audierea martorilor acuzei, L.C., fila 50, S.L., fila 31, C.S.A., fila 52, M.L., fila 88, D.D., fila 89, E.L., fila 90.

Având în vedere că unii din martorii acuzei nu au putut fi audiați s-a procedat la citirea declarațiilor date de aceștia în faza de urmărire penală. Astfel au fost citite declarațiile martorilor M.I.M. și B.F.M.

La dosar a fost depusă de către fiul defunctei o solicitare, fila 48, prin care s-a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului.

Analizând toate probele indicate mai sus precum și procesu-verbal de cercetare la fața locului, fila 1 dosar urmărire penală, raportul de constatare dactiloscopică, filele 43-65, raportul medico-legal de necropsie, filele 68, 84, raportul medico-legal de expertiză psihică a inculpatului, filele 104-107, declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală, filele 140-148, instanța de apel a reținut următoarele:

Inculpatul, în seara de 23 ianuarie 2011, a consumat alcool cu mai mulți prieteni și la un moment dat s-a deplasat la locuința victimei Ț.A., de 82 de ani, din localitatea Subcetate pentru a-i cere bani.

Ajuns la locuința victimei inculpatul a intrat în curte, îndepărtând cârligul porții, a urcat pe terasă și din fața ușii a strigat-o pe victimă. Văzând că aceasta nu răspunde, inculpatul a spart cu pumnul drept geamul ușii și a înlăturat rama care despărțea ochiurile de geam. Prin spațiul astfel creat, inculpatul a intrat în locuință, moment în care a văzut-o pe numita Ț.A. ridicându-se din pat și încercând să ia telefonul mobil de pe noptieră pentru a suna după ajutor. Pentru a o împiedica să solicite ajutor, inculpatul i-a luat telefonul, a trântit-o pe pat, a imobilizat-o cu genunchii și cu brațele, i-a astupat gura cu o pătură pentru a nu i se auzi strigătele de ajutor. După câteva minute de luptă, în care victima l-a zgâriat cu unghiile pe față, inculpatul a reușit să dezbrace victima de pantaloni și a întreținut cu aceasta, prin constrângere, raport sexual vaginal și anal.

Când inculpatul și-a terminat raportul sexual și s-a ridicat, a constatat ca victima nu mai mișca. Inculpatul apoi a aprins lumina, a început să caute prin casă banii după care venise, găsind în sertarul bufetului din bucătărie un portofel. A luat din portofel toți banii, respectiv 400,00 lei, în bancnote de câte 50,00 lei, apoi cu o cârpă i-a șters victimei sângele de pe față, sânge care provenea de la rănile inculpatului produse în momentul spargerii geamului de la ușa de acces în locuință, i-a introdus victimei cârpa în gură, apoi a stins lumina și a părăsit locuința, mergând pe jos, în comuna Sărmas.

Ulterior, inculpatul s-a întâlnit cu martorii L.C., C.S.A., S.L. și Z.T.F., împreună cu aceștia deplasându-se în municipiul Toplița, la discotecă, inculpatul fiind văzut de aceștia murdar și cu sânge.

Conform Raportului medico-legal de necropsie emis la data de 17 februarie 2011, de Serviciul Județean de Medicină Legala Harghita, moartea numitei Ț.A. a fost violentă. Moartea s-a datorat șocului traumatic în cadrul unui politraumatism prin heteroagresiune, cu rupturi pulmonare bilaterale, ruptură splenică, favorizat de aspirat sanguin agonial. Leziunile traumatice tanatogeneratoare s-au putut produce prin loviri directe, repetate, cu corp contondent, prin comprimare între două planuri dure și comprimare între degetele umane, iar leziunile traumatice descrise la organele genitale (ruptură vaginală și ruptură anală) s-au putut produce prin penetrare cu corp cilindric (penis). între leziunile traumatice și decesul victimei există legătură directă de cauzalitate.

în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice, conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 2 martie 2011, emis de I.N.M.L. "Mina Minovici", s-a constatat că inculpatul B.T.Z. prezintă diagnosticul: "tulburare de personalitate de tip antisocial", păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

S-a arătat că activitatea inculpatului, care în noaptea de 23 ianuarie 2011 a pătruns mai întâi în curtea locuinței părții vătămate, prin îndepărtarea cârligului porții iar mai apoi prin spargerea geamului de la ușă, a pătruns în locuința părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.

Acțiunile ulterioare ale inculpatului, după pătrunderea în locuință, constând în aceea că în momentul în care a văzut că victima a încercat să ceară ajutor a făcut tot posibilul să o împiedice, în sensul că a trântit victima pe pat, a imobilizat-o cu genunchii și brațele, i-a astupat fața cu o pătură, în tot acest timp între inculpat și victimă dându-se o luptă și datorită diferenței de forță și vârstă inculpatul a reușit să o dezbrace pe victimă după care cu forța a întreținut raport sexual normal și anal cu victima, confirmă și comiterea infracțiunii de viol.

Activitatea inculpatului nu s-a oprit aici ci a continuat în sensul că, după viol și în condițiile în care a constatat că victima nu mai opune rezistență, a aprins lumina și a început să caute bani prin casă după care a șters victima cu o cârpă de sânge pe față și i-a introdus acesteia o cârpă în gură după care a plecat luând banii cu el.

Din toate cele de mai sus rezultă clar că intenția inculpatului a fost aceea de a omorî victima, această intenție rezultând din gravitatea leziunilor constatate pe corpul victimei, zona afectată, leziuni constatate prin raportul medico-legal.

Rezultă așadar comiterea de către inculpat și a infracțiunii de omor deosebit de grav după cum rezultă și comiterea infracțiunii de tâlhărie.

S-a arătat că față de cele de mai sus, încadrarea juridică corectă a faptelor comise de către inculpat este cea reținută în rechizitoriu și stabilită de instanța de apel astfel că în raport de această încadrare inculpatul urmează să fie condamnat.

S-a mai arătat că la individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului se va ține cont de împrejurările concrete în care s-au comis faptele, de persoana inculpatului, care nu este la primul contact cu legea penală, fiind anterior condamnat pentru alte fapte prevăzute de art. 192 C. pen., art. 217 C. pen., art. 202 C. pen., fapte comise cât inculpatul era minor.

De asemenea s-a constatat că și după ce inculpatul a devenit major, acesta a comis alte fapte de tâlhărie, pentru o astfel de faptă fiind condamnat în anul 2009 de către Judecătoria Toplița.

Ca urmare, chiar dacă inculpatul a recunoscut faptele, în raport de împrejurările concrete de comitere a acestora și de antecedentele inculpatului s-a precizat că nu se justifică aplicarea de circumstanțe atenuante și coborârea pedepselor sub minimum prevăzut de lege pentru faptele comise.

împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs inculpatul, criticând-o cu privire la individualizarea pedepsei.

Astăzi, în ședință publică, recurentul inculpat a arătat că înțelege să-și retragă recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel.

Având în vedere manifestarea de voință a recurentului inculpat, în baza art. 3854alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 369 C. proc. pen., înalta Curte va lua act de declarația acestuia că își retrage recursul declarat împotriva deciziei penale nr. 23/A din 20 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș - secția penală și pentru cauze cu minori.

în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

← ICCJ. Decizia nr. 2689/2012. Penal  ICCJ. Decizia nr. 2613/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2679/2012. Penal