ICCJ. Decizia nr. 2778/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs

Decizii penale ICCJ 2012

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2778/2012

Dosar nr. 3737/3/2012

Şedinţa publică din 11 septembrie 2012

Asupra cauzei penale de faţă;

Prin sentinţa penală nr. 243 din 28 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3737/3/2012, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, rejudecând cauza în fond după casare, a hotărât următoarele:

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul V.S. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pentru complicitate la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 61 alin. (1) C. pen., a revocat liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 802 din 01 iulie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a Il-a penală, definitivă prin nerecurare la 15 septembrie 2008, şi a contopit restul de 2.164 zile rămas neexecutat cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 15 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracţiunea de introducere de droguri de mare risc pe teritoriul României, fără drept.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit pedepsele sus-menţionate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus detenţia de la 20 mai 2011 la zi, iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului.

Totodată, în baza art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea telefonului cu SIM aparţinând inculpatului V.S., ridicat de la numitul D.F.M. şi indisponibilizat la D.G.P.M.B. - S.C.J.E.O. conform dovezii din data de 19 octombrie 2010.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul parţial al avocatului din oficiu, în cuantum de 100 RON, urmând să fie avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1543D/P/2010 din 07 decembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, la data de 07 decembrie 2010, sub nr. 59261/3/2010, a fost trimis în judecată, alături de alţi inculpaţi, inculpatul V.S., arestat preventiv în lipsă, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni privind regimul drogurilor, complicitate la infracţiunea de droguri de mare risc şi complicitate la infracţiunea de introducere pe teritoriul României de droguri de mare risc, fără drept, prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 3 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 143/2000 şi art. 8 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că, împreună cu T.E., G.G. şi D.F., inculpatul V.S. a constituit un grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni privind regimul drogurilor, sens în care, în perioada 23 septembrie 2010-03 octombrie 2010, a făcut demersuri şi l-a ajutat pe inculpatul T.N. să intre în Turcia în posesia cantităţii de 768,2 grame heroină şi să introducă apoi pe teritoriul României, acţionând astfel atât pe teritoriul României, cât şi în Turcia.

În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de depistare a inculpatului T.N. în timp ce deţinea cantitatea de 768,2 grame heroină, procesele-verbale de redare a convorbirilor înregistrate şi interceptate în baza autorizaţiilor emise de către instanţă, raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 07 octombrie 2010, declaraţiile inculpatului T.N., declaraţiile martorilor asistenţi F.G., N.N. şi T.D.

În primul ciclu procesual, prin sentinţa penală nr. 342 din 25 martie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.S., la o pedeapsă de 18 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 10 ani.

În baza art. 61 alin. (1) C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată privind restul de 2.164 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului V.S. prin sentinţa penală nr. 802 din 01 iulie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin nerecurare la 15 septembrie 2008, şi s-a contopit pedeapsa aplicată în cauză cu acest rest, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 18 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 22 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la introducere de droguri de mare risc pe teritoriul României, fără drept.

În baza art. 65 C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 10 ani.

În baza art. 61 alin. (1) C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată privind restul de 2.164 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare, aplicată inculpatului V.S. prin sentinţa penală nr. 802 din 01 iulie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin nerecurare la 15 septembrie 2008, şi s-a contopit pedeapsa aplicată în cauză cu acest rest, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 22 ani închisoare.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 12 ani închisoare.

În baza art. 61 alin. (1) C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată privind restul de 2.164 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare, aplicată inculpatului V.S. prin sentinţa penală nr. 802 din 01 iulie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin nerecurare la 15 septembrie 2008 şi s-a contopit pedeapsa aplicată în cauză cu acest rest, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţionate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 22 ani închisoare, care a fost sporită cu 3 ani închisoare, urmând ca în final acesta să execute 25 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

Prin decizia penală nr. 274/A din 21 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală nr. 342 din 25 martie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, numai în ceea ce îl priveşte pe inculpatul V.S., cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă, constatându-se că inculpatul este arestat din data de 20 mai 2011.

Prin decizia penală nr. 208 din 25 ianuarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpatul V.S. împotriva deciziei penale nr. 274/A din 21 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Ca urmare, cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, la data de 07 februarie 2012, sub nr. 3737/3/2012.

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza urmăririi penale.

Ca urmare, conform dispoziţiilor art. 320¹ alin. (3) C. proc. pen., s-a procedat la audierea inculpatului, declaraţia acestuia fiind consemnată în scris şi ataşată la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, precum şi declaraţia inculpatului dată în faţa instanţei, Tribunalul a reţinut în fapt şi în drept următoarele:

În perioada 23 septembrie 2010-03 octombrie 2010, inculpaţii G.G., T.E., V.S. şi D.F., au constituit un grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni privind regimul drogurilor şi l-au ajutat pe inculpatul T.N. să intre în Turcia în posesia cantităţii de 768,2 grame heroină pe care ulterior a introdus-o pe teritoriul României.

Inculpaţii G.G. şi T.E. au acţionat din incinta Penitenciarului Rahova, unde se aflau în executarea unor pedepse cu închisoarea pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000, iar inculpaţii D.F. şi V.S. şi-au desfăşurat activitatea infracţională atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul Turciei.

În aceste sens, s-a reţinut că la data de 02 august 2010, lucrători din cadrul I.G.P.R. - B.C.C.O. Bucureşti s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că A.M., cetăţean turc, încarcerat la Penitenciarul Rahova, coordona o grupare infracţională care se ocupă cu traficul de droguri (heroină) pe ruta Turcia-România, heroină ce era distribuită pe raza municipiului Bucureşti, la preţul de 8.000 euro/kg.

Tribunalul Bucureşti a emis mai multe autorizaţii de interceptare a convorbirilor telefonice purtate de numitul A.M. şi alte persoane din anturajul său, ocazie cu care s-a stabilit că de la posturile telefonice folosite de A.M. obişnuiesc să vorbească şi alţi colegi de cameră ai acestuia, identificaţi ulterior în persoana inculpaţilor T.E. şi G.G., care la rândul lor făceau demersuri, pe o altă filieră, pentru a introduce pe teritoriul României o cantitate de heroină pe care să o valorifice în interes personal.

S-a reţinut în acest sens că, la data de 23 septembrie 2010, inculpaţii G.G. şi V.S. au purtat o discuţie telefonică din care rezulta că inculpatul V.S. urma să plece la data de 24 septembrie 2010 în Turcia pentru a intra în posesia heroinei.

Ulterior acestei discuţii, inculpatul T.E. a luat legătura cu narcotraficantul din Turcia, căruia i-a comunicat că „persoana” (inculpatul V.S.) urma să ajungă sâmbătă în Turcia şi să-i caute la „fabricanţi” (furnizorii de droguri) o „maşină curată” (heroină) pe care să o dea acestuia.

Inculpatul V.S. a plecat în Turcia împreună cu inculpatul D.F.

În convorbirea din 25 septembrie 2010, inculpatul V.S. l-a asigurat pe inculpatul G.G. că „drumul a fost bun”, precizând însă că avea probleme în legătură cu intrarea în posesie a „mărfii”. În aceste condiţii, inculpatul G.G. i-a promis că va interveni pentru a rezolva problema, urmând să-i dea un mesaj în acest sens.

În seara de 25 septembrie 2010, după ce a intrat în posesia heroinei, inculpatul V.S. a telefonat în ţară cerându-i ginerelui său, D.F.M., să-l trimită în Turcia pe T.N.

Ulterior, la data de 26 septembrie 2010, inculpatul V.S. s-a întors în Bucureşti, lăsându-l pe inculpatul D.F. în Turcia.

Nemulţumit de calitatea heroinei, inculpatul V.S. i-a reproşat acest lucru inculpatului G.G.

Ca urmare, inculpatul G.G. l-a asigurat că a fost o greşeală de-a „doctorului” (apelativ folosit cu privire la furnizorul de droguri), solicitându-i inculpatului V.S. să restituie heroina, urmând ca el personal să facă demersuri pentru obţinerea uneia de calitate superioară.

Aceste aspecte au rezultat din discuţiile purtate între inculpaţii V.S., G.G. şi D.F., acesta din urmă fiind direcţionat să restituie heroină, cu promisiunea că va primi alta mai bună.

În aceste condiţii, inculpatul T.E. a lua legătura în Turcia şi a comunicat prin SMS cu o persoană necunoscută de naţionalitate turcă căreia i-a spus că va veni „fratele” său, care „va verifica marfa dacă este originală”, în caz afirmativ, urmând a o lua.

După restituirea heroinei, inculpatul V.S. a mers personal în vizită la inculpatul G.G. la Penitenciarul Rahova, la data de 29 septembrie 2010, pentru a discuta „în siguranţă” detalii cu privire la „afacerea” pe care o aveau împreună, iar la data de 30 septembrie 2010, l-a trimis pe inculpatul T.N. în Turcia pentru a se întâlni cu inculpatul D.F. şi a intra în posesia heroinei care ulterior trebuia introdusă în România.

Ajuns în Turcia, în Istanbul, inculpatul T.N. s-a întâlnit cu inculpatul D.F. şi a intrat în posesia heroinei pe care trebuia să o aducă în Bucureşti. Heroina a fost predată celor doi de un individ necunoscut de naţionalitate turcă şi a fost ambalată în două pungi.

După intrarea în posesia heroinei, inculpatul T.E. a primit un mesaj de la un post telefonic din Turcia fiind anunţat: „da le-am dat cheile, au văzut casa (înţelegând prin aceasta heroina) le-a plăcut casa”.

După acest mesaj între T.E. şi persoana neidentificată din Turcia a avut loc o discuţie telefonică din care a rezultat că respectivele „chei” au fost luate de două persoane, chiria urmând a fi plătită peste o lună.

De asemenea, inculpatul V.S. a fost informat de inculpatul D.F. că heroină este bună, dar că nu i s-a dat cantitatea solicitată, adică 1 kg., ci numai aproximativ 800 grame.

Ca urmare, între inculpaţii V.S., D.F. şi T.N. au loc discuţii aprinse, ultimii doi fiind bănuiţi că ar fi luat din heroină.

Folosind indiciile oferite de inculpaţii V.S., G.G., T.E., D.F. şi T.N. în convorbirile telefonice purtate la data de 03 octombrie 2010, organele de urmărire penală au procedat la instalarea unui dispozitiv de supraveghere în apropierea sediului firmei T. din Bucureşti, unde urma să ajungă autocarul firmei de transport care circula pe ruta Istanbul-Turcia şi în care se afla inculpatul T.N.

Astfel, în jurul orei 02.20, în faţa sediului firmei şi-a făcut apariţia inculpatul D.F.M., conducând un autoturism.

După aproximativ 10 minute, în zonă şi-a făcut apariţia un autocar din care a coborât inculpatul T.N., care a luat două genţi din cala autocarului şi s-a îndreptat către autoturismul inculpatului D.F.M., aruncând pe bancheta din spate cele două genţi.

În aceste împrejurări, organele de poliţie prezente la faţa locului au intervenit şi i-au imobilizat pe inculpaţii T.N. şi D.F.M.

La controlul corporal efectuat asupra inculpatului T.N. s-au găsit în jurul gambelor înfăşurate cu bandă adezivă de culoare albă două pungi din celofan ce conţineau o substanţă pulverulentă de culoare bej, cu privire la care inculpatul a precizat că este heroină.

Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 07 octombrie 2010, cele două pungi conţineau cantitatea de 768,2 grame heroină cu o concentraţie în heroină de 55%.

Cantitatea de 5 grame heroină reprezentând contraprobă şi cantitatea de 752,5 grame heroină şi 52,3 grame ambalaj, precum şi un cântar electronic găsit în bagajul de mână al inculpatului T.N., au fost predate la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O., conform dovezii din data de 13 octomrie 2010.

S-a stabilit că situaţia de fapt reţinută rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: procesele-verbale întocmite de I.G.P.R. - D.C.C.O. de constatare a infracţiunii flagrante şi privind analiza drogurilor, care se coroborează cu declaraţiile martorilor F.G., N.N., T.D., procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 07 octombrie 2010, declaraţiile inculpatului V.S., care a recunoscut săvârşirea faptelor în faţa instanţei, în condiţiile art. 320¹ C. proc. pen.

În drept, s-a constatat că fapta inculpatului V.S. care, în perioada 23 septembrie 2010-03 octombrie 2010, l-a ajutat pe inculpatul T.N. să intre în Turcia în posesia cantităţii de 768,2 grame heroină pe care apoi să o introducă în România, acţionând din incinta Penitenciarului Rahova, unde se afla în executarea unei pedepse cu închisoarea, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trafic ilicit de droguri de mare risc, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Fapta aceluiaşi inculpat care, în perioada 23 septembrie 2010-03 octombrie 2010, l-a ajutat pe inculpatul T.N. să intre în Turcia în posesia cantităţii de 768,2 grame heroină şi apoi să o introducă în România, acţionând din incinta Penitenciarului Rahova, unde se afla în executarea unei pedepse cu închisoarea, a fost apreciată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la introducere în ţară de droguri de mare risc prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Deopotrivă, s-a apreciat că fapta aceluiaşi inculpat care, în perioada 23 septembrie 2010-03 octombrie 2010, împreună cu inculpaţii G.G., T.E. şi D.F., a constituit un grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni privind regimul drogurilor, care nu este un grup infracţional organizat în sensul art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2000, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2000, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

Tribunalul a reţinut, totodată, că inculpatul a săvârşit infracţiunile în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută la art. 37 lit. a) C. pen., faptele fiind comise anterior executării a pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr. 802 din 01 iulie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin nerecurare la 15 septembrie 2008, din executarea căreia fusese liberat condiţionat la data de 04 mai 2010, cu un rest de 2.164 zile rămas neexecutat.

La aplicarea pedepselor principale, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reţinând gradul de pericol social al faptei săvârşite, atitudinea sinceră a inculpatului în cursul cercetării judecătoreşti, vârsta şi starea de sănătate a acestuia, dar şi perseverenţa infracţională demonstrată de inculpat.

Deopotrivă, au fost avute în vedere şi dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., constatându-se îndeplinite cerinţele textului de lege sus-menţionat în raport de declaraţia de recunoaştere a vinovăţiei făcută de inculpat.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii, prin raportare la principiile jurisprudenţiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a apreciat că gravitatea faptelor săvârşite de inculpat şi perseverenţa infracţională a acestuia în comiterea aceluiaşi gen de infracţiuni relevă concluzia că acuzatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată ţara şi să-şi exprime opinia cu privire la alegea corpului legislativ.

Ca urmare, s-a apreciat ca fiind proporţională şi justificată măsura interzicerii drepturilor electorale pe durata executării pedepsei, motiv pentru care, în baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul V.S. invocând greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate în primă instanţă.

Prin decizia penală nr. 208/A din 23 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul V.S., menţinându-se starea de arest a inculpatului şi deducându-se prevenţia la zi.

În considerentele acestei hotărâri s-a reţinut că instanţa de fond a realizat o evaluare judicioasă şi obiectivă a ansamblului probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale, determinând în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii şi vinovăţia inculpatului V.S., în raport de elementele de fapt ce caracterizează activitatea infracţională, stabilind în mod corespunzător şi încadrarea juridică a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului.

Totodată, s-a apreciat ca fiind neîntemeiate criticile formulate de inculpat în apel, reţinându-se că pedepsele aplicate de prima instanţă, deşi destul de severe în raport de orientarea lor către limita maximului special la care se poate ajunge ca efect al reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prin aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., sunt proporţionale cu gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor săvârşite, pus în evidenţă de natura, împrejurările şi modalitatea de comitere a acestora - fiind vorba despre implicarea conştientă şi deliberată a inculpatului în activitatea unei grupări infracţionale constituită împreună cu numiţii D.F., G.G. şi T.E., ultimii doi aflaţi în stare de detenţie în Penitenciarul Rahova, în executarea unor pedepse privative de libertate aplicate tot pentru infracţiuni comise în sfera infracţionalităţii cu substanţe interzise, şi care avea ca scop procurarea din Turcia a unei importante cantităţi de heroină ce urma a fi introdusă ilegal pe teritoriu României şi apoi distribuită în cadrul Penitenciarului Rahova sau pe raza municipiului Bucureşti, contribuţia sa infracţională concretă în cadrul acestei grupări constând în aceea că l-a ajutat pe numitul T.N. să intre în Turcia în posesia cantităţii de 768,2 grame heroină şi apoi să introducă în ţară fără drept acest drog de mare risc destinat comercializării frauduloase), scopul infracţional urmărit (obţinerea în mod facil, dar ilegal, a unor importante avantaje pecuniare), dar mai ales de urmările dezastruoase ale consumului de stupefiante asupra sănătăţii publice, în condiţiile creşterii alarmante a numărului consumatorilor de droguri, mai cu seamă în rândul tinerilor.

Deopotrivă, s-a apreciat că pedepsele aplicate inculpatului de prima instanţă reflectă în mod corespunzător şi circumstanţele personale ale inculpatului care, în pofida faptului că la momentul comiterii faptelor avea o vârstă respectabilă - 61 de ani - şi o stare de sănătate foarte şubredă, confruntându-se de multă vreme cu serioase afecţiuni grave care au determinat şi încadrarea sa în categoria persoanelor cu handicap, după numai aproximativ 4 luni şi jumătate de la data când fusese liberat condiţionat din executarea unei pedepse de 9 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 802/2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, tot pentru comiterea unor infracţiuni privitoare la regimul substanţelor psihotrope, având un rest neexecutat de 2.164 zile închisoare, s-a implicat din nou, cu mare dezinvoltură, în activităţile ilicite cu droguri, în antecedenţa sa penală înscriindu-se, conform fişei de cazier judiciar, şi alte două condamnări definitive de 7 ani şi respectiv 6 ani închisoare aplicate prin sentinţele penale nr. 551/2004 şi respectiv nr. 907/2007 ale Tribunalului Bucureşti pentru acelaşi gen de infracţiuni, aspecte ce denotă o veritabilă specializare din partea acestuia în sfera ilicitului penal având ca obiect substanţele stupefiante şi ineficienţa din punct de vedere educativ a condamnărilor anterioare, justificând aplicarea în cazul de faţă a unui tratament sancţionant mai aspru.

Totodată, instanţa de apel a apreciat că starea de sănătate precară a inculpatului nu justifică manifestarea unui grad mai sporit de clemenţă sub aspectul individualizării tratamentului sancţionator aplicabil, întrucât afecţiunile medicale cu care inculpatul a fost diagnosticat de-a lungul timpului nici nu l-au împiedicat şi nici nu au fost de natură să-l determine a se abţine de la comiterea unor grave infracţiuni privitoare la regimul drogurilor, ci, dimpotrivă, acesta a comis unele dintre faptele pentru care a fost anterior condamnat chiar în perioada în care se afla în întreruperea executării pedepsei închisorii pentru motive de sănătate.

Faţă de considerentele expuse, constatând că hotărârea dată asupra fondului cauzei este legală şi temeinică, instanţa de apel a respins calea de atac formulată de inculpat, ca nefondată.

Recursul declarat de inculpatul V.S. împotriva hotărârii instanţei de apel a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. 3737/3/2012, în cauză fixându-se termen pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului la data de 11 septembrie 2012 şi termen pentru judecarea pe fond a recursului la data de 23 octombrie 2012.

Premergător şedinţei de judecată din 11 septembrie 2012, constatându-se că dovada de citare a recurentului inculpat V.S. a fost restituită cu menţiunea „destinatar decedat”, s-au efectuat diligente la Penitenciarul Spital Colibaşi - unitatea de deţinere a inculpatului, în vederea clarificării situaţiei juridice a acuzatului.

În anexa adresei din 10 septembrie 2012, Penitenciarul Spital Colibaşi a transmis instanţei supreme copia certificatului de deces al persoanei private de libertate V.S., decedat la data de 12 august 2012.

Ca urmare, în raport de înscrisul constatator al morţii aflat la dosarul cauzei, luând act de decesul recurentului-inculpat V.S., survenit la data de 12 august 2012, Înalta Curte constată incidenţa în cauză a cazului de încetare a procesului penal prevăzut de dispoziţiilor art. 10 lit. g) C. proc. pen., sens în care va dispune admiterea recursului declarat de inculpatul V.S. împotriva deciziei penale nr. 208/A din 23 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, casarea deciziei penale atacate şi a sentinţei penale nr. 243/F din 28 martie 2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., încetarea procesul penal pornit împotriva inculpatului V.S.

Având în vedere şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de inculpatul V.S. împotriva deciziei penale nr. 208/A din 23 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Casează decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 243/F din 28 martie 2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului V.S., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 septembrie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 2775/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2779/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

ICCJ. Decizia nr. 2778/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2778/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs