ICCJ. Decizia nr. 2869/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2869/2012
Dosar nr. 3703/321/2011
Şedinţa publică din 18 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 367 din 15 decembrie 2011, pronunţată de Judecătoria Târgu Neamţ, s-a respins plângerea formulată de petentul V.H., împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi de aplicare a unei sancţiuni administrative, adoptată de procuror la data de 15 mai 2007, în Dosarul de urmărire penală nr. 379/P/2007, în contradictoriu cu intimatul H.C.C., fiind obligat petentul la plata sumei de 50 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, prin petiţia înregistrată la această instanţă sub nr. 3703/321/2011, petentul V.H. a formulat, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., plângere împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicare a unei sancţiuni cu caracter administrativ, adoptată de procuror la data de 15 mai 2007, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a intimatului H.C.C., pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârii judecătoreşti, prev. de art. 271 alin. (2) C. pen. şi aplicarea sancţiunii administrative de 300 RON.
Analizând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă a reţinut că în cauză operează autoritatea de lucru judecat, reţinându-se că prin Sentinţa penală nr. 268 din 5 iulie 2007, Judecătoria Târgu Neamţ a respins plângerea formulată de petenţii V.H. şi V.M., în contradictoriu cu intimaţii H.C.C. şi A.N., împotriva Rezoluţiei nr. 325/11-2/2007 din 4 iunie 2007 şi a Ordonanţei nr. 379/P/2007 din 15 mai 2007, date de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Neamţ, hotărâre definitivă prin Decizia penală nr. 484/RP/19 octombrie 2007, prin care Tribunalul Neamţ a respins, ca nefondat, recursul declarat de petenţii V.H. şi V.M., împotriva Sentinţei penale nr. 268 din 5 iulie 2007 a Judecătoriei Târgu Neamţ. În consecinţă, s-a constatat că în mod definitiv instanţa de judecată s-a pronunţat asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei adoptată de procuror, în Dosarul de urmărire penală nr. 379/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Neamţ.
Împotriva Sentinţei nr. 367 din 15 decembrie 2011 a declarat recurs, şi prin Decizia penală nr. 36/RP din 14 februarie 2012, Tribunalul Neamţ, respins ca inadmisibil recursul petentului, cu motivarea că prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, care a intrat în vigoare la data de 25 noiembrie, art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., a fost modificat, în sensul că, hotărârea judecătorului pronunţată potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., este definitivă. Raportat la textul de lege menţionat, a constatat că hotărârea atacată în prezenta cauză, a fost pronunţată de Judecătoria Târgu Neamţ la data de 15 decembrie 2011 şi în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Tribunalul a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petent, menţinând sentinţa atacată.
Împotriva deciziei Tribunalului Neamţ, a declarat recurs petentul V.H. şi prin Decizia nr. 457 din 19 aprilie 2012, Curtea de Apel Bacău în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. a respins ca inadmisibil recursul declarat de petentul V.H., împotriva Deciziei penale nr. 36/RP din 14 februarie 2012, pronunţată de Tribunalul Neamţ.
La data de 24 aprilie 2012, nemulţumit de această hotărâre, petentul V.H. a formulat recurs împotriva deciziei menţionate, motivele aflându-se la dosar.
Examinând hotărârea atacată prin prisma admisibilităţii căii de atac a recursului, în faţa Înaltei Curţi, în raport de obiectul cauzei, de prevederile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202 din 25 noiembrie 2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este inadmisibil.
De altfel, Tribunalul Neamţ, faţă de noile dispoziţii legale menţionate mai sus, a pronunţat o hotărâre definitivă, decizie ce nu mai putea fi atacată cu recurs, însă petentul a atacat decizia definitivă cu recurs la Curtea de Apel Bacău, recurs ce a fost respins ca inadmisibil, ulterior promovând un al treilea recurs la Înalta Curte.
Dispoziţiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. au fost modificate prin Legea nr. 202 din 25 noiembrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în sensul că "hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. (8) din C. proc. pen. este definitivă." Astfel, în noua reglementare a art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. nu se mai poate exercita nicio cale ordinară de atac împotriva sentinţelor pronunţate în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) şi b) C. proc. pen., sentinţa dată fiind definitivă de la momentul pronunţării.
Astfel, urmează a fi respins, ca inadmisibil, în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul declarat de petentul V.H., conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., aplicându-se şi prevederile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul V.H. împotriva Deciziei penale nr. 457 din 19 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2870/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2373/2012. Penal → |
|---|
