ICCJ. Decizia nr. 3100/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3100/2012
Dosar nr. 31/46/2011
Şedinţa publică din 2 octombrie 2012
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Sentinţa penală nr. 16/F din 3 februarie 2012, a condamnat pe inculpaţii:
- B.N.R., la 7 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., pentru infracţiunea de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), a art. 76 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei, din complicitate, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) la aceeaşi infracţiune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., la 1 an închisoare pentru infracţiunea de fals material în acte sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a), art. 80 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeaşi infracţiune şi infracţiunea de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (două infracţiuni concurente) - infracţiunea mijloc şi infracţiunea scop -, la 1 an închisoare pentru infracţiunea de fals material în acte sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) C. pen., art. 80 alin. (2) C. pen., la 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., precum şi la 6 luni închisoare pentru instigare, prev. de art. 25 C. pen.; la infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi e) şi art. 76 lit. d) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), a art. 34 lit. b) şi a art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor şi executarea pedepsei cea mai grea, de 7 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (1), (2) şi a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.;
- V.M., la 6 luni închisoare pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen.
Privind pe acest inculpat, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, s-a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei, din aceeaşi infracţiune, în infracţiunea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 şi în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. e) C. pen., combinat cu art. 124 acelaşi cod, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva sa pentru infracţiunea prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 deoarece s-a împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 6 luni stabilit în condiţiile art. 82 C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen., sus-numitului inculpat i s-a atras atenţia asupra disp. art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., cu referire la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen., pedeapsă accesorie suspendată potrivit art. 71 alin. (5) C. pen.
S-a constatat că faţă de ambii inculpaţi s-a luat şi menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara până la judecarea definitivă a cauzei.
Pe latură civilă, în baza art. 14, a art. 346 C. proc. pen. s-a admis acţiunea civilă exercitată de Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, inculpaţii, în solidar, fiind obligaţi la plata sumei de 2.953 RON (1.603 RON TVA şi 1.350 RON impozit pe profit), la aceasta adăugându-se dobânzile ce se vor datora de la constatarea creării prejudiciului până la achitarea integrală.
Totodată, în baza aceloraşi texte de procedură, s-a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă SC R.P. SRL Mioveni, Argeş, inculpatul B.N.R. fiind obligat să-i plătească suma de 396.630,64 RON, despăgubiri materiale, la aceasta adăugându-se dobânda aferentă.
În baza art. 14 alin. (3) lit. a), raportat la art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate, individualizate la filele 95 - 100 dosar urmărire penală, cererea din 27 octombrie 2006 şi împuternicirea din 17 noiembrie 2006.
În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, a copiei de pe dispozitivul hotărârii la rămânerea definitivă.
Pentru a pronunţa hotărârea, judecătorul fondului a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, Dosar nr. 169/P/2008 din 29 decembrie 2010, inculpatul B.N.R. a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune (art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen.); fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) - 17 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune (art. 290 C. pen. şi art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) - 6 acte materiale); şi complicitate la evaziune fiscală (art. 26 raportat la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, privind combaterea evaziunii fiscale), în condiţiile concursului de infracţiuni prev. de art. 33 lit. a) C. pen., iar inculpatul V.M., pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. şi pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.
În rezumat, actul de inculpare a reţinut că la 2 decembrie 2006, inculpatul B.N.R. a emis fila CEC seria AA nr. BB în valoare de 396.306,64 RON, fără a exista provizia necesară în contul SC R.D. SRL Braşov, acelaşi inculpat, la data de 27 octombrie 2006, personal, a cerut B. - Sucursala Braşov, la aceasta având cont SC R.D. SRL Braşov, menţionând, fals, că tatăl lui, numitul B.N. este delegat să ridice carnetul CEC, totodată că acelaşi inculpat a falsificat fişa cu specimene de semnătură pentru reprezentanţii societăţii amintite, la "B.N." adăugându-se prenumele său "R.", în numele societăţii a semnat, în fals, 10 contracte de reparaţii ATV-uri şi devize de calcul întocmite de SC D.M. SRL Braşov pentru SC Z. SRL Braşov, a întocmit în fals, facturile din 17 mai 2007, din 18 mai 2007 şi chitanţele din 17 mai 2007 şi din 18 mai 2007.
S-a mai reţinut că inculpatul a completat, în fals, formulare de retragere, în 11 decembrie 2006, 22 decembrie 2006, 8 ianuarie 2007, 18 ianuarie 2007 şi 13 februarie 2007, astfel inducând în eroare personalul băncii, în numele SC R.D. SRL Braşov el încasând suma de 20.900 RON, a scris, fals, o împuternicire "în numele tatălui lui, B.N., prin acesta coinculpatul V.M. ridicând din contul firmei amintite, 1.100 RON, la 14 octombrie 2006, a întocmit şi semnat în fals contractul de asistenţă juridică nr. 1 şi, complice fiind, a contribuit la neînregistrarea în evidenţele contabile ale SC R.D. SRL Braşov, a facturilor de aprovizionare cu ATV-uri de la SC R.P. SRL Mioveni.
Privind pe inculpatul V.M., actul de inculpare a reţinut că a semnat şi emis fila CEC seria AA nr. BB în valoare 396.306,64 RON, fără ca în contul bancar al firmei amintite să existe provizie, şi ca asociat şi administrator, nu a înregistrat în contabilitate facturile de achiziţie ATV-uri de la SC R.P. SRL Mioveni, astfel sustrăgându-se de la plata sumei de 2.953 RON, taxe datorate bugetului de stat.
Cercetarea judecătorească a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La 1 septembrie 2005, s-a cerut înmatricularea SC R.C.D. SRL Braşov, la 27 octombrie 2005 societatea fiind înmatriculată sub nr. CC/2005, iar la 21 februarie 2006, s-a consemnat înlocuirea ca administrator a lui B.N., în urma revocării lui B.R.I. La 21 septembrie 2006, prin contract de cesiune autentificat, asociaţii B.R.I. şi B.N. au transmis părţile sociale către V.M., la 4 octombrie 2006 efectuându-se menţiunile necesare la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov. Această instituţie, cu Adresa nr. 52954 din 29 august 2007 a comunicat că B.N.R. nu a avut calitate în cadrul SC R.C.D. SRL Braşov.
Inculpaţii s-au cunoscut într-un bar al unui hotel din Poiana Braşov, aici inculpatul V.M. fiind barman.
La 27 octombrie 2006, inculpatul B.N.R. a cerut, în scris, în numele societăţii comerciale amintite, eliberarea unui carnet de cecuri, pe formularul tipizat el înscriind că a fost delegat B.N., legitimat cu BI seria BV nr. DD, eliberat de Poliţia Braşov, datele de identitate consemnate fiind ale acestuia. La 27 octombrie 2006, inculpatul a ridicat carnetul cu CEC-uri seria EE nr. FF, sens în care a declarat V.A.N., şi atestă concluzia raportului de expertiză criminalistică, semnătura sa, peste care se aplicase ştampila societăţii, fiind executată ca atare, tatăl său, la acea dată, nemaiavând vreo calitate în firmă.
În legătură cu aspectul reţinut, inculpatul prevalându-se, în apărarea sa, de existenţa, la acea dată, a unui contract de asistenţă juridică (din 14 octombrie 2006), analizându-se clauzele acestuia comparativ celor menţionate, se constată că acela era pentru întocmirea, verificarea, avizarea contractelor, asistenţă la încheierea documentelor, participarea la negocieri, servicii în vederea modificării, completării actelor constitutive, consultanţă, asistenţă privind derularea procedurilor de convocare, organizare desfăşurare a adunărilor generale ale acţionarilor, asociaţi, atestarea actelor, consultanţă juridică, fiscală, asistenţă, reprezentare în faţa instanţelor de judecată, ca atare, inculpatul nu era abilitat de a reprezenta firma în faţa altor autorităţi sau alte persoane juridice, o împuternicire autentică nefiindu-i acordată.
La data cererii, 27 octombrie 2006, la Sucursala Braşov a B. se afla "fişa cu specimene de semnături" pentru SC R.C.D. SRL Braşov, acestea aparţineau asociaţilor B.R.I. şi B.N., ei având această calitate în perioada 1 septembrie 2005 - 4 octombrie 2006. Activitatea inculpatului a fost posibilă şi datorită neatenţiei personalului băncii, astfel el adăugând la numele "B.N." prenumele său, "R.". Raportul de expertiză criminalistică nr. 25 din 21 iulie 2010 a reţinut, în concluzii, că prenumele "R." a fost scris de inculpat.
În continuare, la 18 noiembrie 2006, inculpatul, însoţit de A.C., la sediul SC R.P. SRL Mioveni, a luat legătura cu asociaţii acesteia, T.Y.P. şi F.B., el prezentându-se ca fiind patronul lui SC R.C.D. SRL Braşov, sens în care a remis o carte de vizită cu antetul acesteia şi a expus că ar dori să aibă relaţii comerciale.
În ideea că reprezintă o firmă serioasă, cu bună reputaţie în afaceri, la 2 decembrie 2006, inculpatul i-a invitat pe cei doi la Braşov, aici spunându-le că le va prezenta magazinul său. În realitate, inculpatul i-a dus într-un magazin SC T.M. SRL administrată de B.R.M. şi i-a asigurat că ATV-urile pe care vrea să le cumpere vor fi plătite pentru că dispune de suficiente disponibilităţi băneşti. Cu ocazia aceleiaşi invitaţii, de această dată însă cei trei aflându-se în Restaurantul A. din Braşov, inculpatul le-a dat fila CEC seria AA nr. BB pe care a aplicat ştampila societăţii SC R.C.D. SRL Braşov.
Contractul s-a încheiat la 4 decembrie 2006, SC R.P. SRL Mioveni livrând 10 ATV-uri marca L. în valoare de 155.610,08 RON - factura fiscală nr. GG, al doilea transport - 3 ATV-uri, având loc la 7 decembrie 2006, valoare 41.397,60 RON, factura nr. HH.
Contractul conţine ca fiind administrator şi reprezentant al SC R.C.D. SRL Braşov numele inculpatului. Până la 18 decembrie 2006, societatea, în baza acestui contract, a primit 24 ATV-uri şi 4 anvelope, valoare totală 396.630,64 RON, facturi nr. GG din 4 decembrie 2006, nr. HH din 7 decembrie 2006, II din 13 decembrie 2006, nr. JJ din 14 decembrie 2006, nr. KK - LL, ambele din 18 decembrie 2006.
În ce priveşte modul de plată, se stipulase că SC R.C.D. SRL Braşov, ca distribuitor, va plăti către furnizor, în baza facturilor fiscale, în monedă leu, TVA inclus, fiecare factură în două tranşe fiecare de câte 50% la 20 de zile de la data facturării prima tranşă, iar a doua, în 45 de zile din ziua facturării, precizându-se şi că modalitatea de plată era garantată de fila CEC anexată.
După scurgerea termenelor de plată, SC R.P. SRL Mioveni a completat fila CEC seria AA nr. MM, la 6 februarie 2007 introducând-o spre decontarea sumei de 396.630,04 RON.
La 19 februarie 2007, Sucursala Braşov a B. a comunicat că în contul SC R.C.D. SRL Braşov exista numai suma de 35,03 RON, pe aceasta a acceptat-o, iar pentru restul, 396.595,61 RON, a transmis că este lipsă de disponibil.
La termenul de judecată 24 noiembrie 2011, instanţa de fond a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice a faptei, din complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe grave, în autorat la aceeaşi infracţiune.
După livrarea ATV-urilor, inculpatul le-a transportat la SC D.M. SRL Braşov pentru asamblare şi punere în funcţiune, el semnând la rubrica "accept client" cu numele său, de fapt acestuia fiindu-i livrate, pe convenţiile încheiate cu prestatorul nefiind trecută SC R.C.D. SRL Braşov, ulterior inculpatul vânzând parte din vehicule sau închiriindu-le (lui B.N.L., administrator al SC B.T. SRL Predeal - 5 bucăţi, acestuia inculpatul prezentându-i-se a fi administrator al SC R.C.D. SRL Braşov, lui B.R.C., SC W.C. SRL Braşov, SC Z. SRL Braşov şi tatălui lui, B.N., închirierea făcând-o în numele lui, cu SC B.T. SRL Predeal (la 21 decembrie 2006), tranzacţia cu SC Z. SRL Braşov fiind reală, banii au fost retraşi din bancă de către el.
Privind contractul de asistenţă juridică din 14 octombrie 2006, judecătorul fondului a reţinut în raporturile cu terţii, în pofida naturii consensuale, acesta trebuia să existe, inculpatul însă, cum se înţelesese cu coinculpatul V.M., la datele contractului de furnizare, nu-l avea, el fiind încheiat în formă scrisă abia la 17 septembrie 2007, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică criminalistică nr. 4/2010 evidenţiind această concluzie, dar în ce priveşte toate actele firmei, acestea au fost încheiate de către el.
În ce priveşte ridicarea, de către inculpatul B.N.R., repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de sume de bani din contul SC R.C.D. SRL Braşov, pe care şi le-a însuşit, probatoriul a evidenţiat că la 11 decembrie 2006 a intrat în posesia sumei de 5.000 RON prin completarea, în fals, a formularului de retragere numerar delegat B.N., adăugând datele lui de identificare, la fel, la 22 decembrie 2006 (suma de 4.250 RON), la 8 ianuarie 2007 (suma de 3.600 RON), la 11 ianuarie 2007 (suma de 1.000 RON), la 18 ianuarie 2007 (suma de 4.950 RON) şi la 13 februarie 2007 (suma de 2.100 RON).
Din expertiza grafică întocmită s-a reţinut că inculpatul a redactat personal formularele bancare de retragere de numerar, sens în care sunt şi declaraţiile martorilor V.A., C.C., M.L., P.A.
În continuare, acelaşi inculpat, la 17 noiembrie 2006, personal, dar în numele tatălui lui, B.N., a redactat o împuternicire, ca reprezentant al SC R.C.D. SRL Braşov, delegându-l pe coinculpatul V.M. să ridice din bancă suma de 1.100 RON, la acea dată însă, tatăl lui nu avea nicio calitate vizând firma, inculpatul neavând specimen de semnătură valabil pentru banca unde societatea avea deschis cont.
Expertiza contabilă efectuată asupra achiziţionării de către SC R.C.D. SRL Braşov, a 24 ATV-uri şi a 4 anvelope de la SC R.P. SRL Mioveni, a relevat că întreaga contravaloare a achiziţiei (396.630,64 RON) nu a fost înregistrată în actele beneficiarei; sub acest aspect, probatoriul relevând că inculpatul V.M., la acele date, era administrator unic al societăţii, coinculpatul B.N.R. l-a instigat, moral, la săvârşirea evaziunii fiscale în modalitatea prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 (omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate).
Referitor activităţii infracţionale a inculpatului V.M., cum s-a mai arătat, acesta, la 4 octombrie 2006 a devenit asociat unic şi administrator al SC R.C.D. SRL Braşov, iar conform înţelegerii cu coinculpatul B.N.R., ca acesta din urmă să se ocupe cu încheierea tuturor actelor, lui nu i s-a predat niciun document şi nici ştampila societăţii, din înţelegerea amintită reţinându-se că avea îndatorirea de a semna, situaţie întâmplată şi în ce priveşte fila CEC seria AA nr. MM, expertiza tehnico-judiciară atestând-o. Inculpatul însă nu a falsificat fila CEC, coinculpatul B.N.R. fiind cel care a prezentat-o reprezentanţilor SC R.P. SRL Mioveni. În aceste condiţii, văzând prevederile art. 2 din Legea nr. 59/1934 potrivit cărora titlul căruia îi lipseşte una dintre condiţiile arătate în art. 1, nu este socotit CEC, afară de cazurile arătate în alineatele (2), (3), (4), (5) referirile făcându-se la lipsa locului emiterii CEC-ului şi la cel al plăţii, iar potrivit art. 1 şi art. 2 alin. (1) celelalte rubrici se cer a fi completate în momentul emiterii.
Incriminarea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 comportă asupra emiterii unui instrument de plată căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale, respectiv numele plătitorului, menţionarea sumei ce se plăteşte, data, locul emiterii, numele, prenumele sau firma celui ce se obligă şi semnătura olografă.
Inculpatul V.M. a semnat CEC-ul, restul menţiunilor fiind completate de către beneficiarul plăţii.
Privind infracţiunea de evaziune fiscală, expertiza contabilă a reţinut că facturile ce au însoţit achiziţionarea celor 24 ATV-uri şi a 4 anvelope, valoare totală 396.630,64 RON, nu au fost înregistrate în contabilitatea SC R.C.D. SRL Braşov, răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revenind administratorului, acesta răspunzând şi de corecta ţinere a documentelor firmei, el purtând răspunderea şi pentru întocmirea bilanţului anual.
Chiar dacă o răspundere în sensul celor de mai sus aparţine şi persoanei care asigură contabilitatea, martorul M.I.V., fost contabil al firmei, a reziliat contractul cu aceea în iunie 2006, înainte deci ca inculpatul V.M. să devină asociat şi administrator.
Împotriva sentinţei, în termenul legal, inculpaţii au declarat recursuri, motivarea căii de atac şi cazurile de casare fiind detaliate în prezenta.
Curtea, înainte de a proceda la verificarea sentinţei potrivit cazurilor de casare susţinute de recurenţi, în baza disp. art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. are obligaţia de a examina întreaga cauză sub toate aspectele, având în vedere că sentinţa, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel întrucât competenţa curţii de apel, ca instanţă de fond, a fost atrasă de calitatea inculpatului B.N.R., avocat.
Pornind de la acest text de procedură, în ce priveşte cererea apărătorului inculpatului sus-menţionat, de efectuare a unei expertize contabile care să stabilească întinderea prejudiciului, aceasta nu este fondată în cauză fiind vorba de o singură filă CEC, seria AA nr. MM, în valoare 396.630,64 RON, şi de suma de 2.953 RON, compusă din 1.603 RON TVA şi 1.350 RON impozit pe profit. La urmărirea penală, o asemenea expertiză fiind realizată (Dosar nr. 169/P/2008), din parcurgerea acesteia rezultând şi că inculpatul, deşi iniţial a recomandat şi participarea, ca expert parte, a expertei B.E., aceasta nu a mai fost contactată, deşi persoana l-a apelat telefonic pe inculpat de 10 ori, acesta însă nu i-a răspuns, motiv pentru care experta s-a retras.
În ce priveşte cererea apărătorului inculpatului, de restituire a cauzei la parchet pentru că urmărirea penală este nulă absolut, întrucât prin Ordonanţa din 13 decembrie 2010 procurorul a extins-o şi pentru alte fapte, aceasta fiindu-i adusă la cunoştinţă inculpatului abia odată cu prezentarea materialului de urmărire penală, toate acestea însemnând încălcarea dreptului la apărare, sunt de relevat următoarele: urmărirea penală în cauză a fost începută prin Rezoluţia din 16 octombrie 2009. La 13 decembrie 2010, după administrarea probei cu martori, înscrisuri noi, expertiza criminalistică a scrisului, constatare tehnico-ştiinţifică grafică şi expertiză financiar-contabilă, constatându-se împrejurări de fapt noi, ce conduc la schimbarea încadrării juridice şi la extinderea cercetărilor, în baza art. 238 C. proc. pen., prin ordonanţă, în ce-l priveşte pe B.N.R. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., în complicitate, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), la aceeaşi infracţiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. şi extinderea pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (17 acte materiale), infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. şi infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (6 acte materiale), precum şi pentru complicitate, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), la infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.
În aceeaşi zi, 13 decembrie 2010, B.N.R. a fost citat pentru a se prezenta, la 14 decembrie 2010 ora 9:00, la parchet, la această dată neprezentându-se nici cel citat, nici avocatul său ales.
Prin Procesul-verbal încheiat la 13 decembrie 2010 se relevă că în perioada 10 - 13 decembrie 2010, B.N.R. a fost apelat telefonic, dar nu a răspuns, apărătorul său ales, în aceeaşi zi, după orele 15:30, obligându-se să se prezinte la 20 decembrie 2010, ora 14:00.
La 15 decembrie 2010 s-a dispus mandat de aducere pentru data de 20 decembrie 2010. Din actele existente la dosar se constată că mandatul de aducere nu s-a executat pentru că la adresa de domiciliu, respectiv municipiul Braşov, jud.Braşov, B.N.R. nu a fost găsit, de asemenea, nu a fost găsită nicio altă persoană şi nu s-a putut afla data când cel căutat ar putea fi găsit.
La 20 decembrie 2010, procesul-verbal întocmit de procuror relevă că între orele 10:27 şi 12:35, B.N.R. a fost apelat telefonic, dar nu a răspuns, iar la ora 14:10 avocatul ales al inculpatului a comunicat neprezentarea, motivând că cel apărat a căzut pe gheaţă şi are piciorul luxat. După această convorbire procurorul l-a apelat telefonic pe B.N.R., acesta afirmând că în următoarele două zile se va prezenta la parchet.
Apelându-l, la ora 14:20 pe avocatul ales, acesta a comunicat că este supărat pe clientul său şi că nu va veni la parchet, pentru că trebuie să taie porcul.
La 21 decembrie 2010, avocatul ales al lui B.N.R., a fost încunoştinţat că la 22 decembrie 2010, orele 12:00, este necesar să se prezinte la parchet pentru a i se aduce la cunoştinţă schimbarea încadrării juridice a faptei, extinderea materialului de urmărire penală, B.N.R. fiind citat.
La 22 decembrie 2010, orele 10:40, B.N.R., în numele său şi prin avocat, comunică procurorului că nu se poate prezenta în faţa organului de urmărire penală şi cere fixarea unui nou termen.
Tot la 12 decembrie 2010, procurorul dispune mandat de aducere a lui B.N.R. pentru data de 27 decembrie 2010, ora 13:00.
La 27 decembrie 2010, organul de poliţie însărcinat cu executarea mandatului de aducere comunică faptul că B.N.R. nu se află la domiciliu.
La 28 decembrie 2010 inculpatului, secondat de avocatul ales, i s-a adus la cunoştinţă Ordonanţa din 13 decembrie 2010, de schimbare a încadrării juridice şi extindere a cercetărilor penale pentru infracţiunile menţionate, B.N.R. semnând personal procesul-verbal.
La aceeaşi dată, inculpatul a semnat procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, el menţionând că a luat cunoştinţă de întregul material şi de încadrarea juridică a faptelor, dar nu le recunoaşte.
Ca atare, urmărirea penală a respectat dreptul inculpatului la apărare, nu s-a încălcat nicio normă procedural-penală proprie fazei urmăririi penale, nefiind deci, incident art. 332 C. proc. pen. şi nici art. 197 acelaşi cod.
Inculpatul, în faza judecării fondului, respectiv la termenul de judecată 24 martie 2011, a cerut restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, cerere motivată pe nelegala extindere a urmăririi penale şi schimbare a încadrării juridice a faptei cu referire la Ordonanţa din 13 decembrie 2010, judecătorul, motivat, a considerat că urmărirea penală a fost legal efectuată, actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prev. de art. 263 şi art. 264 C. proc. pen., eventualele cereri, excepţii, nulităţi vizând acea fază putând fi analizate la cercetarea judecătorească astfel încât inculpatul să beneficieze de proces echitabil. Pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a susţinut că toate faptele presupus penale reţinute în sarcina lui au fost descoperite încă din cursul urmăririi penale, aceasta însemnând că urmărirea penală a fost completă şi nu s-a încălcat nicio normă procedurală.
În ce priveşte cererea aceluiaşi inculpat, de trimitere a cauzei pentru rejudecarea fondului întrucât acesta nu s-a pronunţat cu privire la toate faptele pentru care se dispusese trimiterea în judecată, cu referire la infracţiunea prev. de art. 290 C. pen. sau nelămurirea întinderii prejudiciului, nici aceasta nu este fondată, la termenul de judecată 15 decembrie 2011 constatându-se că cercetarea judecătorească a evidenţiat schimbarea încadrării juridice a unor fapte, la termenul următor, 20 ianuarie 2012, s-au pus în discuţie toate cererile parchetului şi ale inculpaţilor ce vizau această problemă de drept, nefiind vorba în ce priveşte infracţiunea prev. de art. 290 C. pen., de o extindere a procesului penal. Cu referire la întinderea prejudiciului, acesta a fost legal stabilit, astfel că nu sunt temeiuri care să conducă la rejudecarea cauzei.
În ce priveşte apărarea inculpatului, că nu s-a dovedit vinovăţia acestuia pentru niciuna din infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă, impunându-se deci, achitarea lui, din verificarea probatoriului şi a lucrărilor cauzei, se reţine că, dimpotrivă, inculpatul, la 2 decembrie 2006, pretinzând că este reprezentantul SC R.C.D. SRL Braşov, i-a determinat pe împuterniciţii SC R.P. SRL Mioveni să încheie contractul de livrare a unor ATV-uri şi anvelope, valoare 396.306,64 RON, tot el dându-le fila CEC seria AA nr. BB, aceasta constituind mijloc fraudulos, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave (art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.).
La 27 octombrie 2006, acelaşi inculpat a cerut B. - Sucursala Braşov, bancă la care avea deschis cont SC R.C.D. SRL Braşov, ca în numele tatălui lui, la acea dată acesta neavând calitate în societatea amintită, să ridice carnetul de cecuri, a întocmit, fals, la 17 noiembrie 2006, împuternicire, coinculpatul V.M. retrăgând suma de 1.100 RON, a falsificat fişa cu specimene de semnături prin adăugarea prenumelui său alături de numele B.N. Ca atare, există infracţiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), acelaşi inculpat, la 11 decembrie 2006, completând, fals, formulare de retragere de numerar, la fel, la 22 decembrie 2006, la 8 ianuarie 2007, la 11 ianuarie 2007, la 18 ianuarie 2007 şi la 13 februarie 2007, încasând suma de 20.900 RON, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (aceasta fiind infracţiune mijloc) şi ale celei de înşelăciune, prev. de de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (infracţiune scop), inculpatul neavând nicio calitate în SC R.C.D. SRL Braşov, pe care a prejudiciat-o în acest mod.
În continuare, s-a probat şi fapta aceluiaşi inculpat de a-l determina pe coinculpatul V.M., asociat şi administrator al SC R.C.D. SRL Braşov, să nu înregistreze în contabilitatea firmei achiziţionarea celor 24 ATV-uri şi a celor 4 anvelope de la furnizorul SC R.P. SRL Mioveni, cu intenţia de a eluda taxele datorate bugetului de stat (TVA şi impozit pe profit), existând, astfel, instigare, prev. de art. 25 C. pen., la infracţiunea de evaziune fiscală; prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.
Ca atare, fiind stabilit, fără dubiu, că inculpatul a îndeplinit toate acţiunile infracţionale fără a fi avut calitate în societatea comercială, apărarea acestuia, că le-ar fi realizat pentru că era avocat şi asigura asistenţă juridică firmei conform contractului de asistenţă juridică susţinut a fi fost încheiat la 14 octombrie 2006, amplul material probator administrat a evidenţiat că acel contract s-a încheiat la 17 septembrie 2007, deci pro causa, nu a fost înregistrat în evidenţele biroului de avocatură în care activa inculpatul, iar din parcurgerea clauzelor acestuia, el nu avea dreptul de a reprezenta firma, ci de consultanţă, reprezentarea fiindu-i atribuită numai pentru instanţe, nu alte autorităţi sau alte persoane juridice, de asemenea, neprobându-se nici că ar fi fost împuternicit, autentic, să semneze acte sau să reprezinte societatea comercială.
În ce priveşte motivul de recurs ce vizează netemeinicia pedepsei aplicate, atât sub aspectul întinderii acesteia, cât şi al modalităţii de executare, judecătorul fondului, orientându-se la pedeapsa de 7 ani închisoare, a avut în vedere şi a detaliat componentele criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), faptele infracţionale fiind de pericol grav, ele au adus prejudiciu important părţii civile înşelate, au fost săvârşite în condiţiile concursului prev. de art. 33 lit. a) C. pen., iar în ce priveşte persoana inculpatului, s-a reţinut circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen., cu consecinţa aplicării, pentru toate infracţiunile concurente, a unor limite de pedeapsă micşorate faţă de cele stabilite în textele incriminatoare.
Totodată, în ce-l priveşte pe inculpatul B.N.R., executarea pedepsei prin privare de libertate răspunde şi scopului acesteia, acela al prevenţiei generale şi speciale, astfel cum este stipulat în art. 52 C. pen.
Inculpatul V.M. a criticat sentinţa în baza cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen., în cadrul acestuia susţinându-se că pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, el nu avea atribuţii financiar-contabile în firmă, ci a fost, la cererea coinculpatului, administrator formal, deci se impune achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. şi, ca o consecinţă, înlăturarea obligării sale de la plata către partea civilă A.N.A.F. - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş, a sumelor ce au reprezentat TVA şi impozit pe profit.
Recursul nu este fondat.
Lucrările cauzei au probat că V.M., la 21 septembrie 2006, prin contractul de cesiune autentificat notarial sub nr. NN, a devenit asociat unic şi administrator la 4 octombrie 2006 efectuându-se menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov (cerere nr. 54947).
În această calitate, chiar dacă inculpatul, cum s-a reţinut, nu a preluat niciun document şi nu i s-a predat nici ştampila firmei, conform şi înţelegerii cu coinculpatul B.N.R., expertiza contabilă şi Legea nr. 81/1991 îl obligau să semneze bilanţul, să îl depună la organul financiar abilitat, să organizeze registrele, să le ţină, sens în care toate actele vizând aceste activităţi trebuia înregistrate. Or, în cauză, inculpatul nu a înregistrat facturile ce au însoţit livrarea celor 24 ATV-uri şi 4 anvelope, astfel săvârşind infracţiunea de evaziune fiscală în forma neevidenţierii, în actele contabile, a operaţiunii comerciale amintite şi nici veniturilor realizate (art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale), firma fiind contribuabil, în sensul art. 2 lit. b) din lege, ca datorând impozite, taxe la bugetul general consolidat al statului, în cauză acestea ridicându-se la suma de 2.953 RON şi potrivit art. 14, raportat la art. 346 C. proc. pen., inculpatul răspunde material pentru prejudicierea bugetului.
Pentru considerentele expuse, recursurile declarate de inculpaţi nefiind fondate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. vor fi respinse.
Potrivit art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) acelaşi cod, inculpaţii-recurenţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.N.R. şi V.M. împotriva Sentinţei penale nr. 16/F din 3 februarie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 475 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi ai inculpaţilor, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3000/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3104/2012. Penal → |
|---|
