ICCJ. Decizia nr. 3609/2012. Penal. Dare de mită (art. 255 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3609/2012
Dosar nr. 1774/100/2012
Şedinţa publică din 06 noiembrie 2012
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 201 din 11 aprilie 2012 a Tribunalului Maramureş, s-a dispus condamnarea inculpatului C.I., fiul lui V. şi E., născut în localitatea Biserica Albă, Ucraina, cetăţenie română şi ucraineană, studii 11 clase, fără ocupaţie, căsătorit, are doi copii minori în întreţinere, fără antecedente penale, domiciliat în Sighetu Marmaţiei, str. D.V., judeţul Maramureş, arestat preventiv în Penitenciarul Gherla, pentru comiterea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 modificată, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., după schimbarea încadrării juridice în baza art. 334 C. proc. pen. din infracţiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 81 şi 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni închisoare şi s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen.
În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., iar în temeiul art. 71 alin. ultim C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 350 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv în baza mandatului de arestare din 23 februarie 2012 emis de Tribunalul Maramureş, dacă nu este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă începând cu 22 februarie 2012 şi până la punerea în libertate.
În temeiul art. 118 lit. c) C. pen., s-a dispus confiscarea în favoarea statului a două telefoane mobile marca S. şi a trei cartele SIM.
Inculpatul a fost obligat la 2.600 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul din 16 martie 2012, dat în Dosarul nr. 122/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj - Biroul Teritorial Baia Mare s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.I., fiul lui V. şi E., născut în localitatea Biserica Albă, Ucraina, domiciliat în Sighetu Marmaţiei, str. D.V., judeţul Maramureş, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla, pentru comiterea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată.
În sarcina inculpatului s-a reţinut că, în perioada octombrie - noiembrie 2011, a promis sume de bani de peste 10.000 euro denunţătorului H.C.L., agent operativ în cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, în scopul de a-i facilita introducerea în mod ilegal peste frontiera de stat, de ţigarete de provenienţă ucraineană şi de a însoţi transportul cu ţigarete până la locul de depozitare, act contrar îndatoririlor sale de serviciu.
Din declaraţiile denunţătorului rezultă că în datele de 4 şi 5 octombrie 2011, inculpatul i-a solicitat să-l întâlnească pentru a discuta.
În contextul întâlnirii ce a avut loc, inculpatul i-a solicitat denunţătorului să-l sprijine prin asigurarea condiţiilor necesare pentru trecerea ilegală a unei cantităţi de ţigări.
Cu toate că a fost refuzat de denunţător, inculpatul a insistat să se întâlnească din nou în data de 9 octombrie 2011, ocazie cu care i-a spus denunţătorului că intenţionează să introducă ilegal în România, în mai multe tranşe, cantitatea de aproximativ 500 de mii de baxuri de ţigarete de provenienţă ucraineană, denunţătorul, prin natura serviciului, urmând să îi asigure trecerea frontierei şi însoţirea transportului, activitate pentru care urma să primească 70 euro pe bax, respectiv suma de 35.000 euro.
În scopul susţinerii propunerii formulate, inculpatul a pus la dispoziţia denunţătorului telefonul mobil marca S., menţionând ca urmare a unor modificări de soft ce nu permit interceptarea şi localizarea, acest telefon va fi utilizat de denunţător pe viitor, în situaţia în care va accepta oferta, urmând ca numărul telefonic al cartelei să fie trimis prin mesaj telefonic.
Deoarece inculpatul nu a realizat activitatea de contrabandă cu ţigarete de provenienţă ucraineană peste frontiera de stat, convorbirile telefonice şi întâlnirile dintre inculpat şi denunţător s-au întins pe o perioadă de două luni, respectiv, octombrie - noiembrie 2011.
În această perioadă, inculpatul a avut patru întâlniri cu denunţătorul H.L.C., în zilele de 17, 20, 27 octombrie 2011 şi 11 noiembrie 2011, întâlniri ce au fost înregistrate audio-video ambiental, ca urmare a autorizaţiilor emise de Tribunalul Maramureş.
Din discuţiile purtate şi înregistrate a rezultat cu certitudine intenţia inculpatului de a introduce, ilegal, în ţară, cantităţi mari de ţigarete de provenienţă ucraineană, cu ajutorul denunţătorului. Astfel, din înregistrările ambientale a rezultat că inculpatul i-a menţionat denunţătorului că îi va plăti fiecare activitate de trecere a frontierei în euro, după ce autovehiculul care urma să transporte ţigările ajungea la locul de depozitare, precum şi că în schimbul ajutorului în activitatea infracţională, denunţătorul urma să primească 70 euro/bax, situaţie în care, dacă lucrurile vor merge bine, denunţătorul va primi peste 30.000 euro/lună.
În raport de această stare de fapt, instanţa de fond a reţinut că, în drept, fapta inculpatului C.I., care în perioada octombrie - noiembrie 2011 a promis sume de bani de 35.000 euro denunţătorului H.C.L., agent operativ în cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, în scopul de a-i facilita introducerea în mod ilegal peste frontiera de stat de ţigarete de provenienţă ucraineană şi de a însoţi transportul până la locul de depozitare, act contrar îndatoririlor de serviciu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 republicată.
În consecinţă, instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice în sensul arătat.
Instanţa a avut în vedere că din fişa postului agentului H.C.L. rezultă că acesta are atribuţii privind constatarea faptelor penale, reţinând incidenţa art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 şi nu art. 6 din aceeaşi lege.
Pentru comiterea infracţiunii, aşa cum a fost reţinută, instanţa l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, apreciind că aceasta corespunde scopului şi funcţiilor prevăzute în art. 52 C. pen., pedeapsă la a cărei individualizare s-au avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege reduse cu o treime, potrivit dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., precum şi gradul de pericol social al faptei, modalitatea concretă de comitere constând în promisiunea unei sume de bani, dar şi datele ce ţin de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, a recunoscut fapta şi şi-a asumat consecinţele comiterii ei.
Fiind îndeplinite condiţiile legale şi apreciind că reeducarea inculpatului şi îndreptarea conduitei sale este posibilă şi fără executarea pedepsei, s-a dispus în baza art. 81 şi 82 C. pen. suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, atrăgându-se atenţia asupra prevederilor art. 83 C. pen.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
S-au confiscat cele două telefoane mobile marca S. întrebuinţate la comiterea infracţiunii.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Biroul Teritorial Baia Mare, solicitând instanţei admiterea acestuia şi, în esenţă, aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenţie, apreciind că fapta inculpatului şi modalitatea ei de săvârşire, precum şi scopul urmărit nu justifică aplicarea unei pedepse a cărei executare să fie suspendată condiţionat.
Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, prin Decizia penală nr. 110/A/2012 din 6 iunie 2012 a admis apelul declarat de parchet împotriva respective sentinţe penale, cu nr. 201 din 11 aprilie 2012 a Tribunalului Maramureş, pe care a desfiinţat-o doar sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei şi, rejudecând: a înlăturat dispoziţiile referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepselor principală şi accesorie şi la termenul de încercare şi a dispus executarea în regim de detenţie a pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului C.I., cu pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 şi art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive din 22 februarie 2012 până în 11 aprilie 2012.
Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.
Această decizie l-a nemulţumit pe inculpatul C.I. care, în termen legal, a atacat-o cu recurs, numai sub aspectul dispoziţiei referitoare la înlăturarea suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicate şi la dispunerea executării pedepsei, în regim de detenţie.
Recursul declarat de inculpat este fondat.
Critica recurentului a avut în vedere modalitatea de executare a pedepsei.
Examinând recursul inculpatului, în raport de actele şi probele dosarului, în funcţie de care instanţele de fond şi de apel şi-au materializat soluţiile, Curtea constată că soluţia dată de prima instanţă, în sensul suspendării condiţionate a executării pedepsei, este corectă.
Modalitatea de executare prin privare de libertate este motivată de instanţa de apel prin amploarea fenomenului infracţional (contrabanda cu ţigări), insistenţa inculpatului în coruperea agentului operativ, precum şi faptul că inculpatul este urmărit penal pentru alte infracţiuni (şantaj şi lipsire de libertate).
Criteriile de individualizare a executării pedepsei trebuie apreciate în contextul faptei concrete pentru care a fost acuzat şi condamnat inculpatul C.I.
Astfel, deşi întâlnirile inculpatului C.I. cu agentul operativ H. au avut loc de patru ori timp de două luni, fiind înregistrate ambiental, nu a fost dată efectiv nicio sumă de bani şi nu a avut loc niciun act concret de contrabandă.
Condamnarea inculpatului C.I. a fost determinată de oferirea repetată de sume de bani agentului operativ pentru ca acesta să nu îşi îndeplinească atribuţiile legate de paza frontierei de stat. Inculpatul nu a realizat efectiv contrabanda cu ţigări pentru care oferise sume de bani denunţătorului.
Existenţa altor fapte pentru care este cercetat inculpatul într-un dosar aflat în faza de urmărire penală nu poate produce efecte asupra individualizării pedepsei, având în vedere lipsa unei concluzii cu privire la vinovăţia inculpatului în acel dosar.
Din verificarea dosarelor aflate pe rolul Tribunalului Maramureş înregistrate în sistemul E. nu a rezultat nici trimiterea în judecată a inculpatului în cauză invocată de Ministerul Public, drept temei al înlăturării modalităţii de executare a pedepsei stabilită de instanţa de fond.
În consecinţă, criteriile de individualizare şi modalitatea de executare a pedepsei dispusă de tribunal sunt în concordanţă cu atitudinea inculpatului de recunoaştere a infracţiunii comise şi circumstanţele faptei.
În atare situaţie, Curtea va admite recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva Deciziei penale nr. 110/A din 6 iunie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, ca fondat, va casa decizia penală atacată şi va menţine sentinţa primei instanţe.
Onorariul avocatului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva Deciziei penale nr. 110/A din 06 iunie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Casează decizia penală recurată şi menţine Sentinţa penală nr. 201 din 11 aprilie 2012 a Tribunalului Maramureş.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 6 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1000/2012. Penal. Extrădare pasivă (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 3870/2012. Penal → |
|---|
