ICCJ. Decizia nr. 3719/2012. Penal. Cerere de amânare a executării pedepsei (art. 453 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3719 /2012
Dosar nr. 3961/2/2012
Şedinţa publică din 14 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 288 din 02 iulie 2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia l-a penală, în temeiul art. 455, C. proc. pen., raportat la art. 453, alin. (1), lit. c), C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 345 din 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a l-a penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008 (1213/2008), rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 4036 din 12 noiembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008, formulată de petenta-condamnată J.R.
În temeiul art. 192, alin. (2), C. proc. pen., a obligate petenta-condamnată la plata sumei de 300 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Pe data de 15 aprilie 2012, pe rolul instanţei Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală a fost înregistrată cererea de amânare a executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 345 din 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a l-a penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008 (1213/2008), rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 4036 din 12 noiembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008, formulată de petentul-condamnat J.R.
În motivare, s-a arătat că pe data de 5 iulie 2011 l-a născut prematur pe minorul J.T.V., care suferă de un retard psihomotor şi psihotrofic, necesitând o îngrijire specială.
În drept, a invocat dispoziţiilor art. 453, alin. (1), lit. c), C. proc. pen.
La solicitarea Curţii, a fost depusă Sentinţa penală nr. 345 din 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a l-a penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008 (1213/2008), cu menţiunile: „Definitivă, prin Decizia penală nr. 4036 din 12 noiembrie 2010a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008. Pe data de 24 noiembrie 2010 a fost pus în executare M.E.P.Î. nr. 463 din 15 noiembrie 2010. Prin Sentinţa penală nr. 393 din 30 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală, din Dosarul nr. 11156/2/2010 (3043/2010), s-a dispus întreruperea executării pedepsei închisorii, până la încetarea stării de graviditate, condamnatul fiind pus în libertate pe data de 30 noiembrie 2010, iar, prin Decizia penală nr. 1.048 din 17 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, din Dosarul nr. 11156/2/2010, s-a dispus trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de judecată, fiind pus în executare mandatul de executare a pedepsei închisorii pe data de 21 martie 2011. Prin Sentinţa penală nr. 181 din 2 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală, din Dosarul nr. 3093/2/2011 (1324/2011), rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2.819 din 10 august 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, din Dosarul nr. 3093/2/2011, s-a dispus întreruperea executării pedepsei închisorii, până la încetarea stării de graviditate, condamnatul fiind pus în libertate pe data de 2 mai 2011. Pe data de 3 august 2011 a fost pus în executare mandatul de executare a pedepsei închisorii. Prin Sentinţa penală nr. 297 din 9 august 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală, din Dosarul nr. 6214/2/2011 (2486/2011), rămasă definitivă, prin nerecurare, la data de 22 august 2011, s-a dispus întreruperea executării pedepsei închisorii, până la împlinirea vârstei de 1 an a copilului, respectiv până pe data de 5 iulie 2012, condamnatul fiind pus în libertate pe data de 9 august 2011".
Având în vedere aceste menţiuni, la termenul de judecată din data de 11 iunie 2012, la solicitarea Curţii, petentul-condamnat a precizat că solicită întreruperea executării pedepsei închisorii. În dovedire, a formulat, fiindu-i încuviinţate, proba cu înscrisuri medicale, depunând la dosar certificatul de naştere seria NH, nr. 0, eliberat de Primăria Sectorului V, Bucureşti, pe data de 6 iulie 2011, pe numele J.T.V., născut pe data de 5 iulie 2011, biletul de externare nr. 68336 din 10 iulie 2011 şi scrisoare medicală, pe numele J.R., eliberate de Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti - Obstetrică-Ginecologie 1, scrisoare medicală nr. 68490 din 10 iulie 2011, eliberată de Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti - Clinica Neonatologie, pe numele J.T.V., scrisoarea medicală nr. 18.956 din 21 mai 2012, întocmită de spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti, privind starea de sănătate a minorului, Adresa nr. 1899525/S25/PC/7 iunie 2012, emisă de Poliţia Sectorului VI, Bucureşti, secţia 25 Poliţie, la care au fost ataşate programe de prezentare întocmit de organele de poliţie, împreună cu Procesele-verbale din datele de 31 august 2011 şi 9 ianuarie 2012, precum şi efectuarea unei anchete sociale la domiciliul petentului-condamnat, fiind comunicate la dosar referatul de anchetă socială nr. 20655 din 20 iunie 2012, întocmit de Primăria Sectorului VI, Bucureşti, precum şi raportul de anchetă socială nr. SPSCF/2407 din 20 iunie 2012, întocmit de Consiliul local al Sectorului VI, Bucureşti - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Serviciul Prevenirea Separării Copilului de Familie.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a apreciat că cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii nu este întemeiată.
Astfel, Curtea a reţinut că petentul-condamnat, în prezent în stare de libertate, se află în executarea pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 345 din 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a l-a penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008 (1213/2008), rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 4036 din 12 noiembrie 2010a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008, în baza căreia a fost emis M.E.P.Î. nr. 463 din 15 noiembrie 2010, iar, prin Sentinţa penală nr. 297 din 9 august 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală, din Dosarul nr. 6214/2/2011 (2486/2011), rămasă definitivă, prin nerecurare, la data de 22 august 2011, s-a dispus întreruperea executării pedepsei închisorii, până la împlinirea vârstei de 1 an a minorului J.T.V., respectiv până pe data de 5 iulie 2012. S-a reţinut că, prin cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii, petentul-condamnat a arătat că J.T.V., minorul său, născut prematur, pe data de 5 iulie 2011, prezintă probleme de sănătate, care necesită o îngrijire specială. Din analiza înscrisurilor medicale depuse la dosar, Curtea a constatat că minorul J.T.V., născut prematur, a fost externat din maternitate după o perioadă de 5 zile de la naştere, este alimentat artificial şi prezintă un retard psihomotor, însă evoluţia sa este relativ bună, după cum s-a consemnat în scrisoarea medicală nr. 18.956 din 21 mai 2012, întocmită de spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti. Potrivit referatului de anchetă socială nr. 20655 din 20 iunie 2012, întocmit de Primăria Sectorului VI, Bucureşti, J.M.D., familia petentului-condamnat, respectiv soţul şi minorul, locuiesc într-un apartament compus din 4 camere, în condiţii bune, iar tatăl minorului, în vârstă de 42 de ani, absolvent al studiilor universitare de drept şi membru al Baroului Bucureşti, a afirmat că are anumite probleme de sănătate, astfel că este sprijinit financiar de părinţii săi. În acelaşi timp, după cum s-a constatat prin raportul de anchetă socială nr. SPSCF/2407 din 20 iunie 2012, întocmit de Consiliul local al Sectorului VI, Bucureşti - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Serviciul Prevenirea Separării Copilului de Familie, minorul este bine îngrijit şi beneficiază de toate condiţiile locative necesare unei dezvoltări corespunzătoare, iar toţi membrii familiei, respectiv soţii şi minorul, se bucură de o stare de sănătate bună şi sunt înscrişi la medic de familie.Condiţia necesară pentru întreruperea executării pedepsei închisorii, în cazul prevăzut de art. 455, alin. (1), C. proc. pen., raportat la art. 453, alin. (1), lit. c), C. proc. pen., constă în existenţa, în mod real, a unei împrejurări speciale, care, prin executarea pedepsei închisorii, ar avea consecinţe grave asupra condamnatului sau familiei acestuia. în această cauză, petentul-condamnat nu a administrat probe convingătoare, din care să rezulte că starea de sănătate a minorului său este într-atât de deteriorată, încât prezenţa sa este absolut necesară, astfel că, în caz contrar, s-ar agrava în mod considerabil. Desigur că orice minor are nevoie de prezenţa, de îngrijirile şi de afecţiunea mamei sale, însă legea procesual penală a îngăduit această legătură directă şi neîntreruptă numai până când minorul împlineşte vârsta de 1 an, potrivit unui alt caz de întrerupere a executării pedepsei închisorii, reglementat de art. 455, alin. (1), C. proc. pen., raportat la art. 455, alin. (1), lit. b), C. proc. pen., de care, de altfel, petentul-condamnat a beneficiat. În plus, obligaţia de îngrijire a minorului, care presupune inclusiv prezentarea acestuia la control medical, incumbă nu numai mamei, ci şi tatălui, care, în acest caz, are vârsta de 42 de ani, este avocat în Baroul Bucureşti, dar care, în dorinţa sa de a mai rămâne alături de soţia sa o vreme, a invocat probleme de sănătate, lipsite de suport probator. în aceste condiţii, Curtea a apreciat că petentul-condamnat nu a reuşit, prin probele administrate, să facă dovada existenţei, în mod neechivoc şi incontestabil, a unei situaţii de excepţie, care ar avea efecte grave asupra familiei sale, în cazul în care acesta ar executa pedeapsa închisorii.
În consecinţă, Curtea, în temeiul art. 455, C. proc. pen., raportat la art. 453, alin. (1), lit. c), C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 345 din 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a l-a penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008 (1213/2008), rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 4036 din 12 noiembrie 2010a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, din Dosarul nr. 3269/2/2008, formulată de petentul-condamnat J.R., pe care, în temeiul art. 192, alin. (2), C. proc. pen., l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva Sentinţei a declarat recurs, petenta condamnată J.R. fără să-l motiveze în scris.
Înalta Curte, faţă de declaraţia recurentei din şedinţa publică de la data de 14 noiembrie 2012, în sensul retragerii recursului declarat, aceasta reprezentând manifestarea sa de voinţă, în baza art. 3854 alin. (2) raportat la art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat de recurenta petenta condamnată J.R. împotriva Sentinţei penale nr. 288 din 02 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală.
În conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petenta condamnată J.R. va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de declaraţia de retragere a recursului declarat de petenta condamnată J.R. împotriva Sentinţei penale nr. 288 din 02 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală.
Obligă recurenta petenta condamnată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3723/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 3720/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
