ICCJ. Decizia nr. 3884/2012. Penal. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3884/2012
Dosar nr. 13286/62/2011
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 31 din 9 februarie 2011 a Tribunalului Braşov a dispus în baza art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. pen. condamnarea inculpatei C.I. pentru săvârşirea infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 861 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii şi a pedepsei accesorii, pe durata unui termen de încercare de 6 ani.
În baza art. 863 C. proc. pen. a impus inculpatei ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov la datele fixate de acest organ desemnat cu supravegherea să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice orice schimbare a locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. A atras atenţia inculpatei asupra prevederilor 86 4 C. pen., art. 83 şi 84 C. pen.
A luat act de faptul că părţile vătămate S.Z., S.L., S.A. şi Ş.M., nu s-au constituit părţi civile în cauză.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. a dispus confiscarea cozii de topor a folosită de inculpată la săvârşirea infracţiunii (coletul nr. 1) şi depunerea la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov.
A dispus ca restul mijloacelor materiale de probă ridicate cu ocazia cercetărilor respectiv cearceaf simplu alb (coletul 2), faţă de pernă (coletul 3), capot albastru cu model floral fără mâneci (coletul 4), prosop de culoare alb-roz (coletul 5), fragmente unghii şi depozit subunghial recoltate inculpatei C.l. de la mâna dreaptă şi mâna stângă (coletul 6) şi probele de referinţă ADN S.M. (colet 7), aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov să rămână ataşate dosarului cauzei.
Instanţa de fond a reţinut, în fapt, că inculpata C.l. şi victima, S.M., au avut o relaţie de concubinaj timp de 20 de ani, în ultimii 10 ani locuind împreună în imobilul proprietatea martorului S.L., situat în comuna T., judeţul Braşov. Imobilul respectiv se compune din 3 camere, tip vagon. Din curte se face accesul în „camera din mijloc", din aceasta pătrunzându-se în „camera din faţă", situată în partea stângă şi în „magazie", situată în partea dreaptă. Întrucât focul se poate face numai în camera din mijloc, pe perioada de iarnă, atât învinuita împreună cu victima S.M., cât şi martorul S.L., obişnuiau să doarmă în această cameră, în paturi separate.
La data de 8 octombrie 2011 inculpata C.l. a consumat împreună cu concubinul S.M., cantitatea de 1 litru rachiu, între orele 13:00-19:00. În jurul orelor 19:00, martorul S.L. s-a culcat în patul lui, iar în jurul orelor 20:00, s-au culcat în celălalt pat, inculpata şi victima. În jurul orelor 22:30, S.M. i-a propus inculpatei să întreţină raporturi sexuale. Aceasta l-a refuzat, între cei doi a avut loc o discuţie în contradictoriu, după care, victima s-a dus să se culce în camera din faţă. În jurul orelor 02:30, inculpata C.l. s-a trezit pentru a-şi face necesităţile, între ea şi victimă izbucnind un nou conflict din aceleaşi motive, arătate mai sus. Enervându-se, inculpata C.l. s-a deplasat în camera denumită magazie, de unde a luat o coadă de topor cu lungimea de 69 cm şi întorcându-se în camera din faţă, unde se afla S.M., l-a lovit pe acesta, o singură dată, cu coada de topor în frunte. În momentul în care a fost lovit, S.M. încerca să se ridiceci în pat, fiind aproape în picioare, iar în urma loviturii s-a dezechilibrat şi a căzut jos, lovindu-se în cădere, puternic, cu capul de o ladă din lemn, în care era ţinută lenjeria de pat. Victima a căzut pe spate, între canapea şi lada de lemn, cu picioarele către uşa de intrare în cameră şi cu capul parţial aflat sub canapea. Întreaga scenă a fost văzută de către martorul S.L., care se trezise în momentul în care inculpata C.l. s-a dus în magazie să ia coada de topor.
Inculpata C.l. a dus la loc coada de topor în magazie, după care, întorcându-se în camera din faţă, a constatat că S.M. avea spume la o gură. Inculpata C.l. l-a frecţionat pe S.M. cu oţet în zona capului şi a pieptului şi împreună cu martorul S.L. au încercat să ridice victima pe canapea. Nu au reuşit, motiv pentru care, inculpata C.l. l-a acoperit cu o pătură şi l-a lăsat pe S.M. unde se afla, după care s-a culcat. Inculpata C.l. împreună cu martorul S.L., au mai încercat de două ori, în jurul orelor 04:30 şi 06:00 să ridice victima pe canapea, dar datorită greutăţii acesteia, nu au reuşit, lăsând-o în aceeaşi poziţie. În jurul orelor 07:30, inculpata C.l. a plecat să facă curăţenie la biserica din comună, s-a întors în locuinţă în jurul orelor 08:15 şi a văzut că victima este în aceeaşi stare. Fără să anunţe vreo persoană, inculpata a plecat din nou la biserică şi întorcându-se la domiciliu, în jurul orelor 13:30, a aflat de la martorul S.L. că numitul S.M. a decedat.
Potrivit raportului de constatare medico-legală (autopsie) din 11 octombrie 2011, moartea numitului S.M., în vârstă de 54 ani, a fost violentă, s-a datorat hemoragiei meningee, consecinţa unui traumatism cranio-cerebral cu hematom subdural, compresiv de emisfer stâng. Se mai arată că leziunile traumatice s-au putut produce prin: lovire cu corp dur, iar pentru leziunile faciale lovire de corp/plan dur, pentru leziunile cranio-cerebrale (posibil lovire cu corp dur, urmată de cădere şi lovire de corp/plan dur aşa cum rezultă din datele de anchetă). Leziunile traumatice pot data din noaptea de 08 din 09 octombrie 2011. Între leziunile traumatice cranio-cerebrale şi deces există legătură de cauzalitate directă. Sângele recoltat la autopsie, nu conţine alcool, aparţine grupei sanguine A II.
Inculpata C.l. a recunoscut şi regretat comiterea faptei, motivând că totul s-a întâmplat datorită consumului de alcool. Inculpata a precizat că nu a anunţat pe nimeni (vecini, salvare, etc), despre starea victimei, întrucât a sperat că aceasta o să-şi revină.
Mai înainte de începerea cercetării judecătoreşti, prezentă personal în instanţă inculpata C.l. a învederat instanţei că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare, a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală de care are cunoştinţă şi au solicitat administrarea doar a probei cu înscrisul întocmit în circumstanţiere, respectiv referatul de evaluare emis de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov.
Văzând dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege care incriminează fapta, dar şi dispoziţiile art. 72 C. pen., la individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi aplicată inculpatei, instanţa de fond a reţinut circumstanţele reale ale săvârşirii faptei şi persoana inculpatei aşa cum este conturată aceasta de actele dosarului.
Prima instanţă a constatat că aplicarea pentru inculpată a unei pedepse cu închisoarea orientată spre minimul prevăzut lege aplicabil ca urmare a reducerii minimului special prevăzut de textul incriminator al art. 183 C. pen. cu o treime ca urmare a aplicării circumstanţei legale prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., a cărei executare a suspendat-o sub supraveghere o potrivit dispoziţiilor art. 861 C. pen. pe durata unui termen de încercare stabilit potrivit art. 86 C. pen., răspunde scopului şi funcţiilor pedepsei astfel cum este acesta definit în art. 52 C. pen., reţinând că scopul imediat al pedepsei, consecinţele acesteia faţă de inculpată, vor fi pe deplin realizate, pe de o parte faţă de faptul că aceasta a realizat consecinţele faptelor săvârşite, le-a regretat şi Ie-a asumat, iar pe de altă parte scopul mediat al pedepsei pentru acest gen de fapte necesită nu numai o intervenţie promptă a organelor statului, dar şi aplicarea unor sancţiuni care să asigure o prevenţie în materie.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi a solicitat majorarea pedepsei şi schimbarea modalităţii de executare.
Prin decizia penală nr. 48/Ap din 18 aprilie 2012 Curtea de Apel Braşov. secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov împotriva sentinţei penale nr. 31 din 9 februarie 2012 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine.
A reţinut instanţa de apel că prima instanţă nu a reţinut în favoarea inculpatei circumstanţe atenuante, ci a procedat la individualizarea tratamentului penal conform art. 72 C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., prin reducerea limitelor speciale de pedeapsă cu o treime.
A constatat că pedeapsa aplicată inculpatei de 4 ani închisoare este suficientă şi de natură a conduce la realizarea scopului general şi special al prevenţiei penale, având în vedere vârsta sa, împrejurarea că nu este cunoscută cu antecedente penale, are un loc de muncă, fiind femeie de serviciu la biserica din comună, aspecte ce conturează o persoană integrată social, fără înclinaţii spre acte de violenţă, chiar dacă este consumatoare de alcool şi prin urmare nu se impune majorarea pedepsei şi nici schimbarea modalităţii de executare ori majorarea termenului de încercare, obligaţiile impuse inculpatei pe perioada termenului de încercare fiind o garanţie în sensul reeducării acesteia.
A reţinut în acest sens concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov care sunt favorabile inculpatei, în sensul că se arată că odată cu decesul victimei a dispărut starea de tensiune şi conflict, pe fondul căreia inculpata a intensificat consumul de alcool şi în prezent depune eforturi de a se reintegra în comunitate şi se bucură de sprijinul familiei.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a invocat cazul de casare prev de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi a susţinut că solicită reindividualizarea pedepsei raportat la fapta săvârşită, modalitatea de comitere şi a solicitat admiterea recursului casarea celor două hotărâri în cadrul rejudecării schimbarea modalităţii de executare a pedepsei.
Examinând decizia recurată în raport de motivele de casare invocate de o recurentul inculpat, dar şi din oficiu conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 3856 alin. (1) şi art. 3857 din acelaşi cod, Înalta Curte constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. hotărârile sunt supuse casării, când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport de prevederile art. 72 cod penal sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Înalta Curte constată că în mod corect s-a analizat întreg materialul probator şi că pedeapsa astfel cum a fost individualizată de instanţa de fond şi de instanţa de prim control judiciar răspunde atât principiului proporţionalităţii între gravitatea faptei cât şi scopului prevăzut de art. 52 C. pen., avându-seîn vedere infracţiunea săvârşită prev de art. 183 C. pen. şi urmările produse concretizată în moartea victimei S.M.
Starea de fapt a fost corect reţinută de prima instanţă, reţinându-se în mod corect că inculpata C.l. a săvârşit infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte asupra victimei S.M., concubinul său. De asemenea, o potrivit raportului de constatare medico-legală (autopsie) din 11 octombrie 2011, moartea numitului S.M., în vârstă de 54 ani, a fost violentă, s-a datorat hemoragiei meningee, consecinţa unui traumatism cranio-cerebral cu hematom subdural, compresiv de emisfer stâng, constatându-se că între leziunile traumatice cranio-cerebrale şi deces există legătură de cauzalitate directă.
Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată de instanţa de fond de 4 ani cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prevăzută de dispoziţiile art. 861 C. pen., este justificată şi este în măsură să răspundă cerinţelor de sancţionare, coerciţie şi reeducare prev. de art. 52 C. pen., fiind astfel respectat principiul proporţionalităţii, respectiv, pedeapsa aplicată inculpatei C.l. şi modalitatea de executare a acesteia sunt adecvate situaţiei de fapt şi scopului urmărit de legea penală.
În ceea ce priveşte solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov privind aplicarea unei pedepse în regim privativ de libertate, Înalta Curte apreciază că scopul pedepsei prev. de dispoziţiile art. 52 C. pen., poate fi atins şi prin executarea pedepsei sub supraveghere, prin exercitarea măsurilor de supraveghere a inculpatei C.l. şi prin îndeplinirea obligaţiilor stabilite astfel cum sunt prev de art. 863C. pen.
Se apreciază în raport de concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov şi datele care circumstanţiază persoana inculpatei C.I., care este fără antecedente penale, a recunoscut şi regretat fapta, a beneficiat de aplicarea disp. art. 3201 C. proc. pen., are un loc de muncă, este integrată social, că prin executarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani, aşa cum a stabilit instanţa de fond, se va realiza reeducarea inculpatei în scopul ca aceasta să nu mai săvârşească alte infracţiuni, pentru îndreptarea atitudinii inculpatei faţă de ordinea de drept, având în vedere fapta comisă cât şi circumstanţele personale ale acesteia.
Înalta Curte, ţinând seama de aceste împrejurări precum şi de administrarea legală şi completă a probelor de către prima instanţă şi de către instanţa de apel, constatând că nu există niciun alt caz de casare care se ia în considerare din oficiu, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva deciziei penale nr. 48/Ap din 18 aprilie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul C.l.
În baza art. 192 alin. (6) C. proc. pen., cheltuielile judiciare, ocazionate de soluţionarea recursului, rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva deciziei penale nr. 48/Ap din 18 aprilie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul C.l.
Cheltuielile judiciare, ocazionate de soluţionarea recursului, rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 27 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3883/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3892/2012. Penal → |
|---|
