ICCJ. Decizia nr. 3893/2012. Penal. Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3893/2012
Dosar nr. 4914/1/2012
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 6 iulie 2012 contestatorul P.S. a formulat contestaţie în anulare deciziei penale nr. 2748 din 11 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 2748/104/2010, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 4914/1/2012, cu termen de judecată la data de 27 noiembrie 2012, fără a indica motivele contestaţiei.
La data de 10 iulie 2012 contestatorul P.S. a formulat contestaţie în anulare deciziei penale nr. 2748 din 11 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 2748/104/2010, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 4940/1/2012, cu termen de judecată la data de 27 noiembrie 2012, fără a indica motivele contestaţiei.
La termenul din 27 noiembrie 2012 Înalta Curte a dispus reunirea Dosarului nr. 4940/1/2012 la Dosarul nr. 4914/1/2012, având în vedere ca obiectul contestaţiei este acelaşi, respectiv decizia penală nr. 2019 din 11 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin decizia penală nr. 2019 din 11 iunie 2012 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul P.S. împotriva deciziei penale nr. 242 din 18 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova.
În conformitate cu dispoziţiile art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a examinat admisibilitatea cererii de contestaţie, fără citarea părţilor.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac prin care se înlătură erorile comise de instanţa de recurs care poate greşi, fie prin nerespectarea unor dispoziţii legale după care se desfăşoară procesul penal, fie prin nerezolvarea cauzei în deplină concordanţă cu materialele aflate la dosar. Contestaţia în anulare este calea de atac prin care cei ce au pierdut anumite drepturi sau prerogative din cauza unui act procesual nul sunt repuşi în aceste drepturi.
Pentru a asigura respectarea principiului stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, legea a prevăzut anumite cazuri expres prevăzute, în care, calea de atac poate fi primită şi anumite particularităţi în privinţa soluţionării cererii.
Contestatorul P.S. nu a depus motivele contestaţie în anulare formulată şi faţă de prevederile dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., care prevăd expres şi limitativ cazurile în care se poate face contestaţie în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.
Astfel, dispoziţiile art. 386 C. proc. pen., prevăd că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că (a termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal din cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f)-i1), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat doua hotărâri definitive pentru aceeaşi fapta.
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514alin. (11) ori art. 38516 alin. (1) C. proc. pen.
Astfel, faţă de dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., în cadrul primei etape de verificare prealabilă a îndeplinirii condiţiilor de formă a contestaţiei în anulare, instanţa admite în principiu contestaţia în anulare numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege - respectiv dacă cererea de contestaţie este făcută în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestaţie este din cele prevăzute la art. 386 C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei se depun sau se invocă dovezi care sunt depuse la dosar.
În consecinţă, având în vedere că nu au fost indicate motivele pe care se întemeiază contestaţia în anulare, ca atare, aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă în conformitate cu dispoziţiile art. 391 C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Reuneşte Dosarul nr. 4940/1/2012 la Dosarul nr. 4914/1/2012.
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul P.O.S. împotriva deciziei penale nr. 2019 din 11 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 2748/104/2010.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 27 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3892/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3896/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
