ICCJ. Decizia nr. 406/2012. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 406/2012
Dosar nr. 531/32/2011
Şedinţa publică din 14 februarie 2012
Deliberând asupra, recursului declarat de contestatorul M.C.V. împotriva Sentinţei penale nr. 117 din 18 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 117 din 18 octombrie 2011, Curtea de Apel Bacău, în baza art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a respins contestaţia la executare formulată de contestatorul condamnat M.C.V., ca nefondată.
A constatat că contestatorul a fost reprezentat de apărător ales.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., l-a obligat pe contestator la plata a 100 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel Bacău a avut în vedere următoarele:
Sub nr. 531/32/2011 s-a înregistrat la Curtea de Apel Bacău contestaţia la executare formulată de contestatorul inculpat M.C.V. prin care solicita în temeiul art. 461 lit. d) C. proc. pen. modificarea condiţiilor şi intervalului de timp la care era obligat să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău.
În motivarea cererii s-a arătat că după condamnare s-a stabilit în Anglia unde lucrează cu forme legale, că s-a înscris la o instituţie de învăţământ pentru a dobândi calificare în meseria de electrician. S-a arătat că obligaţia impusă de către instanţă de a se prezenta din trei în trei luni la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău îi pune în pericol serviciul, iar deplasarea cu avionul este foarte costisitoare.
A solicitat a se majora intervalul de timp de prezentare sau a se lăsa stabilirea acestuia la latitudinea consilierului de probaţiune.
În susţinerea contestaţiei s-au depus o serie de înscrisuri referitoare la locul de muncă şi instituţia de învăţământ frecventată de contestator.
Examinând lucrările dosarului, instanţa a constatat că prin Sentinţa penală nr. 147 din 29 octombrie 2009, contestatorul M.C.V. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1), (2) C. pen. raportat la art. 6, 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 la pedeapsa închisorii de 4 ani, suspendată condiţionat sub supraveghere în temeiul art. 861 C. pen. Printre obligaţiile stabilite de către instanţă a fost şi aceea de a se prezenta din trei în trei luni la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău.
Prin prezenta contestaţie, contestatorul a invocat incidenţa cazului de contestaţie prevăzut la art. 461 lit. d) C. proc. pen.
Analizând contestaţia de faţă prin prisma motivelor invocate, instanţa a constatat că aceasta este nefondată.
Este adevărat conform înscrisurilor de la dosar că inculpatul şi-a găsit un loc de muncă în Anglia, însă, tot atât de reală este şi instituirea unei obligaţii în sarcina sa de către o autoritate judiciară, printr-o hotărâre judecătorească de condamnare.
În altă ordine de idei, derularea unui contract de muncă în străinătate nu-l disculpă pe condamnat şi nu-i conferă acestuia dreptul de a opta între îndeplinirea obligaţiilor de serviciu şi îndatorirea impusă de o autoritate judiciară, de prezentare la serviciul însărcinat cu executare hotărârii judecătoreşti.
Motivele invocate de contestator - pierderea locului de muncă şi costul transportului - nu sunt suficiente, pentru că în speţă neîndeplinirea obligaţiei impuse printr-o hotărâre judecătorească atrage revocarea suspendării şi executarea pedepsei în penitenciar. Sub un alt aspect, intervalul de timp stabilit de instanţă de trei luni este mai mult decât rezonabil, iar mărirea acestuia ar lipsi de eficacitate supravegherea instituită în sarcina contestatorului.
Nu a putut fi primită nici cererea contestatorului de a se lăsa stabilirea intervalelor de prezentare la latitudinea consilierului de probaţiune, atâta vreme cât această obligaţie a fost stabilită expres de instanţă prin sentinţa de condamnare şi pe calea contestaţiei la executare nu se pot schimba cele hotărâte cu autoritate de lucru judecat. Sub un alt aspect, cele invocate de către contestator nu pot constitui împiedicări ivite la executare, plecarea şi stabilirea în străinătate fiind opţiunea personală a contestatorului.
În fine, în acord cu practica CEDO, s-a amintit că mai presus de interesul particular al contestatorului de a-şi păstra locul de muncă este interesul general al societăţii, care constă în reeducarea condamnaţilor şi formarea unei conduite corecte faţă de valorile sociale ocrotite de legea penală. Dacă s-ar accepta ideea ca un condamnat să se prezinte la Serviciul de Probaţiune numai atunci când îi permite programul de lucru la serviciu, trebuie să fim de acord cu consecinţa, şi anume reabilitarea sa la îndeplinirea termenului de încercare fără ca inculpatul să-şi fi îndeplinit cu regularitate îndatorirea impusă de instanţa de judecată, ceea ce este inadmisibil.
Faţă de aceste considerente, contestaţia formulată de contestatorul inculpat M.C.V. a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva Sentinţei penale nr. 117 din 18 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bacău a declarat recurs la 20 octombrie 2011 contestatorul M.C.V.
În motivele de recurs orale avocatul din oficiu a lăsat la aprecierea instanţei de judecată admiterea recursului în raport de actele depuse de contestator la dosarul cauzei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., cu referire la art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:
Contestatorul M.C.V. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 147 din 29 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 505/32/2009 al Curţii de Apel Bacău la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Instanţa a dispus ca pe durata termenului de încercare de 6 ani condamnatul să se prezinte din 3 în 3 luni la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău. Hotărârea judecătorească a rămas definitivă la 18 septembrie 2009, conform Deciziei nr. 2964, pronunţată în Dosarul nr. 7394/1/2009 al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
La 9 septembrie 2011, prin cerere scrisă, persoana condamnată M.C.V. a solicitat modificarea frecvenţei termenelor de prezentare la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău, arătând că în prezent lucrează în mod legal în Anglia în construcţii, având drept de rezidenţă în Harrow, Middleesex. Totodată contestatorul arată că s-a înscris la WLC, unde a început studiile în tehnologie electrotehnică.
În drept, a fost invocat art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Conform art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face când intervine un incident în cursul executării.
Ministerul Public a solicitat respingerea recursului deoarece contestaţia la executare nu se încadrează în dispoziţiile prevăzute de lege.
În acord cu Secţia penală a Curţii de Apel Bacău, instanţa de recurs apreciază că este posibilă examinarea pe fond a contestaţiei. Astfel, art. 461 C. proc. pen. vizează contestaţia contra executării hotărârii penale şi nu doar o contestaţie împotriva unui incident vizând pedeapsa. Contestaţia împotriva executării hotărârii penale nu vizează în mod exclusiv chestiunile referitoare la executarea unei pedepse privative de libertate. Dimpotrivă, legiuitorul permite contestarea în conformitate cu art. 461 C. proc. pen. şi clarificarea oricăror nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută, înlăturarea unei împiedicări la executare, judecarea oricărui alt incident ivit în cursul executării. Modul de reglementare a contestaţiei la executare indică faptul că aceasta este admisibilă şi în situaţiile în care nu este vizată strict executarea pedepsei. În mod corect Curtea de Apel Bacău a apreciat că cererea contestatorului vizând imposibilitatea de a se prezenta din 3 în 3 luni la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău conform celor dispuse prin Sentinţa penală nr. 147 din 29 octombrie 2009 poate fi examinată pe fondul său. Instanţa de recurs apreciază, de asemenea, că o contestaţie care vizează punerea în executare a măsurilor de supraveghere dispuse conform art. 863 C. pen. cade sub incidenţa art. 461 C. proc. pen.
Examinând cererea formulată de contestator, Curtea apreciază că aceasta este fondată.
La dosarul cauzei au fost depuse acte de natură să justifice schimbarea situaţiei avută în vedere de instanţa de fond în anul 2009, atunci când a stabilit ca persoana condamnată să se prezinte din 3 în 3 luni pentru verificarea respectării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse. Astfel, persoana condamnată este înmatriculată ca student în Marea Britanie, având nr. de înmatriculare ..... . De asemenea, contestatorul are un Contract individual de muncă încheiat la 23 februarie 2011 în vigoare pentru 12 luni de la data încheierii sale. La dosar au fost depuse şi acte din care rezultă acreditarea contestatorului ca instalator pe teritoriul Marii Britanii. A fost dovedită şi legalitatea şederii acestuia pe teritoriul Marii Britanii.
Având în vedere actele depuse la dosarul cauzei prin care se arată că cel condamnat la o pedeapsă cu suspendarea executării sub supraveghere are venituri licite, are un loc de muncă în afara teritoriului României, pe teritoriul unei ţări unde s-a stabilit în mod legal, urmează cursuri de calificare pe teritoriul ţării respective, Curtea apreciază că cererea acestuia de lăsare la latitudinea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău a frecvenţei prezentării în faţa ofiţerului de probaţiune este fondată. În cauza de faţă interesul particular al contestatorului de a-şi păstra locul de muncă şi de a obţine venituri licite coincide cu interesul general al societăţii în a evita pentru viitor în ceea ce-l priveşte pe acesta săvârşirea de noi infracţiuni. Conduita contestatorului până în acest moment (desfăşurarea unei activităţi licite, urmarea de cursuri de calificare profesională, respectarea regulilor referitoare la rezidenţă) confirmă aprecierea instanţei de fond la pronunţarea Sentinţei nr. 147/2009 că scopul educativ al pedepsei poate fi atins fără executare prin privare de libertate.
Înalta Curte constată că cererea contestatorului privind lăsarea la latitudinea Serviciului de probaţiune a frecvenţei de prezentare se încadrează în dispoziţiile art. 461 C. proc. pen., constituind un incident cu privire la executarea măsurilor de supraveghere şi este justificată de actele depuse la dosar, care probează existenţa unui loc de muncă, desfăşurarea de activităţi în conformitate cu contracte de muncă încheiate pe teritoriul Marii Britanii, urmarea unor cursuri de pregătire profesională.
Înalta Curte, conform art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. va admite recursul declarat de condamnatul M.C.V. împotriva Sentinţei penale nr. 117 din 18 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Va casa Sentinţa penală nr. 117 a Curţii de Apel Bacău şi pe fond, rejudecând, în baza art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., va admite contestaţia la executare formulată de M.C.V. cu privire la Sentinţa penală nr. 147 din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Va înlocui obligaţia condamnatului M.C.V. de a se prezenta, conform art. 863 alin. (1) C. pen. din trei în trei luni la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău cu obligaţia condamnatului M.C.V. de a se prezenta, conform art. 863 alin. (1) C. pen. la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău, la datele fixate de acesta. Va dispune ca M.C.V. să se prezinte, conform art. 863 alin. (1) C. pen. la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău, la datele fixate de acest serviciu.
Va face aplicarea art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Conform art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.: Admite recursul declarat de condamnatul M.C.V. împotriva Sentinţei penale nr. 117 din 18 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează Sentinţa penală nr. 117 a Curţii de Apel Bacău şi pe fond, rejudecând, în baza art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., admite contestaţia la executare formulată de M.C.V. cu privire la Sentinţa penală nr. 147 din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. înlocuieşte obligaţia condamnatului M.C.V. de a se prezenta, conform art. 863 alin. (1) C. pen. din trei în trei luni la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău cu obligaţia condamnatului M.C.V. de a se prezenta, conform art. 863 alin. (1) C. pen. la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău, la datele fixate de acesta. Dispune ca M.C.V. să se prezinte, conform art. 863 alin. (1) C. pen. la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău, la datele fixate de acest serviciu.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 25 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 14 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2870/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2920/2012. Penal → |
|---|
