ICCJ. Decizia nr. 4163/2012. Penal. Rejudecarea după extrădare (art.522 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4163/2012
Dosar nr. 20929/3/2012
Şedinţa publică din 14 decembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 568 din 21 iunie 2008, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a luat act de retragerea cererii formulată de petentul condamnat S.M. şi a fost obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a avut în vedere împrejurarea că petentul condamnat şi-a retras cererea formulată.
Împotriva sentinţei a declarat apel petentul S.M., acesta susţinând că şi-a retras cererea în faţa primei instanţe, însă nu a ştiut ce semnificaţie are retragerea.
Examinând cauza, în raport de dispoziţiile art. 371, 372 şi 378 C. proc. pen., Curtea a constatat că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Rezultă din actele dosarului că petentul S.M. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 90 din 25 ianuarie 2007, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, la 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.
Aşa cum rezultă din referatul întocmit de biroul executări penale din cadrul Tribunalului Bucureşti, executarea pedepsei de 10 ani închisoare a început la 22 iunie 2012 şi expiră la 19 februarie 2018.
La termenul din 20 iunie 2012, petentul condamnat S.M. a precizat, în prezenţa avocatului din oficiu, că îşi retrage cererea formulată.
Atât avocatul din oficiu, cât şi procurorul de şedinţă au solicitat instanţei să ia act de manifestarea de voinţă a petentului.
Astfel fiind, petentul nu poate susţine că nu a avut cunoştinţă de semnificaţia cererii de retragere făcută în faţa instanţei de fond.
Aşa încât, cum corect a procedat tribunalul când a luat act de manifestarea de voinţă a petentului în sensul retragerii cererii formulate, prin Decizia penală nr. 233 din 12 septembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de petentul S.M. împotriva Sentinţei penale nr. 588 din 21 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 20929/3/2012.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs petentul condamnat S.M.
La data judecării recursului, respectiv 14 decembrie 2012, în şedinţă publică, petentul condamnat a declarat că îşi retrage recursul.
Înalta Curte, având în vedere manifestarea de voinţă a petentului condamnat, cât şi dispoziţiile art. 3854 C. proc. pen. şi art. 369 din acelaşi cod, va lua act de cererea de retragere a recursului formulat de petentul condamnat S.M. împotriva Deciziei penale nr. 233 din 12 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de condamnatul S.M. împotriva Deciziei penale nr. 233 din 12 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 14 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4183/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4070/2012. Penal → |
|---|
