ICCJ. Decizia nr. 65/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 65/2012
Dosar nr.278/1/2012
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 2 din 11 ianuarie 2012 pronunţată în dosarul nr. 23/39/2012, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a dispus, respingerea propunerii formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de arestare a persoanei solicitate P.V.
În temeiul art. 103 alin. (8), (11) din Legea nr. 302/2004 republicată a luat faţă de persoana solicitată P.V., faţă de care s-a emis mandatul european de arestare în dosar din 09 ianuarie 2012 de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria, măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, prevăzută de art. 145 C. proc. pen., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 11 ianuarie 2012 până la data de 09 februarie 2012, inclusiv.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, persoana solicitată P.V., urmând a respecta următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la poliţia Municipiului Suceava, organ de poliţie pe care instanţa îl desemnează cu supravegherea persoanei solicitate, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
A atras atenţia persoanei solicitate P.V. asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., privind luarea măsurii arestării în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce-i revin.
În temeiul art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată coroborat cu art. 145 alin. (11), măsura dispusă este executorie de la data luării ei.
În temeiul art. 103 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 republicată s-a fixat un nou termen de judecată la data de 20 ianuarie 2012, ora 08,30, termen în cunoştinţa persoanei solicitate.
Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 11 ianuarie 2012 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat acestei instanţe, ca autoritate judiciară competentă de executare, mandatul european de arestare din 09 ianuarie 2012 emis de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria împotriva persoanei solicitate P.V., solicitând, totodată, luarea măsurii arestării împotriva acesteia.
S-a reţinut în conţinutul mandatului european de arestare că acesta a fost emis împotriva persoanei solicitate P.V. pentru săvârşirea unui număr de două infracţiuni de tâlhărie cu uz de armă, fapte prevăzute de art. 142 alin. (1) şi 143 cazul al doilea C. pen. al Austriei.
În fapt, s-a arătat că:persoana solicitată P.V. este suspectată că, în noaptea de 7 aprilie 2005, a pătruns forţat în filiala instituţiei S.L., a aşteptat acolo sosirea angajaţilor şi i-a constrâns apoi pe aceştia, sub ameninţarea unui pistol, să deschidă seiful şi să-i predea suma de 262.105 euro în numerar, acţionând împreună cu C.M.P., săvârşind astfel infracţiunea de tâlhărie cu uz de armă.
De asemenea, persoana solicitată este suspectată că, în noaptea de 1 aprilie 2005, acţionând în complicitate cu C.M.P., a pătruns prin efracţie în filiala locală a instituţiei S.K., a aşteptat până la sosirea angajaţilor, pe care i-a obligat, sub ameninţarea unui pistol, să deschidă seiful şi să-i predarea suma de aproximativ 70.000 euro, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale unei tâlhării cu uz de armă.
Curtea, faţă de precizările făcute de apărători referitoare la faptul că persoana solicitată ar avea afaceri judiciare în România, a apreciat că se impune a se face verificări sub acest aspect, sens în care, în temeiul art. 103 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 republicată, a fixat un nou termen de judecată la data de 20 ianuarie 2012, ora 08,30, termen în cunoştinţa persoanei solicitate, pentru a se efectua adresă către Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava în sensul de a comunica dacă persoana solicitată are afaceri judiciare, în caz afirmativ nr. dosarului şi calitatea acestuia, precum şi ce calitate are aceasta în dosarul penal nr. 474/P/2011, privind pe învinuitul N.C. ş.a.
Totodată, a apreciat că, deocamdată, nu se impune arestarea provizorie a persoanei solicitate şi că luarea împotriva acesteia a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art. 145 C. proc. pen., este suficientă pentru buna desfăşurare a prezentei proceduri, motiv faţă de care a respins propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, de arestare a persoanei solicitate.
Apreciind ca fiind oportună, justificată şi proporţională măsura obligării de a nu părăsi localitatea, Curtea, în temeiul art. 103 alin. (8), (11) din Legea nr. 302/2004 republicată, a luat faţă de persoana solicitată P.V. această măsură pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 11 ianuarie 2012 până la data de 09 februarie 2012, inclusiv.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, persoana solicitată P.V. va respecta următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la poliţia municipiului Suceava, organ de poliţie pe care instanţa îl desemnează cu supravegherea persoanei solicitate, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
S-a atras atenţia persoanei solicitate P.V. asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., privind luarea măsurii arestării în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce-i revin.
În temeiul art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată coroborat cu art. 145 alin. (11), măsura dispusă este executorie de la data luării ei.
B. Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Examinând recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, prin încheierea mai sus-menţionată, s-a dispus respingerea propunerii formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de arestare a persoanei solicitate P.V.
În temeiul art. 103 alin. (8), (11) din Legea nr. 302/2004 republicată s-a luat faţă de persoana solicitată P.V., faţă de care a fost emis mandatul european de arestare în dosar din 09 ianuarie 2012 de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria, măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, prevăzută de art. 145 C. proc. pen., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 11 ianuarie 2012 până la data de 09 februarie 2012, inclusiv.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, faţă de persoana solicitată P.V., s-au instituit anumite obligaţii ce au fost enunţate anterior.
Potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. (8) şi alin. (11) din Legea nr. 302/2004 astfel cum a fost modificată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, care reglementează procedura de executare a mandatului european de arestare, judecătorul, investit cu punerea în executare a mandatului, verifică mai întâi identitatea persoanei solicitate şi se asigură că i s-a comunicat o copie a mandatului european de arestare.
Dacă persoana solicitată a fost reţinută în condiţiile prevăzute de art. 101 din Legea nr. 302/2004 modificată, reţinerea şi arestarea persoanei solicitate în caz de urgenţă, judecătorul se asigură că a fost informat despre motivul reţinerii.
Dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 302/2004 stabilesc o procedură diferită pentru situaţia în care persoana solicitată a fost reţinută în caz de urgenţă.
Astfel, în alineatul 2 al aceluiaşi articol se arată că „dacă persoana a fost reţinută potrivit art. 101, judecătorul poate dispune, prin încheiere motivată, pe baza semnalării transmise prin Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale (Interpol), arestarea persoanei solicitate sau obligarea de a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile. În acest caz, instanţa amână cauza şi fixează un termen de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română".
Dispoziţiile enunţate anterior se impun a fi raportate la prevederile art. 101 alin. (1) din acelaşi act normativ potrivit cu care solicitarea transmisă prin Interpol nu echivalează cu mandatul european de arestare.
Atunci când autorităţile judiciare străine au transmis mandatul european de arestare, solicitând punerea acestuia în executare, sunt incidente prevederile art. 103 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora „în cazurile prevăzute în alin. (5) şi (7), atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată, norma fiind imperativă.
Această interpretare se deduce din succesiunea textelor legale enunţate, în condiţiile în care, pe de o parte, luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara poate fi luată în ipoteza semnalării transmise prin Interpol, iar pe de altă parte, că în toate celelalte ipoteze, această măsură restrictivă de drepturi este legată de „punerea în libertate" a persoanei solicitate, ceea ce presupune, cu necesitate, o stare privativă de libertate iniţială, preexistentă.
Măsura restrictivă de drepturi a obligării de a nu părăsi ţara, poate fi dispusă, ca o alternativă la măsura arestării, dar numai pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare, în funcţie de durata acesteia.
Cum în cauză autorităţile judiciare austriece au solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate P.V. şi cum acest mandat există în materialitatea lui la dosarul cauzei, inclusiv tradus în limba română, se impunea ca judecătorul fondului să dispună arestarea persoanei solicitate şi acordarea unui termen, în măsura în care aprecia că sunt necesare informaţii suplimentare.
În atare condiţii, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Suceava va casa în parte încheierea din 11 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori numai în ceea ce priveşte luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu prevăzută de art. 145 C. proc. pen., dispoziţie pe care o va înlătura, şi în rejudecare, va dispune arestarea persoanei solicitate P.V., împotriva căreia s-a emis mandatul european de arestare în dosarul din 09 ianuarie 2012 de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării.
Va dispune emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate.
Se vor menţine restul dispoziţiilor încheierii recurate. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu intimatului persoană solicitată până la prezentarea apărătorilor aleşi în sumă de 160 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva încheierii din 11 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în dosarul nr. 23/39/2012, privind pe intimatul persoană solicitată P.V.
Casează în parte încheierea atacată numai în ceea ce priveşte luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu prevăzută de art. 145 C. proc. pen., dispoziţie pe care o înlătură şi rejudecând:
În temeiul art. 103 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 dispune arestarea persoanei solicitate P.V., împotriva căreia s-a emis mandatul european de arestare în dosarul din 09 ianuarie 2012 de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării.
Dispune emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate.
Menţine restul dispoziţiilor încheierii recurate.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu intimatului persoană solicitată până la prezentarea apărătorilor aleşi în sumă de 160 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 679/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 631/2012. Penal → |
|---|
