ICCJ. Decizia nr. 892/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Deciziapenală nr. 892/2012
Dosar nr. 743/64/2011
Şedinţa publică din 22 martie 2012
Asupra recursului de faţă în baza lucrărilor din dosar, constata următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 118/ F din 2 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respinsă, ca nefondată plângerea formulată de petentă A.S. împotriva rezoluţiei din 20 iunie 2011 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov în Dosar nr. 719/P/2010.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin rezoluţia din data de 20 iunie 2011, emisă în Dosar nr. 719/P/2010, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de presupusul făptuitor T.D. pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Petentă a arătat în plângere că inspectorul de poliţie a întocmit „în fals" un referat cu propunere de neîncepere a urmăririi penale în Dosarul nr. 12.175/P/2008.
Pentru a dispune în acest sens, procurorul a arătat că, deşi în cuprinsul referatului întocmit de organul de poliţie se face menţiunea cu privire la faptul că apartamentul petentei A.S. a fost scos la licitaţie publică datorită debitelor acumulate la Asociaţia de proprietari „I.", acest aspect nu reprezintă o împrejurare determinantă de natură să influenţeze soluţia adoptată în cauză. Raportul întocmit nu reprezintă un înscris cu valoare probatorie, care să aibă aptitudinea de a da naştere, de a modifica sau stinge un drept sau o obligaţie ori de a genera alte consecinţe juridice.
Împotriva acestei soluţii, petenta a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, iar prin rezoluţia din 21 iulie 2010, emisă la lucrarea 717/11/2/2011 s-a dispus respingerea acesteia şi menţinerea în integralitate a rezoluţiei, ca legală şi temeinică.
Instanţa a reţinut că din actele premergătoare nu rezultă indicii cu privire la săvârşirea de către inspectorul de poliţie T.D. a infracţiunii prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi nici a altei fapte prevăzute de legea penală.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs petenta A.S.
Recursul declarat de petentă împotriva sentinţei este inadmisibil, pentru următoarele considerente :
Potrivit dispoziţiilor art. 2871 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (7) şi (8) din acelaşi cod, judecătorul, soluţionând plângerea, pronunţă una dintre soluţiile prevăzute la lit. a), b), c) de la alin. (8).
Conform prevederilor art. 2781 alin. (10), astfel cum a fost modificat prin art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010, publicată în M. Of. nr. 714 din 26 octombrie 2010 şi intrată în vigoare la data de 25 noiembrie 2010, hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. (8) este definitivă.
În cauză, hotărârea recurată de petiţionar a fost pronunţată la data de 2 noiembrie 2011, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, care nu mai prevede posibilitatea exercitării recursului împotriva acestor hotărâri.
În raport de considerentele expuse, urmează a fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentă, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta petentă A.S. împotriva sentinţei penale nr. 118/ F din 2 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 martie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 893/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 891/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
---|