ICCJ. Decizia nr. 966/2012. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni (art. 323 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 966/2012
Dosar nr. 1318/116/2010
Şedinţa publică din 30 martie 2012
Deliberând asupra recursurilor penale de faţă, constată şi reţine următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 66 din data de 05 mai 2011, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia penală, s-au dispus următoarele:
A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice, în baza art. 334 C. proc. pen., din infracţiunea prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen., respectiv art. 26 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen., în infracţiunile prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), c), alin. (21) lit. a), b) C. pen., respectiv art. 26 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b) C. pen. invocată din oficiu de instanţă.
1. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., cu art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul Ş.R. la 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen., a mai fost condamnat inculpatul Ş.R. la 2 ani închisoare.
În baza art. 1361din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen., a mai condamnat pe inculpatul Ş.R. la 2 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului Ş.R. pentru infracţiunea prev. de art. 1362din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 33 - 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul Ş.R. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului Ş.R. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului Ş.R., iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa pronunţată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 09 octombrie 2009, la zi.
2. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul I.C. la 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen., a mai fost condamnat inculpatul I.C. la 2 ani închisoare.
În baza art. 1361din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul I.C. la 2 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului I.C., pentru infracţiunea prevăzută de art. 1362din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 33 - 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul I.C. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului I.C. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului I.C. şi în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa pronunţată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 15 octombrie 2009, la zi.
3. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.M. la 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul N.M. la 3 ani închisoare.
În baza art. 11alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, a fost condamnat inculpatul N.M. la 3 luni închisoare.
În baza art. 33 - 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul N.M. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a) şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul N.M., prin apărător, de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru toate infracţiunile.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului N.M. exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului N.M. şi s-a dedus, în baza art. 88 C. pen., perioada arestării preventive de la 25 noiembrie 2009 la zi.
4. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen. şi urm., a fost condamnat inculpatul C.C. la 7 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. şi urm., a mai fost condamnat inculpatul C.C. la 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 11alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 99 C. pen. şi urm., a fost condamnat inculpatul C.C. la 6 luni închisoare.
În baza art. 33 - 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul C.C. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului C.C., exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul C.C., de achitare în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru toate infracţiunile.
5. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.S. la 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul G.S. la 3 ani închisoare.
În baza art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, a fost condamnat inculpatul G.S. la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 - 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul G.S. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului G.S. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinţei şi până la executarea pedepsei.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului G.S. şi s-a dedus, în baza art. 88 C. pen., perioada reţinerii şi arestării preventive de la 27 octombrie 2009, la zi.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul G.S., prin apărător, de schimbare a încadrării juridice din art. 26 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a) şi b) şi alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 209 alin. (1) lit. a), b), c) C. pen. şi de achitare în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru această faptă.
A fost respinsă cererea formulată de acelaşi inculpat de achitare în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracţiunea prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
A fost respinsă cererea formulată de acelaşi inculpat de achitare în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. şi în subsidiar art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
6. În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.V.T. la 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul P.V.T. la 3 ani închisoare.
În baza art. 33 - 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul P.V.T. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului P.V.T. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului P.V.T. şi s-a dedus, în baza art. 88 C. pen., perioada reţinerii şi arestării preventive de la 17 noiembrie 2009, la zi.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul P.V.T., prin apărător, de achitare în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru toate infracţiunile.
7. În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G. la 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G. la 3 ani închisoare.
În baza art. 33 - 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul B.G. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului B.G. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului B.G., iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa pronunţată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 17 noiembrie 2009 la zi.
A fost respinsă cererea de achitare formulată de inculpatul B.G., prin apărător, de achitare în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru toate infracţiunile.
8. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.L. la 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.L. la 3 ani închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul C.L. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 1361din Legea nr. 295/2004.
În baza art. 33 - 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul C.L. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului C.L. exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului C.L. şi s-a dedus în baza art. 88 C. pen. perioada arestării preventive de la 25 noiembrie 2009 la zi.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul C.L., prin apărător, de achitare pentru infracţiunile de complicitate la tâlhărie şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen.
S-a respins cererea formulată de acelaşi inculpat de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de complicitate la tâlhărie în cea de furt calificat prev. de art. 209 alin. (1) lit. a), b), c) cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi în subsidiar de achitare pentru această infracţiune, în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În baza art. 67 C. pen., s-a dispus degradarea militară a inculpatului B.G.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului a bunurilor folosite la săvârşirea infracţiunii, respectiv:
- un autoturism marca B. - bun aflat în incinta I.P.J. Constanţa;
- un telefon mobil metalic de culoare argintie marca L., aparţinând inculpatului Ş.R. ridicat de Poliţia Medgidia;
- un telefon mobil de culoare neagră marca S. ridicat de Poliţia Medgidia şi utilizat de inculpatul N.M.;
- 1 pistol de culoare neagră marca S. găsit pe trotuar în faţa uşii de acces a SC S.S. SRL Călăraşi, aflat la Camera de corpuri delicte a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.
În baza art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de la toţii inculpaţii a contravalorii unui pistol cu gaze, a 2 săbii şi un cuţit, respectiv 1.000 RON, bunuri folosite de inculpaţi la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.
A fost admisă, în parte, cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă SC S.S. SRL Călăraşi.
Au fost obligaţi inculpaţii Ş.R., I.C., G.S., P.V.T., C.L., B.G., N.M. şi C.C. în solidar, iar C.C. în solidar cu părţile responsabile civilmente C.C.O. şi C.E., către partea civilă SC S.S. SRL Călăraşi, la plata sumei de 56.000 euro, cu titlu de despăgubiri civile.
S-a luat act că inculpatul Ş.R. a achitat părţii civile SC S.S. SRL Călăraşi suma de 900 euro şi 111 RON, sume consemnate la C. Bank - Sucursala Călăraşi cu chitanţele din 12 octombrie 2009.
S-a dispus restituirea acestor sume de bani părţii civile SC S.S. SRL Călăraşi de către C. Bank Călăraşi.
În baza art. 169 C. proc. pen.:
S-a dispus restituirea către numitul G.N., fratele inculpatului G.S., a actelor aparţinând autoturismului marca V., aflate la Camera de corpuri delicte a I.P.J. Constanţa, în baza dovezii din 18 martie 2010, respectiv certificat de înmatriculare şi cartea verde.
Au fost obligaţi inculpaţii B.G., N.M., P.V.T. şi Ş.R. la plata către stat a câte 2.000 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 1.215 RON fiecare reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.
A obligat pe inculpatul I.C. către stat la plata sumei de 2.400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 1.215 RON reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, 400 RON reprezintă onorariu apărător oficiu - C.O.C., sumă ce s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, iar diferenţa o reprezintă cheltuielile judiciare efectuate în cursul judecăţii.
A obligat pe inculpatul G.S. către stat la plata sumei de 2.800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 1.215 RON reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, 800 RON reprezintă onorariu 2 apărători oficiu A.M. şi D.M. - sume ce s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, iar diferenţa reprezintă cheltuielile judiciare efectuate în cursul judecăţii.
A fost obligat inculpatul C.L. către stat la plata sumei de 2.800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 1.215 RON reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, 800 RON reprezintă onorariile a 2 apărători oficiu - Ş.A. şi C.O.C., sume ce se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, iar diferenţa reprezintă cheltuielile judiciare efectuate în cursul judecăţii.
Inculpatul minor C.C. a fost obligat, în solidar cu părţile responsabile civilmente C.C.O. şi C.E., la plata către stat a sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare din care 1.215 RON reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.
A obligat pe inculpatul P.V.T. şi la plata sumei de 100 RON reprezentând onorariu apărător oficiu - N.L., sumă ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
Au fost obligaţi inculpaţii Ş.R., I.C., B.G., N.M., G.S., P.V.T., C.L. şi C.C., în solidar, iar C.C. în solidar cu părţile responsabile civilmente C.C.O. şi C.E. către partea civilă SC S.S. SRL Călăraşi la plata sumei de 952 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut - în fapt - următoarea situaţie:
În data de 14 septembrie 2009, în jurul orei 13.00, organele de poliţie din cadrul I.P.J. Călăraşi au fost sesizate telefonic cu privire la faptul că 4 autori necunoscuţi, mascaţi şi înarmaţi cu pistoale şi obiecte contondente au pătruns în magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi, str. P.B., au ameninţat vânzătorul şi au sustras bijuterii din aur, după care s-au urcat într-un autoturism marca B. de culoare închisă, condus de o altă persoană necunoscută, şi au părăsit locul faptei.
Din cercetările efectuate în cauză, din depoziţiile părţilor vătămate P.A., administratorul SC S.S. SRL Călăraşi, şi C.G. directorul de vânzări, precum şi a martorilor L.D.L., B.M., G.M., P.S. şi V.P., a rezultat că în data de 14 septembrie 2009, ora 12.50, pe str. C., situată în spatele blocului de pe str. P.B., a oprit o maşină marca B. de culoare închisă, în două uşi, din care au coborât patru persoane mascate şi înarmate cu pistoale şi obiecte contondente, trei dintre aceştia purtau cagule pe faţă, iar cea de-a patra persoană şi-a pus cagula ulterior. Aceştia au ocolit blocul, îndreptându-se spre magazinul SC S.S. SRL Călăraşi, situat pe str. P.B., unde, în momentul în care au intrat au început să ţipe, să urle şi să ameninţe cu pistoale şi săbii pe vânzătorul C.G., care se afla singur în sala de vânzare. Acesta, de frică, s-a îndreptat spre uşa din interior, prevăzută cu geam termopan şi folie antiefracţie, intrând în cea de-a doua cameră formată dintr-un birou şi un atelier, unde se afla şi administratorul societăţii P.A., care văzând pe monitorul aflat în biroul său cele patru persoane mascate şi înarmate, de teamă, a apăsat butonul de panică. În acest timp, partea vătămată C.G. care se afla lângă P.A., a luat din atelier o foarfecă de tuns iarba, a întredeschis uşa despărţitoare dintre sala de vânzare şi atelier şi a aruncat-o în direcţia unuia dintre autori care stătea în mijlocul magazinului cu spatele spre uşa de acces, având pistolul îndreptat spre uşa de termopan de interior în spatele căreia se aflau cele două părţi vătămate. Atacatorii înarmaţi cu săbii şi pistoale goleau în tot acest timp vitrinele cu bijuterii din aur, situate pe partea dreaptă şi stângă a sălii de vânzare, iar un alt atacator cu o sabie a spart geamul acelei uşi, rănindu-l cu un ciob în zona ochiului stâng pe partea vătămată C.G. Întrucât la un moment dat uşa de interior era forţată de autorii jafului, de teamă, partea vătămată P.A. a luat din birou o puşcă de vânătoare calibru 16 mm, cu 2 ţevi, pe care o deţine legal, în acea zi urmând să meargă la vânătoare, a încărcat-o cu alice şi, pentru a respinge atacurile violente ale autorilor, cât şi pentru a opri jaful armat, a deschis uşa de termopan în spatele căreia se aflau cele două părţi vătămate, somându-i pe atacatori, după care a tras două focuri de armă, moment în care a rănit pe doi dintre autorii jafului. Luaţi prin surprindere, cei patru autori s-au retras spre uşa de acces, fugind afară din sala de vânzare, unul dintre ei s-a împiedicat la ieşire de un ghiveci de flori, scăpând din mână în faţa magazinului un pistol marca S., după care cei patru au fugit în spatele pe str. C., spre autoturismul marca B. cu care veniseră, condus de a cincea persoană, părăsind locul faptei.
Imediat, părţile vătămate P.A. şi C.G. au ieşit afară şi au văzut în faţa magazinului de bijuterii pe jos un pistol de culoare neagră, după care, uitându-se în vitrinele situate în sala de vânzare, au constatat lipsa unor bijuterii din aur, partea vătămată P.A. apreciind că au fost sustrase 8 - 10 kg de aur.
Martorul V.P. arată că autoturismul marca B. cu care autorii au părăsit locul faptei are numărul de înmatriculare X.
Din constatările tehnico-ştiinţifice dispuse în cauză, cât şi din datele şi informaţiile (listinguri, percheziţii, interceptări telefonice) furnizate de către I.P.J. Constanţa care aveau în filaj şi în interceptări telefonice un grup de persoane ce săvârşiseră jafuri armate în lunile iulie - august 2009 în judeţul Constanţa, din declaraţiile martorilor, a inculpatului Ş.R. şi declaraţia dată iniţial de inculpatul I.C. a rezultat că autorii infracţiunii de tâlhărie din 14 septembrie 2009, de la magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi, sunt inculpaţii Ş.R., I.C., N.M., învinuitul minor C.C. în complicitate cu inculpaţii P.V.T., C.L., B.G. şi G.S. Inculpaţii, anterior datei de 14 septembrie 2009, s-au asociat în scopul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie ce a avut loc la magazinul SC S.S. SRL Călăraşi, stabilindu-se o disciplină internă, reguli de comportare şi o ierarhie a membrilor grupului, între aceştia intervenind un consens neechivoc, privind scopul constituirii asociaţiei.
Toate aceste evenimente descrise în starea de fapt au creat un climat de insecuritate socială, de nelinişte şi indignare din partea opiniei publice, cu ecou în rândurile mass-media, atât la nivel local, cât şi naţional.
Cu ocazia cercetării la faţa locului, pe trotuar, în apropierea uşii de acces a magazinului SC S.S. SRL Călăraşi a fost găsit un pistol de culoare neagră marca S.
Tot pe trotuar, pe suprafaţa dalelor din beton, au fost găsite mai multe pete de sânge, acestea continuând prin faţa intrării scării blocului, apoi prin faţa magazinului SC L.V.P. SRL, pe trotuarul alăturat acestei societăţi până la carosabilul str. C. (paralelă cu str. P.B.) şi, apoi, pe aceasta în spatele blocului faţă de zona în care s-a aflat autoturismul marca B. conform declaraţiilor martorilor.
Din rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică întocmite de I.G.P.R. - Institutul de Criminalistică, a rezultat faptul că profilul genetic din probele biologice de referinţă recoltate de la inculpaţii I.C. şi Ş.R. corespund cu cele găsite cu ocazia cercetării la faţa locului din data de 14 septembrie 2009 astfel:
- profilul genetic, aparţinând inculpatului I.C. a fost identificat în petele de sânge recoltate cu ocazia cercetării la faţa locului din faţa magazinului SC L.V.P. SRL Călăraşi, din faţa uşii de acces a SC S.S. SRL Călăraşi, precum şi pe mânerul, manşonul şi încărcătorul pistolului marca S. găsit în faţa SC S.S. SRL Călăraşi;
- profilul genetic aparţinând inculpatului Ş.R. a fost identificat în petele de sânge recoltate cu ocazia cercetării la faţa locului de pe str. C. din municipiul Călăraşi şi pe trăgaciul pistolului marca S. găsit în faţa SC S.S. SRL Călăraşi.
Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică balistică din 30 septembrie 2009 al I.P.J. Călăraşi - Serviciul Criminalistic, privind arma de vânătoare marca F. rezultă că:
Arma pusă la dispoziţie, marca F., prezintă caracteristicile unei arme de foc letale şi este clasificată ca armă de vânătoare; arma examinată este în stare de funcţionare; arma examinată prezintă pe ambele ţevi urme de funingine; orificiile perforate de pe cartonul cu program pus la dispoziţie puteau fi de alice provenind de la cartuşele în litigiu, trase cu arma prezentată; cele două tuburi de cartuş în litigiu, calibru 16 mm, ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului au fost trase cu arma de vânătoare marca F., calibrul 16 mm.
Cu adresa din 07 octombrie 2009, I.P.J. Călăraşi - Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase atestă faptul că numitul P.A. deţine legal arma de vânătoare marca F., calibru 16 mm, în baza permisului de armă din 11 februarie 1997.
Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică balistică, privind pistolul marca S. al I.G.P.R. - Institutul de Criminalistică rezultă următoarele: a) pistolul pus la dispoziţie face parte din categoria armelor neletale, care pentru aruncarea proiectilului folosesc forţa de expansiune a gazelor sub presiune aflate într-o butelie recipient; b) pistolul este marca S., calibru 6 mm, şi este fabricat în Taiwan; c) arma este în stare de funcţionare; d) seriile pistolului sunt „Y” şi „Z”; e) nu este posibilă evidenţierea unor eventuale urme secundare ale împuşcăturii, întrucât pistolul nu este o armă de foc; f) deoarece muniţia utilizată de pistolul în cauză este compusă numai din proiectile sferice (bile), aceasta nu constituie obiectul verificării în bazele de date IBIS (care conţin tuburi de cartuş trase cu arme de foc).
După examinarea obiectiv-medicală şi examenul radiologic al inculpatului Ş.R., în data de 09 octombrie 2009, prin raportul medico-legal al Serviciului de Medicină Legală Călăraşi din 21 octombrie 2009, s-a constatat că acesta prezintă „multiple imagini de corpi străini radiopaci (alice) ce se proiectează la nivelul coloanei cervicale, abdomenului şi bazinului pe radiografiile efectuate”.
De asemenea, s-a mai constatat la examenul obiectiv medico-legal:
- fesier stâng - 3 cicatrici de 0,5/0,5 cm de culoare violacee, dure;
- fesier drept - o cicatrice de 0,5/0,5 cm de culoare violacee, dură;
- cervical posterior - cicatrice de 0,5/0,5 cm de culoare violacee, moale;
- scapular stâng - 3 cicatrici de 0,5/0,2 cm, oblic de jos în sus şi de la stânga spre linia mediană;
- interscapulovertebral drept - 2 cicatrici de 1/0,2 cm oblice de jos în sus şi dinspre median spre lateral drept;
- faţa posterioară a toracelui, pe o suprafaţă de 25/25 cm, se găsesc 30 de cicatrici de 0,5/0,5 cm;
- lombar drept - 2 cicatrici de 0,5/0,5 cm;
- lombar stâng - o cicatrice de 0,5/0,5 cm dură la palpare;
- faţa posterioară braţ drept, 1/3 medie - cicatrice de 0,5/0,5 cm.
În raport se concluzionează următoarele:
- numitul Ş.R. prezintă leziuni ce pot data din 14 septembrie 2009 produse prin împuşcare cu alice (confirmate Rx);
- necesită 12 - 14 zile de îngrijiri medicale de la data producerii dacă nu survin complicaţii;
- leziunile de violenţă nu au pus în primejdie şi nu au condus la instalarea unei infirmităţi fizice permanente sau a lipsei unui simţ sau a unui organ.
Raportul de constatare medico-legală al Serviciului de Medicină Legală Constanţa concluzionează că numitul I.C. prezintă multiple cicatrici cu caracter recent ale unor plăgi produse prin împuşcare cu alice pe faţa dorsală a hemitoracelui drept umăr drept, braţ drept şi parţial, regiune occipitală (împuşcare din spate). Leziunile pot data de circa 3 săptămâni (deci ar fi putut fi produse în ziua de 14 septembrie 2009, ora 13.00), au necesitat 17 - 18 zile de îngrijiri medicale de la data producerii lor şi nu sunt elemente obiective de ordin medical care să ateste punerea în primejdie a vieţii.
Din certificatul medico-legal din 21 septembrie 2009 rezultă că numitul C.G., la examenul obiectiv prezintă sprâncenos stâng plagă de 1/0,2 cm acoperită cu crustă hematică; orbital stâng, echimoză verzuie de 3/3 cm. Se concluzionează că numitul C.G. prezintă leziuni ce pot data din 14 septembrie 2009, produse prin lovire cu corp tăietor (posibil fragment de sticlă); necesită 7 - 8 zile îngrijiri medicale de la data producerii, dacă nu survin complicaţii.
Audiată fiind, partea vătămată P.A. arată că este proprietar şi administrator al SC S.S. SRL Călăraşi, cât şi faptul că, în data de 14 septembrie 2009, în jurul orei 12.53, în timp ce se afla în biroul său de lângă atelier, despărţit de o uşă de termopan de sala de vânzare, a observat pe monitorul de supraveghere cum patru persoane au intrat în sala de vânzare, unde se afla singur vânzătorul C.G. În acel moment, l-a auzit pe acesta ţipând „ne omoară, şefu, şi trag în noi, au pistoale şi trag în noi”, timp în care a văzut cum cele patru persoane, mascate şi înarmate răcneau, urlau, creând în magazin un haos, după care i-a văzut pe aceştia golind vitrinele din partea stângă şi dreaptă a sălii de vânzare, de bijuteriile din aur expuse în rafturi. Întrucât se crease panică, autorii jafului, fiind înarmaţi cu săbii şi pistoale, aceştia spărgând la un moment dat geamul de termopan al uşii de interior în spatele căreia se aflau cele două părţi vătămate, de teamă şi pentru a respinge atacurile violente ale acestora, partea vătămată P.A. învederează că a luat puşca de vânătoare cu alice de calibru 16 mm., marca F., pe care o deţine legal cu care urma în circa o jumătate de oră să plece la vânătoare, a întredeschis uşa de termopan, strigând „fugiţi că trag în voi”, după care a tras două focuri de armă în scopul de a-i îndepărta pe autorii tâlhăriei şi pentru a opri sustragerea bijuteriilor din aur din magazinul său.
Mai declară că, imediat, s-a creat o agitaţie, cei patru au ieşit din magazin, timp în care unul dintre aceştia s-a împiedicat şi a scăpat pistolul din mână în faţa magazinului, apoi au fugit toţi în dreapta magazinului, respectiv în spatele blocului.
Mai precizează şi faptul că a ieşit din magazin circa 5 m şi a auzit scârţâitul roţilor unei maşini, după care a sunat la poliţie. Imediat a observat că au fost sustrase 23 panoplii cu bijuterii din aur cu marca proprie, aproximativ 8 kg de aur, motiv pentru care s-a constituit parte civilă cu suma de 700.000 RON şi a solicitat tragerea la răspundere penală a autorilor tâlhăriei.
Reaudiat în data de 12 februarie 2010, numitul P.A. şi-a menţinut declaraţiile date în cauză, precizând şi faptul că bijuteriile din aur expuse în vitrinele magazinului SC S.S. SRL Călăraşi nu au fost şi nu sunt nici în prezent asigurate la vreo societate de asigurări, întrucât acestea consideră că riscul este foarte mare, singura asigurare posibilă fiind pe timp de noapte numai pentru bijuteriile din aur păstrate în seiful magazinului.
În faza de cercetare judecătorească, partea vătămată P.A. şi-a menţinut declaraţiile date în faza de urmărire penală, mai puţin locul unde se afla partea vătămată C.G. la momentul pătrunderii celor 4 persoane în magazin, susţinând că acesta se afla în spatele magazinului şi nu în sala de vânzare.
A văzut că o persoană din cele 4 avea în mână un pistol îndreptat spre uşa din spatele căreia el se afla. A mai arătat că nu a auzit foc de armă, doar un zgomot asurzitor de pocnitoare.
În legătură cu aurul sustras, a precizat că i-a fost sustrasă cantitatea de 8 kg şi 0,18 g. aur.
A văzut cum două dintre persoanele din magazin luau aurul din vitrine, respectiv unul pe o parte, iar celălalt pe altă parte şi îl dădeau unei alte persoane care se afla în mijloc şi îl punea într-o geantă cu gura largă.
A mai arătat că inventarele la magazinul respectiv le făcea trimestrial, lunar, singur sau cu vânzătorul şi că ultimul inventar fusese făcut cu o lună înainte de incident.
Fiind audiată, partea vătămată C.G. a precizat că în momentul atacului, după ce s-a retras în atelier unde se afla şi partea vătămată P.A. a luat o foarfecă de tuns iarba, a întredeschis uşa şi a aruncat-o în direcţia celui care stătea cu spatele spre uşa de acces în magazin, cu pistolul îndreptat spre uşa de termopan din interior în spatele căreia se aflau cele două părţi vătămate. A arătat că atacatorul, în acel moment, a tras un foc de armă în uşa de termopan, iar proiectilul a trecut prin geam, lovindu-l în arcada ochiului stâng din care a început să-i curgă sânge.
În faza de cercetare judecătorească, partea vătămată C.G. a precizat că două din cele 4 persoane aveau câte un pistol şi că în magazin s-au tras 5 focuri de armă, respectiv două de către patron - P.A., iar restul de 3 de către atacatori. Cele 3 focuri de armă au fost trase în ordinea următoare: primul când a deschis uşa prima dată, al doilea când a aruncat cu foarfeca şi al treilea după ce a aruncat cu foarfeca.
A mai arătat că după plecarea celor 4 persoane, a constatat împreună cu patronul său că se furase cam jumătate din marfa din magazin. În magazin existau la acel moment 10 vitrine de expunere.
În urma furtului erau goale 4 vitrine şi jumătate, în ele aflându-se lucrurile cele mai grele şi valoroase cum ar fi lanţuri, ceasuri şi brăţări şi care cântăreau vreo 8 kg de aur.
Deşi este gestionar la magazinul în cauză, partea vătămată C.G. nu a putut preciza când a avut loc ultimul inventar, reţinând că patronul făcea inventarul şi el semna pentru că mergea pe încredere. Crede că ultimul inventar a avut loc în urmă cu o lună, dar atunci nu s-a încheiat niciun proces-verbal de inventariere.
A mai arătat că SC S.S. SRL Călăraşi are mai multe magazine de bijuterii, dar nu a plecat aur din acest magazin către celelalte.
În legătură cu camerele de supraveghere existente în magazin, partea vătămată C.G. a precizat că acestea nu funcţionau la momentul jafului.
Magazinul era dotat cu sistem de supraveghere din anul 2003, dar nici el şi nici patronul nu au verificat dacă acesta funcţiona sau nu, fiind instalat doar pentru că aşa prevedea legea.
1. Audiat în faza de cercetare judecătorească, ca de altfel şi pe parcursul urmăririi penale, inculpatul Ş.R. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin actul de inculpare, precum şi pe cea de deţinere de armă, dar nu a recunoscut-o pe cea de uz, susţinând că nu a tras cu arma, aspect ce rezultă şi din testul balistic efectuat în cauză. A arătat că declaraţiile date în cauză în faza de urmărire penală, având o poziţie oscilantă numai în ceea ce priveşte cantitatea de aur sustrasă şi modul în care a aflat despre această cantitate. A arătat că la începutul lunii septembrie 2009 i-a solicitat inculpatului P.V. să-i împrumute o sumă de bani. Acesta nu i-a putut oferi suma solicitată, dar i-a promis că va vorbi cu fratele său L. La 2 - 3 zile, a fost contactat de P.V. care l-a chemat la el acasă, aici întâlnindu-se cu L., care l-a împrumutat cu suma de 2.000.000 ROL, urmând ca restituirea împrumutului să aibă loc într-o săptămână.
În zilele următoare, inculpatul C.L. i-a propus lui Ş. să participe la furtul unor bijuterii dintr-un magazin, spunându-i că are o legătură cu magazinul respectiv, dar fără a-i spune unde este situat magazinul.
Pe 14 septembrie 2009, a fost contactat de P.V., care i-a cerut să meargă la locuinţa lui L.
Acolo, într-o cameră, i-a văzut pe P.V., L., M. şi alte patru persoane, pe care în urma prezentării lor, a aflat că se numesc S., B., C.I. şi un băiat al cărui nume nu-l cunoaşte.
P.V. a început să le povestească despre ce urmau să facă, susţinând că exista o înţelegere cu vânzătorul din magazin. Marfa furată urma să fie vândută şi banii obţinuţi să fie împărţiţi între toţi participanţii.
După discuţia avută în casă au ieşit cu toţii în curtea imobilului unde M. a venit cu o cârpă din care a scos două pistoale neletale, unul cu gaze şi altul cu bile de cauciuc. Din aceeaşi cârpă s-au scos două cuţite asemănătoare cu cele care se vând în magazine pentru panoplie. Din aceeaşi cârpă au mai fost scoşi 2 pari din lemn.
Pistolul cu bile i-a fost dat lui Ş., iar cel cu gaze lui I.C.
În curtea locuinţei lui L. se afla un autoturism marca B. negru, în două uşi. În acest autoturism s-au urcat Ş., I.C., M., minorul şi S., care conducea maşina. Din această maşină, ocupanţii urmau să intre în magazin, mai puţin şoferul.
P.V. şi L. s-au urcat într-un autoturism marca A., proprietatea lui L. S-au gândit că nu era bine să meargă cu maşina respectivă, motiv pentru care s-au dus la un alt cumnat pe nume S., de unde au venit cu un autoturism marca B. argintiu.
P.V. i-a spus lui B. să plece înainte cu un autoturism marca A. break sau combi, acesta urmând să rămână să aşteptare la Feteşti, la staţia de taxare, ca să supravegheze drumul, cele două autoturisme B. să plece spre Călăraşi, unul în spatele celuilalt.
Pe drum, spre Călăraşi, autoturismul marca B. negru a alimentat la o benzinărie şi de acolo cele două maşini s-au despărţit, plecând în direcţii diferite.
Autoturismul marca B. argintiu urma să parcheze pe stradă chiar în faţa magazinului care urma să fie jefuit. Autoturismul marca B. negru a fost parcat pe o alee în spatele magazinului, la o distanţă de 50 - 70 m.
A mai arătat că M. a scos dintr-o sacoşă pe care o avea pe bancheta din spate 4 cagule şi patru perechi de mănuşi din cauciuc, fiindu-le date celor care urmau să intre în magazin.
În timp ce unii îşi puneau cagulele pe faţă, M. sau S. au fost sunaţi de către cei care se aflau în faţa magazinului, spunându-li-se că pot acţiona. În faţa magazinului stăteau L. şi P.V., în autoturismul marca B. argintiu.
Din autoturismul marca B. negru au coborât 4 persoane, trei cu cagule pe faţă şi cu mănuşile. Ş. a arătat că şi-a pus doar mănuşile nu şi cagula, fiindu-i jenă de lumea care circula pe stradă. Cagula o ţinea în mână, iar pistolul îl ţinea în spate la pantaloni.
Au început să meargă într-un ritm rapid şi, întrucât, nu cunoşteau locaţia, iniţial au greşit magazinul.
Când a ajuns în faţa magazinului de bijuterii, Ş. şi-a pus cagula pe faţă.
A mai arătat că o parte dintre ei aveau în mână pari, fiind văzuţi de persoanele care circulau pe stradă. S-a intrat pe rând în magazin, fără a se şti care a fost ordinea intrării, pentru că toţi erau îmbrăcaţi la fel.
Ş. a intrat în magazin ultimul şi nu l-a văzut pe vânzător, în magazin nefiind vreo persoană. A văzut o antecameră cu o uşă întredeschisă din PVC şi sticlă.
La un moment dat 2 dintre tovarăşii lui au început să lovească cu parul în uşa respectivă. În momentul în care a intrat în magazin Ş. a scos pistolul de la spate şi a rămas tot timpul în mijlocul magazinului, urmărind uşa care dădea spre antecameră şi din care se auzeau voci.
Ceilalţi erau după tejghea luând aur din sertare. La un moment dat, din antecameră a auzit strigându-se „trage nu mai sta” şi Ş. s-a întors cu intenţia de a ieşi din magazin, dar nu a apucat să facă acest lucru deoarece a fost împuşcat în partea dreaptă a corpului de la gât spre braţul drept. Când a ajuns în dreptul uşii a fost împuşcat din nou în spate, în partea stângă a corpului, mai precis în omoplat, în acelaşi moment spărgându-se şi geamurile de la intrarea magazinului.
În faţa magazinului şi-a scos cagula pentru că nu mai avea aer şi a plecat spre maşină, fără a şti ce s-a întâmplat cu ceilalţi.
Ajuns la maşină, şoferul i-a spus să nu urce, ci să stea afară, să-i aştepte şi pe ceilalţi pentru că scaunul din faţă se rabata.
Imediat după Ş. au venit şi ceilalţi cu cagulele pe faţă, unul dintre ei având în mână o geantă de rafie destul de mare pe care a pus-o în portbagaj. Cei trei s-au urcat în spatele maşinii, iar Ş. s-a urcat pe scaunul din faţă. În maşină l-a auzit pe I. văitându-se că este rănit, respectiv împuşcat tot în omoplatul drept.
Au plecat în trombă din oraş şi au ieşit pe autostradă înapoi către Medgidia. Ş. şi I. au cerut să fie duşi la spital, pentru a li se acorda îngrijiri medicale.
S-au oprit pe autostradă urmând să vină autoturismul marca B. argintiu ca să-i preia pe cei care participaseră efectiv la furt. În momentul în care au oprit, M.N. i-a sunat pe cei din autoturismul marca B. argintiu, iar aceştia auzind că 2 dintre ei sunt răniţi le-au cerut să-şi continue drumul, întrucât acesta era liber conform informaţiilor de la cel care aştepta la staţia de taxare, respectiv B.
Autoturismul marca B. negru s-a întors în Medgidia şi a intrat în curtea lui L., iar răniţii au fost băgaţi în casă, unde li s-a acordat primul ajutor de nişte femei (3 sau 4), soţii, surori sau cumnate ale lui L. şi P.V.
Marius a luat sacoşa din portbagaj şi a intrat cu ea în casă.
P.V. şi L. au venit şi ei cu autoturismul marca B. argintiu şi văzând starea gravă de sănătate a lui Ş. şi I., au luat hotărârea să-i ducă la medic chirurg în Kogălniceanu, fiindu-le frică să meargă la spital ca să nu fie prinşi.
Au fost duşi la medicul respectiv, dar acesta nu a putut face nimic, indicându-le să meargă la spital. Nu au fost duşi la spital, iar rănile s-au închis de la sine, alicele rămânând în continuare în corpul lor.
La câteva zile după săvârşirea faptei, inculpatul Ş. s-a dus la domiciliul lui L., acolo aflându-se toate cele 7 persoane participante la faptă.
A venit o maşină din care au coborât 2 bărbaţi şi o femeie, aceasta dându-i lui L. banii.
L. a spus că erau în jur de 60 şi ceva de mii de euro pe care i-a împărţit la 8, fiecare revenindu-i câte 7.000 euro şi ceva fiind opriţi banii care se cheltuiseră pentru săvârşirea, respectiv ştergerea urmelor infracţiunii.
Instanţa fondului a arătat că declaraţia inculpatului Ş. cuprinde neconcordanţe cu privire la cantitatea de aur sustrasă, la modul în care a aflat despre cantitatea de aur şi suma de bani obţinută în urma valorificării aurului.
Astfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei de judecată în faza de cercetare judecătorească, inculpatul Ş. a arătat că după săvârşirea faptei, înainte de a fi dus la medic la Kogălniceanu a fost dus într-o încăpere din imobil unde în prezenţa tuturor celor 8 persoane s-a cântărit sacoşa cu bijuterii cu un cântar electronic, în urma cântăririi rezultând o cantitate de 6 kg şi ceva de aur, care a fost valorificată contra sumei de 60 şi ceva de mii de euro.
În faza de urmărire penală, inculpatul Ş.R. a arătat că la circa 3 zile de la săvârşirea faptei a fost chemat de P.V.T. la locuinţa lui C.L. şi acolo s-a întâlnit cu cei 7 cu care fusese la Călăraşi la furat.
Aceştia i-au spus că de la bijuteria de la Călăraşi s-au furat circa 6 kg de aur. Tot în această fază inculpatul a indicat o altă sumă de bani obţinută din valorificarea aurului respectiv 56.000 euro.
Cu ocazia prezentării în faţa Tribunalului Călăraşi pentru judecarea cererii de arestare preventivă, inculpatul Ş. a învederat că la câteva zile după săvârşirea faptei a aflat de la tovarăşii lui că se furaseră 6 kg de aur, dar din ziar ar fi aflat că s-ar fi furat 8 kg. Pentru aurul furat s-au încasat 54 - 56.000 euro.
Nici în faţa procurorului şi nici în faţa judecătorului învestit cu judecarea cererii de arestare preventivă inculpatul Ş.R. nu a precizat că i-a fost arătat aurul şi că acesta ar fi fost cântărit în faţa lui.
Poziţia oscilantă a inculpatului Ş.R. cu privire la cantitatea de aur furată, la banii obţinuţi, la modul în care a aflat cât aur s-a furat, nu a putut fi explicată de acesta, instanţa coroborând aceste declaraţii în ceea ce privea latura civilă, cu restul probelor administrate.
2. Inculpatul I.C., pe parcursul urmăririi penale, a avut o poziţie oscilantă şi a fost inconsecvent în declaraţii.
Iniţial a recunoscut săvârşirea faptei, atât la procuror, cât şi cu ocazia prezentării la judecător cu propunere de arestare preventivă, confirmând cele declarate de inculpatul Ş.R., mai puţin cantitatea de aur sustrasă, modul în care a aflat de cantitatea de aur furată şi suma de bani obţinută în urma valorificării.
Acesta a declarat că i-a auzit pe ceilalţi discutând că s-ar fi furat 6 kg de aur, dar nu a participat la niciun fel de cântărire.
A arătat că a participat la săvârşirea infracţiunilor la propunerea inculpatului N.M. cu toţi inculpaţii din această cauză.
Reaudiat fiind în data de 11 februarie 2010, inculpatul I. nu a mai recunoscut săvârşirea faptelor, arătând că a fost obligat de organele de urmărire penală să susţină cele declarate de inculpatul Ş.R. şi că, în realitate, fapta a săvârşit-o cu inculpatul Ş. şi alţi 2 cetăţeni bulgari, întrucât între inculpatul Ş. şi patronul magazinului de bijuterii din Călăraşi ar fi existat anterior datei de 14 septembrie 2009 o înţelegere ca cei patru să fure bijuterii din aur din magazin, după care să le returneze proprietarului, care urma să le dea în schimb sume de 5.000 euro pentru fiecare.
La data de 12 martie 2011 inculpatul I. a prezentat o altă versiune, susţinând că la data de 14 septembrie 2010 a venit în Călăraşi pentru a căuta un prieten din comuna M.u şi negăsindu-l a vizitat oraşul, timp în care aflându-se în faţa unui magazin de bijuterii a văzut 4 persoane care sustrăgeau bunuri din interiorul magazinului, moment în care a fost împuşcat de către o persoană din interiorul magazinului.
Audiat în faza de cercetare judecătorească, inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu, susţinând că a săvârşit fapta cu inculpatul Ş. şi 2 bulgari, existând o înţelegere între Ş. şi vânzătorul din magazinul de bijuterii. Astfel, vânzătorul urma să-i dea o sumă de bani pentru fapta comisă, iar Ş. trebuia să dea aurul înapoi.
În ceea ce priveşte poziţia oscilantă avută pe parcursul urmăririi penale, inculpatul I. a arătat că a fost sub influenţa medicamentelor pe de o parte, iar pe de altă parte procurorul de caz i-a promis punerea sa în libertate în cazul recunoaşterii.
Inculpatul I. a recunoscut săvârşirea infracţiunii prev. de art. 1361 din Legea nr. 295/2004, dar nu a recunoscut folosirea armei.
La data de 26 aprilie 2011, inculpatul I.C. printr-o scrisoare trimisă instanţei a recunoscut participarea sa la jaful de la bijuteria din Călăraşi împreună cu toţi ceilalţi inculpaţi din prezenta cauză, susţinând că nu a putut avea o atitudine sinceră întrucât la penitenciar stătea cu inculpaţii într-o cameră şi aceştia îl ameninţau atât pe el, cât şi pe familia sa dacă nu declara cum vroiau ei.
La data soluţionării cauzei, întrucât a cerut protecţie şi a fost mutat separat, în altă cameră, a formulat declaraţie de recunoaştere, solicitând aplicarea unei pedepse mai mici.
A arătat instanţa de fond că recunoaşterea inculpaţilor I.C. şi Ş.R. se coroborează cu materialul probator administrat în cauză, din acesta rezultând cu certitudine şi fără putinţă de tăgadă vinovăţia inculpaţilor şi săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi a celei de port de armă neletală, texte de lege în baza cărora instanţa de fond i-a condamnat.
În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 1362 din Legea nr. 295/2004, judecătorul fondului a apreciat că se impune achitarea inculpaţilor I.C. şi Ş.R., în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât probele administrate în cauză nu au confirmat folosirea armelor de către cei 2 inculpaţi.
Aceştia nu au recunoscut săvârşirea acestei infracţiunii, iar din expertiza balistică efectuată în cauză asupra armei găsită în faţa magazinului nu a rezultat folosirea acestei arme.
Cu ocazia cercetării la faţa locului nu au fost găsite urme ale folosirii armelor celor 2 inculpaţi, ci numai două tuburi de cartuş ale armei folosite de partea vătămată P.A.
De altfel, nici partea vătămată P.A. nu a relatat în depoziţia sa că ar fi auzit vreun foc de armă.
Singurul care a afirmat că s-ar fi tras 3 focuri de armă în magazin este partea vătămată C.G., dar această declaraţie nu se coroborează cu nicio probă, motiv pentru care s-a pronunţat achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.
3. Inculpatul G.S. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, nici în faza de urmărire penală, nici în faza de cercetare judecătorească, susţinând că la data săvârşirii faptei el se afla în Mihail Kogălniceanu în locuinţa părinţilor. În cursul zilei, a părăsit Mihail Kogălniceanu, dar nu a fost la Călăraşi, ci la Constanţa la logodnica lui, de unde a plecat înapoi către casă la ora 18.00.
Declaraţia dată de inculpatul G.S. nu corespunde realităţii, fiind contrazisă de probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile inculpaţilor I.C. şi Ş.R., procesul-verbal de percheziţie domiciliară, declaraţii martori, înregistrări video şi planşe foto.
Din procesul-verbal de percheziţie domiciliară din data de 06 octombrie 2009, întocmit în baza autorizaţiei de percheziţie din 05 octombrie 2009, emisă de Judecătoria Constanţa rezultă că la domiciliul inculpatului G.S., printre alte bunuri, au fost găsite următoarele:
- cartela SIM introdusă în telefonul mobil;
- o sabie cu lungimea totală de 65 cm din care lama are o lungime de 44 cm care a fost găsită sub pat;
- o sabie în lungime totală de 39 cm din care lama în lungime de 27 cm;
- o sabie artizanală în lungime totală de 43 cm având lama curbată în lungime de 23,5 cm şi lăţime la bază de 4,7 cm cu teacă din metal uşor şi plastic de culoare gri argintiu;
- un cuţit cu lungime totală de 27 cm având lama de 15 cm lungime şi lăţime la bază de 4 cm cu mâner din lemn de salcie;
- un cuţit (briceag) în lungime totală de 21 cm şi lăţime la bază de 2,4 cm şi mâner din plastic de culoare gri verzui.
Celelalte două săbii şi cuţitele au fost găsite în sertarele unui şifonier din aceeaşi încăpere.
Au mai fost găsite în aceeaşi încăpere, într-unul din sertarele unei comode TV, două cagule din material textil, de culoare camuflaj verde, cu orificii pentru ochi şi nas.
Din procesul-verbal din 05 martie 2010, ora 13.30, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, de verificare a cartelelor telefonice identificate şi ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la data de 06 octombrie 2009 la domiciliile inculpaţilor, a rezultat că la domiciliul inculpatului G.S. a fost identificată şi ridicată şi cartela SIM introdusă în telefonul mobil ce are atribuit numărul de apel X; atât terminalul mobil, cât şi cartela SIM aparţinând inculpatului G.S.
În urma analizării traficului privind convorbirile şi comunicările efectuate de la acest post telefonic, din data de 14 septembrie 2009, data comiterii tâlhăriei la SC S.S. SRL Călăraşi, a rezultat că de la acest post telefonic au fost iniţiate/primite apeluri telefonice către şi de la mai multe numere de telefon, printre care şi C.L. cu număr de apel Y, N.M. cu nr. de apel Z, B.G. cu nr. de apel W, P.C. cu nr. de apel Q.
De asemenea, a fost localizat şi stabilit traseul numărului de apel X, în data de 14 septembrie 2009, pe raza următoarelor relee de comunicaţii, astfel:
- Cernavodă, str. C., judeţul Constanţa - orele 11:47:45, 11:47:51, 11:48:41, 11:48:46, 11:49:11 şi 11:49:41;
- Pilon Administraţia Canalului Cernavodă Constanţa - orele 11:50:43, 11:50:49, 11:51:07 şi 11:51:37;
- Feteşti, Ialomiţa - orele 11:56:25, 11:56:30 şi 11:58:11;
- Dragalina, Călăraşi - orele 12:16:32, 12:16:43 şi 12:16:48;
- Extravilanul sat/comuna Ş.V., judeţul Călăraşi - ora 12:25:36;
- Călăraşi - ora 12:36:36;
- Medgidia, Constanţa - ora 13:56:11.
Din declaraţiile martorului L.D.L. din data de 16 septembrie 2009, rezultă că în data de 14 septembrie 2009, acesta se afla în jurul orei 12.50 pe str. C., unde a observat un autoturism marca B. tip „pisicuţă” care a oprit pe această stradă, iar din maşină au coborât 4 persoane, dintre care 3 aveau măşti pe faţă, din lână de culoare maro închis, iar cel de-al patrulea şi-a pus masca pe faţă numai după ce a coborât din maşină. Precizează că cel care şi-a pus masca ulterior avea circa 1,85 m, aproximativ 100 kg, păr de culoare neagră, tuns scurt, de etnie rromă şi avea o geacă de culoare neagră pe el. Mai precizează că toţi cei patru bărbaţi erau îmbrăcaţi în geci de culoare închisă şi că au coborât din maşină pe partea din faţă dreapta, maşina având 2 portiere. Îndreptându-se spre magazin, unuia dintre aceştia i-a căzut de sub geacă o sacoşă din rafie de dimensiuni mari „tip bazar” de culoare deschisă. Arată că cea de-a cincea persoană a rămas în maşină pe locul şoferului, nu purta mască având următoarele caracteristici:
- era slab, cca. 60 kg, avea o şapcă de culoare neagră cu cozoroc, păr de culoare închisă, neras, de etnie rromă, acesta stând efectiv în maşină.
În acele momente, învederează martorul, a discutat pe telefonul mobil 1 - 1,5 min. cu organele de poliţie, anunţând un posibil jaf, iar în timp ce discutau la telefon i-a observat din nou pe cei 4 bărbaţi care s-au îndreptat în fugă spre maşina cu care veniseră, urcând în grabă şi plecând, în direcţia blocurilor ANL.
Având în vedere faptul că martorul L.D. a declarat că i-a văzut fără mască pe doi dintre autori, ulterior, la data de 23 octombrie 2009, i s-au prezentat acestuia de către procuror mai multe fotografii cerându-i-se să precizeze dacă recunoaşte atât persoana care se afla la volanul autoturismului marca B. de culoare neagră în 2 uşi, cât şi persoana care şi-a acoperit faţa ulterior coborârii din autoturism.
Martorul a indicat fotografia aparţinând inculpatului G.S., despre care declară că se afla cu certitudine la volanul autoturismului marca B. şi care a rămas în autoturism. În continuare, martorul a indicat fotografia aparţinând inculpatului Ş.R. despre care declară că a coborât din autoturismul marca B. de pe locul din dreapta şoferului, după acesta coborând alte 3 persoane care aveau feţele acoperite cu cagule.
În faţa instanţei, martorul L.D. a menţinut declaraţia dată în faţa organelor de cercetare.
Din procesul-verbal din 27 octombrie 2009 şi planşe foto întocmite în baza înregistrărilor video din data de 14 septembrie 2009, ridicate de la Staţia de Taxare Feteşi (a se vedea CD - Staţie taxare Feteşti din 14 septembrie 2009), rezultă că inculpaţii aflaţi în cele două autoturisme s-au deplasat din municipiul Medgidia spre Călăraşi, trecând pe la Staţia de Taxare Feteşti, în sensul de mers Constanţa - Bucureşti astfel: autoturismul marca B. de culoare argintie condus de inculpatul C.L., la ora 11:59:04 sec - camera 13, urmat de autoturismul marca B. de culoare neagră condus de inculpatul G.S., la ora 11:59:55 sec - camera 4.
De asemenea, acest ultim autoturism din înregistrările video, a fost recunoscut de către inculpatul Ş.R., ca fiind autoturismul care a fost folosit la comiterea faptei din data de 14 septembrie 2009 de la SC S.S. SRL Călăraşi, precizând totodată, că l-a recunoscut ca şofer pe inculpatul G.S., în dreapta faţă s-a recunoscut pe sine şi a declarat că pe bancheta din spate au stat inculpaţii N.M., C.C. şi I.C.
După ce au trecut de punctul de taxare Feteşti, inculpaţii P.V.T., C.L. şi grupul alcătuit din inculpaţii G.S., Ş.R., I.C., C.C. şi N.M. s-au îndreptat cu autoturismele spre Călăraşi pe Autostrada A2 prin localitatea Drajna.
După săvârşirea faptei, inculpaţii s-au întors pe acelaşi traseu, în aceeaşi componenţă, trecând din nou pe la Staţia de Taxare Feteşti, în sensul de mers Bucureşti - Constanţa, fiind înregistraţi de camerele video astfel: autoturismul condus de inculpatul G.S., la ora 13:22:36 sec - camera nr. 7, urmaţi de autoturismul condus de inculpatul C.L., la ora 13:30:10 sec - camera nr. 2.
Din adresa din 01 decembrie 2009 a I.P.J. Constanţa - Serviciul Rutier reiese că în perioada 21 august - 18 decembrie 2009, inculpatul G.S. a avut permisul de conducere suspendat pentru conducere sub influenţa alcoolului, iar la data de 21 august 2009, cu ocazia depistării în trafic, inculpatul nu a predat organelor de poliţie permisul de conducere, acesta nefiind predat nici până la momentul soluţionării cauzei la fond.
A arătat judecătorul fondului că, probele administrate în cauză dovedesc cu certitudine vinovăţia inculpatului G.S. şi săvârşirea infracţiunilor de către acesta, motiv pentru care au fost respinse cererile de achitare în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 şi în temeiul art. 10 lit. a) şi c) C. proc. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) si (2) C. pen.
Inculpatul G.S. prin apărător, a solicitat, în subsidiar, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de complicitate la tâlhărie în cea de furt calificat, susţinând că el a ştiut că se duce la furat, şi că ceea ce s-a întâmplat în magazin nu-i poate fi imputat, el fiind dosar şofer.
Prima instanţă a respins această cerere de schimbare a încadrării juridice, întrucât din probe a rezultat că inculpatul s-a înţeles în prealabil cu ceilalţi inculpaţi asupra modului de acţiune, cunoscând că Ş., I., M. şi minorul C.C. vor intra înarmaţi în magazinul de bijuterii, pentru a sustrage aur prin exercitarea de violenţe, faptă care constituie infracţiunea de complicitate la tâlhărie şi nu infracţiunea de furt calificat, text de lege în baza căruia instanţa de fond a pronunţat condamnarea inculpatului.
4. Deşi a fost legal citat, inculpatul minor C.C. nu s-a prezentat în instanţă pentru a putea fi audiat.
C.C. nu a putut fi audiat în cauză pe parcursul urmăririi penale, întrucât din probele administrate, a rezultat că, acesta - imediat după comiterea faptelor pentru care este învinuit - a părăsit ţara, plecând în Anglia, la o adresă necunoscută.
Din adresa Direcţiei Generale a Penitenciarelor Bucureşti din data de 20 ianuarie 2010, s-a reţinut că inculpatul minor C.C. nu este reţinut sau arestat într-o altă cauză.
Cu adresa din 12 ianuarie 2010, Primăria Mihail Kogălniceanu atestă faptul că inculpatul minor C.C. nu este decedat.
Din declaraţia inculpatului Ş.R. şi declaraţia iniţial dată de inculpatul I.C., s-a reţinut că, la înţelegerea prealabilă de săvârşire a infracţiunii de tâlhărie, înţelegere ce a avut loc în locuinţa lui C.L. din municipiul Medgidia, judeţul Constanţa, cât şi la comiterea faptei, a participat şi inculpatul minor C.C., care este nepotul inculpatului P.V.T. şi al inculpatului C.L., precum şi vărul inculpatului N.M.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul minor C.C. s-a deplasat în municipiul Călăraşi, în autoturismul marca B. de culoare neagră, condus de inculpatul G.S., în care se mai aflau inculpaţii N.M., I.C. şi Ş.R., iar în magazin a intrat având asupra sa un par de lemn sau o sabie.
Declaraţiile inculpaţilor Ş.R. şi I.C. se coroborează şi cu declaraţia părţilor vătămate P.A. şi C.G., cât şi cu a martorilor L.D.L., B.M. şi P.S. care au precizat că, în magazin, au intrat patru persoane mascate şi înarmate, iar după comiterea infracţiunii, aceştia au fugit cu un autoturism marca B. de culoare neagră, având asupra lor o sacoşă din rafie, tip bazar, voluminoasă.
Instanţa de fond reţine că, ulterior săvârşirii infracţiunilor şi după efectuarea percheziţiilor domiciliare la domiciliul inculpatului G.S. şi inculpatul minor C.C., la data de 06 octombrie 2009, martorul C.F.A. a fost sunat de către aceştia de pe telefoane cu numere ascunse, spunându-i în timpul convorbirilor că au telefoanele ascultate de organele de poliţie, motiv pentru care prima instanţă a apreciat că inculpatul minor C.C. a fugit din ţară pentru a nu fi tras la răspundere penală.
În faţa instanţei de judecată, apărătorul inculpatului minor, prin martorul G.D. a afirmat că minorul în data de 14 septembrie 2009 s-a aflat cu martorul şi soţia acestuia de la ora 10.00 până la ora 22.00, sărbătorind împreună ziua când s-au cunoscut. Însă, judecătorul fondului a arătat că această apărare nu a fost făcută în cursul urmăririi penale şi nu se coroborează cu restul probelor din dosar, fiind evident că este o declaraţie pro caussa, făcută în scopul de a-l exonera pe inculpat de răspunderea penală.
Din referatul de evaluare al inculpatului C.C., întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa, s-a reţinut că existenţa unor modele negative în familia extinsă şi menţinerea contactului cu persoane care manifestă un comportament deviant au constituit factorii favorizanţi ai conduitei infracţionale adoptate de C.C.
Din coroborarea probelor administrate în cauză, instanţa de fond a apreciat că rezultă cu certitudine participarea inculpatului minor C.C. - alături de ceilalţi inculpaţi - la săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c) alin. (21) lit. a) şi b), alin. (3) teza I C. pen. şi art. 11 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., motiv pentru care a fost respinsă cererea de achitare, formulată de apărătorul inculpatului în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen.
5. Inculpatul N.M. nu a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, arătând că, în ziua de 14 septembrie 2009, s-a aflat acasă la domiciliul său din municipiul Medgidia, şi că în jurul orelor 10.00 - 11.00 din aceeaşi zi, se afla la Poliţia Medgidia pentru a da o semnătură, întrucât fusese eliberat sub control judiciar. Mai precizează că menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală. Declară că inculpatul P.V.T. este tatăl său vitreg; inculpaţii B.G., C.L., G.S. sunt unchii săi, inculpatul C.C. este vărul său, iar pe inculpatul I.C. îl cunoaşte, întrucât acesta este vecin cu inculpatul C.L. Pe inculpatul Ş.R. l-a cunoscut în Penitenciarul Valea Seacă în anul 2006, fiind în relaţii de duşmănie, întrucât a vrut să-l bată pe acesta la începutul lunii septembrie 2009, în urma unei altercaţii pe care tatăl său vitreg a avut-o cu inculpatul Ş.R.
Mai declarară că nu i-a văzut vreodată pe inculpaţii I.C. şi Ş.R. împuşcaţi în umăr şi în spate, nici în locuinţa unchiului său C.L. şi nici în alt loc. Învederează faptul că o cunoaşte pe concubina inculpatului I.C., şi că a văzut-o pe aceasta în luna septembrie 2009 în curtea lui C.L., cerând diverse bunuri, alimente de la soţia acestuia.
Învederează şi faptul că, în lunile mai - iunie 2009, a luat de la S.Y., fratele lui I.C., un telefon marca S. dându-i acestuia în schimb un telefon mai vechi şi o sumă de bani. Telefonul marca S. luat de la S.Y. a rămas în posesia sa circa 2 - 3 zile după care i l-a dat unui tânăr din cartierul S. din municipiul Medgidia, poreclit „P.” contra sumei de 140 RON. Arată că, înainte de a cumpăra telefonul, „P.” a intrat în curtea sa şi a prezentat familiei telefonul, după care a revenit în stradă şi i-a achitat suma mai sus menţionată. Precizează că „P.” locuieşte cu chirie la câteva case de casa unchiului său C.L.
Reaudiat în data de 12 martie 2010, inculpatul N.M. menţine declaraţiile date anterior, precizând că îl recunoaşte în fotografia prezentată de procuror în acea zi pe cel denumit „P.”, ca fiind numitul N.C. Nu a recunoscut nici infracţiunea prevăzută de art. 11pct. 1 alin. (1) din Legea nr. 61/1991.
Apărarea formulată de inculpatul N.M. este contrazisă de probele administrate în cauză din care rezultă cu certitudine vinovăţia acestuia.
Astfel, arată instanţa de fond, din declaraţia martorei P.S. rezultă că la data de 14 septembrie 2009, când s-a săvârşit infracţiunea de tâlhărie la SC S.S. SRL Călăraşi, ultimul dintre cei patru autori mascaţi şi înarmaţi care au trecut prin faţa magazinului său ţinea în mână o sacoşă din rafie cu dungi colorate de culoare închisă, voluminoasă, declaraţie care se coroborează cu declaraţia inculpatului Ş.R. care precizează că după comiterea faptei în urma sa „au venit şi ceilalţi trei, ultimul fiind N.M. care avea sacoşa în mână şi pe care a pus-o în portbagaj”, cât şi cu declaraţia iniţial dată de I.C. care arată că „ori N.M. au luat sacoşa cu bijuterii, pe care au dus-o şi pus-o în maşina cu care am plecat”.
Cu adresa din 02 decembrie 2009, s-a comunicat I.P.J. Călăraşi că, în baza încheierii de şedinţă nr. 163 din 28 august 2009, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal nr. 4295/256/2009, faţă de inculpatul N.M. s-a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea (municipiul Medgidia) în perioada 28 august 2009 - 26 septembrie 2009, acesta având obligaţia de a se prezenta zilnic la Poliţia Medgidia. Conform opisului cu tabelul de persoane supravegheate judiciar al Poliţiei Medgidia, în data de 14 septembrie 2009, inculpatul N.M. s-a prezentat la sediul Poliţiei Medgidia la ora 08.00, infirmând alibiul pe care inculpatul a încercat să şi-l creeze.
Din declaraţia inculpatului Ş.R. şi declaraţia iniţial dată de inculpatul I.C., instanţa de fond a reţinut că, aceştia, în data de 14 septembrie 2009, împreună cu inculpaţii N.M., G.S., P.V.T., B.G., C.L. şi inculpatul minor C.C., au participat la înţelegerea prealabilă de la locuinţa inculpatului C.L., şi în aceeaşi zi, inculpatul N.M. a săvârşit infracţiunea de tâlhărie de la SC S.S. SRL Călăraşi împreună cu inculpaţii I.C., Ş.R., G.S. şi inculpatul minor C.C., infracţiunea fiind săvârşită cu ajutorul inculpaţilor P.V.T. şi C.L. care au dat semnalul, privind momentul săvârşirii faptei au asigurat paza locului faptei, cât şi prin asigurarea traseului de către inculpatul B.G.
Conform procesului-verbal, din 06 octombrie 2009, încheiat cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului I.C., în baza autorizaţiei de percheziţie din 05 octombrie 2009, emisă de Judecătoria Constanţa, a fost găsit certificatul de garanţie din data de 13 august 2009 al telefonului marca S., pe numele lui S.I., fratele inculpatului I.C.
Din declaraţia martorului S.I., fratele inculpatului I.C. din data de 22 octombrie 2009, rezultă că acesta, în luna august 2009, la circa două săptămâni după ce a cumpărat telefonul mobil marca S.,, s-a întâlnit cu inculpatul N.M., fiul lui P.V.T., căruia, la solicitarea acestuia, i-a dat acest telefon, primind în schimb un alt telefon.
Din declaraţiile martorului N.C. din data de 22 octombrie 2009 şi din data de 10 noiembrie 2009, rezultă că la jumătatea lunii septembrie 2009, într-una din zile, în jurul orei 18.00, în apropierea locuinţei sale, la colţul străzii, s-a întâlnit cu inculpatul N.M., care era singur, despre care ştie că este fiul fostului său vecin.
A negociat cu acesta cumpărarea telefonului marca S., după care a intrat în casă împreună cu inculpatul N.M., unde se mai aflau L.E. - mama concubinei sale şi M.V.A. - fratele concubinei sale.
În timp ce se afla în pragul casei, inculpatul N.M. i-a arătat numitei L.E. telefonul mobil marca S., iar aceasta i-a achitat suma de 140 RON primind în schimb telefonul mobil.
Martorul declară că, înainte de a-şi vinde telefonul, inculpatul N.M. a scos cartela sa din telefon şi a luat-o cu el, motiv pentru care martorul a introdus propria cartelă în telefonul mobil cumpărat.
Martorul M.V.A. a confirmat că la jumătatea lunii septembrie 2009, fără a reţine data exactă, într-o zi, în jurul orei 18.00, se afla la domiciliu împreună cu mama sa L.E. În acel moment, în locuinţa acestora a intrat N.C, împreună cu inculpatul N.M., pe care îl cunoştea din vedere deoarece acesta venea la bunicul său L. Arată că a văzut când inculpatul N.M. i-a vândut mamei sale un telefon mobil de culoare neagră cu suma de 140 RON. Precizează că, în acea seară, N.C a cumpărat de la un magazin de lângă spital o cartelă telefonică pe care a introdus-o în telefonul mobil şi a activat-o.
Din declaraţia numitului O.I. din 22 octombrie 2009, rezultă că, la jumătatea lunii octombrie 2009, numitul N.C. i-a dat un telefon mobil marca S., de culoare neagră, acesta la rândul său dându-i în schimb un alt telefon.
Telefonul mobil marca S. a fost ridicat de la O.I., de către organele de poliţie pe bază de dovadă în data de 22 octombrie 2009 şi predat ulterior Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.
Din procesul-verbal din data de 20 noiembrie 2009, de redare a listingului comunicărilor telefonice ale inculpatului N.M., obţinute în baza autorizaţiei din 15 septembrie 2009 a Tribunalului Călăraşi, a rezultat că acesta a utilizat în perioada 07 - 13 septembrie 2009 până la ora 16:38:29, cartela telefonică cu numărul de apel Z, introdusă în terminalul mobil marca S., iar începând cu data de 13 septembrie 2009, orele 17:32:08, şi până în data de 14 septembrie 2009, orele 08:46, a folosit aceeaşi cartelă telefonică cu numărul Z introdusă într-un alt terminal mobil.
În baza autorizaţiei din 28 septembrie 2009 a Tribunalului Călăraşi, s-a întocmit procesul-verbal din data de 20 noiembrie 2009 de redare a listingului comunicărilor telefonice ale inculpatului N.M., din care a rezultat că numărul de apel a fost utilizat la data de 14 septembrie 2009, începând cu ora 09:04:28, până la ora 13:58:27. Acest număr de apel a fost localizat pe raza municipiului Călăraşi în intervalul orar 12:48:48 - 12:59:51, în data de 14 septembrie 2009, iar I.P.J. Călăraşi a fost sesizat de comiterea infracţiunii de tâlhărie de la SC S.S. SRL din municipiul Călăraşi, str. P.B., la ora 12:54, de către martorul L.D.
În aceeaşi zi, începând cu ora 15:41, reintroduce cartela cu numărul Z în terminalul mobil.
S-a constatat că traseul complet al numărului de apel utilizat de inculpatul N.M. în terminalul mobil, în data de 14 septembrie 2009, în intervalul orar 09:04:28 - 13:58:37, cu localizarea acestuia în timp şi spaţiu, a fost următorul:
09:04:28 - 09:04:28 - Medgidia, judeţul Constanţa;
09:04:34 - 09:04:34 - Medgidia, judeţul Constanţa;
09:26:58 - 09:27:30 - Medgidia, judeţul Constanţa;
09:47:02 - 09:47:19 - Medgidia, judeţul Constanţa;
11:26:38 - 11:26:53 - IAS Cernavodă - Staţia de pompare Făclia, Constanţa;
12:48:48 - 12:49:55 - Terasă bloc str. B., Călăraşi;
12:51:18 - 12:51:49 - Terasă bloc str. B., Călăraşi;
12:51:18 - 12:51:49 - Terasă bloc str. B., Călăraşi;
12:55:57 - 12:56:17 - Oraşul Călăraşi, Complex Călăraşi;
12:59:44 - 12:59:51 - Terasă siloz Călăraşi;
13:07:56 - 13:08:18 - Dragalina, judeţul Călăraşi;
13:18:00 - 13:18:29 - Siloz Gara Bărăganu, Ialomiţa;
13:35:52 - 13:36:05 - IAS Cernavodă - Staţia de pompare Făclia, Constanţa;
13:50:05 - 13:50:28 - Nisipari, judeţul Constanţa;
13:56:08 - 13:56:14 - Medgidia, judeţul Constanţa;
13:58:27 - 13:58:37 - Medgidia, judeţul Constanţa.
Din procesul-verbal din data de 20 noiembrie 2009, întocmit în baza autorizaţiei din 28 septembrie 2009 a Tribunalului Călăraşi rezultă că inculpatul N.M., a purtat un număr de 11 convorbiri telefonice, foarte frecvente în intervalul orar 11:26:38 - 13:58:27, cu inculpatul C.L., o convorbire cu inculpatul B.G., cu numărul de apel W, în intervalul orar 13:18:00 - 13:18:29, cât şi cu o altă persoană ce utiliza post telefonic fix aparţinând numitului N.I., tatăl inculpatului C.L., ambii cu acelaşi domiciliu în municipiul Medgidia, judeţul Constanţa.
Se observă că, înainte, în timpul şi după comiterea faptei, inculpatul N.M. a schimbat cartelele telefonice din terminalul mobil pe care îl utiliza în data de 14 septembrie 2009, pentru a fi mai greu de identificat de către organele judiciare.
Din procesele-verbale mai sus prezentate rezultă participarea inculpatul N.M. la săvârşirea infracţiunii şi infirmă alibiurile formulate în declaraţia dată de inculpat.
Traseul Medgidia - Călăraşi şi retur al inculpaţilor N.M., G.S., I.C., Ş.R., şi al învinuitului C.C. aflaţi în autoturismul marca B. cu nr. de înmatriculare X este cel indicat în declaraţia inculpatului Ş.R. şi declaraţia dată iniţial de inculpatul I.C.
S-a apreciat că este de remarcat şi faptul că autoturismul condus de inculpatul G.S., în care se aflau şi inculpaţii N.M., Ş.R., I.C. şi inculpatul minor C.C., a traversat municipiul Călăraşi şi a parcurs distanţa Călăraşi - Dragalina (Drajna) de aproximativ 24 km, într-un timp foarte scurt, de aproximativ 16 min şi 17 sec, de unde rezultă intenţia acestora de a se îndepărta cât mai repede de locul faptei, pentru a nu fi prinşi de către organele de poliţie care erau deja în alertă.
A reţinut prima instanţă că, din declaraţiile inculpaţilor Ş.R. şi I.C., precum şi ale părţilor vătămate C.G. şi P.A., a rezultat că persoanele care au intrat în magazin erau înarmate, având asupra lor pistoale, bâte sau săbii. Întrucât Ş. şi I. au recunoscut că au avut asupra lor armele, rezultă că celelalte obiecte au fost folosite de ceilalţi doi coinculpaţi.
Materialul probator demonstrează cu certitudine săvârşirea tuturor infracţiunilor, motiv pentru care a fost respinsă cererea de achitare formulată în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen.
6. Fiind audiat, inculpatul B.G. cu privire la faptele reţinute în sarcina sa de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni şi complicitate la tâlhărie, acesta a declarat că nu au fost comise de el, menţinând declaraţiile date în faza de urmărire penală.
A precizat că îl cunoaşte pe inculpatul I.C. pentru că a crescut în curtea lui C.L.; că inculpatul P.V.T., este cumnatul său, respectiv soţul numitei P.T., care este sora concubinei sale N.P., iar pe inculpatul N.M. îl cunoaşte ca fiind fiul numitei P.T. şi fiul vitreg al lui P.V.T.
De asemenea, a mai precizat că îi cunoaşte şi pe inculpatul C.L., acesta fiind fratele concubinei sale N.P., pe soţia acestuia C.T., pe inculpatul G.S., despre care ştie că este rudă cu inculpatul C.L., iar pe inculpatul C.C., rudă cu C.L., îl ştie din vedere precizând că i-a vizitat ocazional în cursul anului 2009. A mai arătat că nu ştie dacă înaintea datei de 14 septembrie 2009 a fost în Feteşti sau după acea dată.
Inculpatul B.G. a declarat că nu i-a văzut niciodată împuşcaţi în spate pe inculpaţii I.C. şi Ş.R. şi că a auzit că aceştia au fost împuşcaţi la struguri.
Învederează că pe martorul O.A. Ioan din localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, nu-l cunoaşte şi că nu l-a transportat cu nicio ocazie pe acesta la domiciliul numitei Z.A., din localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa.
A mai declarat că a condus toate maşinile cumnaţilor săi pentru că avea permis de conducere.
În faza de urmărire penală, inculpatului i s-au redat audio înregistrările convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiei din 20 septembrie 2009 a Judecătoriei Constanţa, din data de 14 septembrie 2009, de pe telefonul mobil cu cartela nr. W, ce îi aparţine acesta recunoscându-şi vocea pe unele din aceste convorbiri, însă nu a dorit să dea amănunte cu privire la convorbirile telefonice ascultate.
Martora N.P., concubina inculpatului B.G. audiată afirmă că în dimineaţa de 14 septembrie 2009 a fost la şcoală cu inculpatul şi cu cei doi copii până în jurul orei 13.00, după care toţi s-au întors la domiciliu unde au stat până seara târziu fără a mai părăsi locuinţa.
Din procesul-verbal din data de 16 septembrie 2009 de redare a convorbirilor şi comunicărilor interceptate în temeiul autorizaţiei din 20 august 2009, emisă în baza încheierii din 20 august 2009, pronunţată de Judecătoria Constanţa, a rezultat că inculpatul B.G., la data de 14 septembrie 2009, a utilizat cartela SIM cu numărul W.
Telefonul a fost localizat în timp şi spaţiu, în aria de acoperirea a următoarelor relee, în data de 14 septembrie 2009, astfel:
08:25:48 - Medgidia Siloz/Terasă bloc, str. I., Medgidia, judeţul Constanţa;
10:05:55 - localitatea Medgidia, judeţul Constanţa;
12:20:50 - Făclia, IAS Cernavodă, Staţie pompare Făclia Constanţa DN 22C;
12:43:46 - Feteşti Sud, localitatea Feteşti, judeţul Ialomiţa;
12:46:52 - Feteşti Sud, str. B., localitatea Feteşti, judeţul Ialomiţa;
12:47:07 - Feteşti Sud, str. B., localitatea Feteşti, judeţul Ialomiţa;
13:17:52 - Feteşti Sud, str. B., localitatea Feteşti, judeţul Ialomiţa;
13:23:29 - Feteşti Sud, str. B., localitatea Feteşti, judeţul Ialomiţa;
13:36:42 - Cernavodă, str. C., judeţul Constanţa;
13:56:38 - Medgidia - Siloz/Terasă bloc, str. I., localitatea Medgidia, judeţul Constanţa;
15:38:03 - localitatea Medgidia, judeţul Constanţa;
17:38:50 - zona Mihail Kogălniceanu E60, Borna km 180+5 Mihail Kogălniceanu Constanţa;
19:16:56 - localitatea Medgidia, judeţul Constanţa;
22:32:24 - Medgidia Siloz/Terasă bloc str. I., Medgidia, judeţul Constanţa;
23:32:28 - Medgidia Siloz/Terasă bloc str. I., Medgidia, judeţul Constanţa.
Din localizarea în timp şi spaţiu mai sus menţionată, instanţa fondului a reţinut că, în data de 14 septembrie 2009, în intervalul orar 08:25:48 - 23:32:28, inculpatul B.G. s-a deplasat pe traseul Medgidia - Feteşti - Medgidia - Mihail Kogălniceanu - Medgidia, aspecte care infirmă cele declarate de acesta cu privire la faptul că nu a fost în localităţile Feteşti şi Mihail Kogălniceanu, în data de 14 septembrie 2009.
Participarea la faptă a inculpatului B.G. este dovedită şi de declaraţia martorei Z.A.
Audiată în faza de urmărire penală, aceasta a declarat că, în data de 14 septembrie 2009, la domiciliul său din localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, a venit cu un autoturism de culoare închisă B.G., nora sa Z.D. şi un alt bărbat pe care nu-l mai văzuse până atunci, dar pe care l-a recunoscut după fotografii la poliţie ca fiind I.C.
Cei trei au intrat în casă şi i-au spus martorei că pe I.C. l-au prins paznicii la struguri şi l-au împuşcat, cerându-i să-l ajute şi să aducă o persoană care să îngrijească rana lui I.
A fost adus doctorul din comună - O.A. - care a refuzat să-l trateze, spunând că nu se bagă în aşa ceva.
În faţa instanţei de judecată, martora a revenit asupra declaraţiei, susţinând că cele declarate nu corespund realităţii şi că a fost forţată de poliţişti şi procuror să declare astfel.
Martora nu a reuşit să facă dovada forţării sale de către organele de urmărire penală, poziţia ei explicându-se fie prin presiunile făcute de familiile inculpaţilor, fie prin dorinţa de a-i scăpa pe inculpaţi de răspunderea penală.
Martorul O.A., asistentul medical, care a fost adus în casa martorei Z.A. confirmă că în data de 14 septembrie 2009 în jurul orelor 16.00 - 17.00 a consultat un bărbat între 35 - 40 ani, rrom care prezenta multiple plăgi împuşcate cu alice, la nivelul omoplatului drept, umăr drept şi partea superioară a braţului drept şi că nu i-a putut acorda îngrijiri medicale, recomandându-le să meargă de urgenţă la spital.
Este de observat că Z.A. şi O.A., cu privire la zonele anatomice în care inculpatul I.C. prezenta, în data de 14 septembrie 2009, plăgi prin împuşcare cu alice, respectiv umăr drept, braţ drept corespund cu concluziile raportului de constatare medico-legală al Serviciului de Medicină Legală Constanţa, în urma examinării acestuia, în data de 06 octombrie 2009, cât şi cu cele declarate de inculpatul Ş.R., în sensul că asistentul medical O.A. l-a consultat în localitatea Mihail Kogălniceanu la domiciliul martorei Z.A., numai pe inculpatul I.C., aspecte ce atestă realitatea celor declarate de martori şi de inculpatul Ş.R.
Din interpretarea conţinutului convorbirilor telefonice, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză (declaraţia inculpatului, Ş.R. şi declaraţia iniţial dată de inculpatul I.C. şi a martorilor P.S., N.N., Z.A. şi O.A., listinguri şi interceptări telefonice), rezultă că, în data de 14 septembrie 2009, inculpatul B.G. a participat la domiciliul inculpatului C.L., la înţelegerea prealabilă de asociere şi stabilire a detaliilor modului de săvârşire a infracţiunii, iar ulterior s-a deplasat pe Autostrada A2 în apropierea Punctului de taxare Feteşti, pentru a asigura traseul celorlalţi inculpaţi, atât la deplasarea acestora către municipiul Călăraşi, cât şi la întoarcerea către municipiul Medgidia, prin supravegherea traficului auto şi comunicarea de date şi informaţii prin telefon.
În aceeaşi zi, s-a deplasat la domiciliul inculpatului C.L. din municipiul Medgidia, unde se mai aflau inculpaţii I.C. şi Ş.R., răniţi prin împuşcare, inculpaţii P.V.T., C.L. şi N.M., numitele C.T., P.T. şi P.S.
După circa o jumătate de oră, inculpatul B.G. i-a transportat cu un autoturism marca A., verde, stil break, metalizat, pe inculpatul I.C., care era împuşcat în umăr şi braţ, pe concubina acestuia P.S., pe numita P.T. la locuinţa martorei Z.A. în localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, adresă unde l-a transportat cu autoturismul ulterior şi pe martorul O.A., asistent medical, pensionar, pentru a acorda asistenţă medicală inculpaţilor împuşcaţi, revenind după scurt timp în aceeaşi componenţă în municipiul Medgidia.
Toate aceste aspecte au infirmat cele declarate de inculpatul B.G. în apărarea sa, motiv pentru care instanţa de fond a respins cererea de achitare formulată de inculpat, prin apărător, în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru toate infracţiunile.
Audiat fiind, la data de 25 noiembrie 2009, inculpatul C.L. nu a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu şi nici pe cea prev. de art. 1361din Legea nr. 295/2004.
Arată că niciodată nu s-a deplasat în oraşul Călăraşi. Învederează că în dimineaţa zilei de 14 septembrie 2009, împreună cu soţia sa C.T. l-au condus pe fiul lor la şcoală la ora 08.00, unde au stat până în jurul orei 12.00. După aceea, au mers la domiciliul surorii sale P.T., din municipiul Medgidia, unde a convenit cu meşterul C., care-i monta parchet acesteia, în locuinţă, ca a doua zi meşterul să vină şi la el acasă pentru a îi pune parchet într-una din camere, iar în jurul orelor 12.00 - 12.15, împreună cu soţia sa au plecat acasă. Precizează că în acea zi a condus numai autoturismul său marca A. Inculpatul declară că inculpaţii P.V.T. şi B.G. îi sunt cumnaţi, inculpatul G.S. este vărul său, inculpatul N.M. îi este nepot, inculpatul minor C.C. este băiatul verişoarei sale C.E., iar inculpatul I.C. şi concubina acestuia P.S. îi sunt vecini.
Relatează că pe inculpatul Ş.R. îl cunoaşte de la Penitenciarul Poarta Albă, cu acesta aflându-se într-o relaţie de duşmănie întrucât în lunile iunie - iulie 2009 a intervenit într-o altercaţie ce a avut loc între inculpaţii P.V.T. şi Ş.R., din cauza unei relaţii extraconjugale pe care inculpatul P.V.T., căsătorit fiind, ar fi avut-o cu concubina inculpatului Ş.R., numita G.
Martora C.T., soţia inculpatului C.L., a afirmat în declaraţia dată în data de 11 ianuarie 2010 că, în dimineaţa zilei de 14 septembrie 2009, împreună cu soţul ei şi cu cei doi copii, au fost la şcoală de unde s-au întors în jurul orei 13.00 după care împreună s-au ocupat până a doua zi de treburile gospodăreşti fără a mai părăsi domiciliul. Precizează cu numărul de telefon fix aparţine tatălui inculpatului C.L., respectiv numitului N.I., acesta din urmă având acelaşi domiciliu.
Instanţa de fond a arătat că apărarea formulată de inculpatului C.L. este contrazisă de probele administrate în cauză din care rezultă cu certitudine vinovăţia acestuia, astfel:
Din declaraţiile inculpaţilor Ş.R. şi I.C., rezultă că C.L., în data de 14 septembrie 2009, după o înţelegere prealabilă cu inculpaţii P.V.T., B.G., G.S., N.M., Ş.R., I.C. şi C.C., s-a deplasat pe raza municipiului Călăraşi, împreună cu inculpatul P.V.T., cu un autoturism marca B., de culoare argintie, condus de către C.L., asigurând coordonarea săvârşirii infracţiunii de tâlhărie comisă la SC S.S. SRL Călăraşi.
Din procesul-verbal încheiat în data de 27 octombrie 2009 şi planşe foto cu ocazia vizionării CD-ului cu imaginile înregistrate cu camera de luat vederi de la Staţia de taxare Feteşti la data de 14 septembrie 2009, au rezultat următoarele:
- camera 13 - sensul de mers Constanţa - Bucureşti - ora 11:59:04 - este înregistrat autoturism marca B. de culoare argintie;
- camera 4 - sensul de mers Constanţa - Bucureşti - ora 11:59:55 - este înregistrat autoturismul marca B. de culoare neagră;
- camera 7 - sensul de mers Bucureşti - Constanţa - ora 13:22:36 - este înregistrat autoturismul marca B. de culoare neagră;
- camera 2 - sensul de mers Bucureşti - Constanţa - ora 13:30:10 - este înregistrat autoturismul marca B. argintiu;
Din declaraţiile inculpaţilor Ş.R. şi declaraţia iniţial dată de inculpatul I.C., a rezultat că acestea au fost două dintre autoturismele care au participat la comiterea infracţiunii de tâlhărie din data de 14 septembrie 2009 la SC S.S. SRL Călăraşi.
Înregistrările video ale celor două autoturisme au fost capturate şi s-a întocmit în acest sens o planşă foto.
Raportul de expertiză tehnico-ştiinţifică, întocmit la 29 decembrie 2009 de Serviciul Român de Informaţii - Institutul pentru Tehnologii Avansate concluzionează:
Din comparaţia profilurilor faciale stânga, se afirmă că şoferul autoturismului marca B. de culoare argintie, înregistrat video la Punctul de taxare Feteşti, ora 13.30, pe sensul de mers Bucureşti - Constanţa, cu camera nr. 2, în data de 14 septembrie 2009, este cu grad mare de probabilitate numitul C.L.
Asemănările constatate sunt următoarele:
- aceeaşi partajare a ariilor faciale delimitate de coordonatele orizontale, acestea fiind coincidente la nivelul bărbiei; coincidenţa formei şi poziţionării nării stângi; forma similară a buzei superioare, prin coincidenţa reflexiilor de lumină în cazul şoferului, cu marginea superioară marcată în portretul lui C.L.; coincidenţa inserţiei părului în regiunile temporale şi parietale, precum şi în zona perciunilor; morfologia (forma definitivă de contur, structura osoasă a pomeţilor) identică a capului în regiunea inferioară vizibilă în cazul şoferului, dar şi continuitatea conturului cranian cu cel al lui C.L., până la coincidenţa liniilor profilurilor faciale; forma şi poziţionarea identică a urechii stângi;
- aceeaşi dimensiune şi inserţie a gâtului în raport cu capul şi corpul, fapt indicat de continuitatea gâtului lui C.L. cu linia conturului capului şoferului.
În baza autorizaţiei de percheziţie din 05 octombrie 2008, emisă de Judecătoria Constanţa, la percheziţia efectuată la data de 06 octombrie 2009 la domiciliul numitului Z.S., prieten cu inculpaţii C.L. şi P.V.T., a fost găsit autoturismul marca B. De asemenea, inculpatul Ş.R. i-a recunoscut pe inculpatul C.L. şi pe inculpatul P.V.T. în autoturismul marca B., de culoare argintie, condus de către inculpatul C.L., în cele trei fotografii de la Staţia de taxare Feteşti, cu imagini capturate de pe înregistrarea din data de 14 septembrie 2009, orele 11:59:56 în direcţia de mers Constanţa - Bucureşti, şi orele 13:30:13 în direcţia de mers Bucureşti - Constanţa.
În declaraţia martorei S.G.L., din data de 22 octombrie 2009, aceasta arată că după arestarea preventivă a concubinului său inculpatul Ş.R., s-a întâlnit pe stradă cu soţia lui C.L., care i-a spus martorei că îi pare rău de inculpatul Ş.R., dar „nu cumva ca acesta să spună poliţiei ceva, şi că ai noştri nu recunosc nimic şi că poliţia vrea să le bage pe gât tâlhării”.
C.T. i-a mai spus martorei că, în situaţia în care inculpatul Ş.R. se va întâlnii cu ceilalţi „nu-mi dau seama ce va ieşi”.
În declaraţia dată la data de 19 noiembrie 2009, martora S.G.L. arată că a trăit în concubinaj cu inculpatul Ş.R. din aprilie 2009 până la începutul lunii octombrie 2009, când acesta a fost arestat.
Declară că, în prezent, locuieşte fără forme legale la mama inculpatului Ş.R., la numita E.H., întrucât martorei, cât şi copiilor săi le este frică de răzbunare sau alte lucruri mai rele din partea numitelor P.T., soţia inculpatului P.V.T. şi de numita N.P., concubina inculpatului B.G.
Precizează că, în ziua de 19 noiembrie 2009, aflându-se în arestul I.P.J. Călăraşi, după ce a stat de vorbă cu concubinul său, la un moment dat, s-a întâlnit cu numitele P.T. şi N.P., aceasta din urmă chiar în incinta I.P.J. Călăraşi, i-a spus să-i transmită inculpatului Ş.R. că acesta trebuie „să ia toată vina pe el”, privind fapta de tâlhărie comisă în Călăraşi în data de 14 septembrie 2009 la bijuteria SC S.S. SRL. Martora arată că nu a fost de acord cu acest lucru, iar atunci N.P. i-a spus: „când te mai duci la el (adică la inculpatul Ş.R.) să îi iei şi lumânări că nu o să iasă viu din închisoare pentru că o să aibă grijă bărbaţii noştri de el”, aceasta referindu-se la concubinul ei, inculpatul B.G., cât şi la ceilalţi participanţi la infracţiune.
N.P. i-a mai spus martorei: „a vărsat, vărsa-i-ar creierii pe pereţi, două zeci de ani să-i dea că dintre toţi el o să ia pedeapsa cea mai grea”, cât şi faptul că inculpatul Ş.R., prin faptul că şi-a recunoscut participarea la infracţiune împreună cu inculpaţii P.V.T., B.G. şi ceilalţi „le-a distrus familiile”.
Martora mai precizează că P.T. a luat-o şi ea de o parte şi i-a transmis din partea soţului ei inculpatul P.V.T. să-i spună inculpatului Ş.R. să-şi schimbe declaraţiile date şi să susţină că de fapt acestea sunt ca urmare a unei răzbunări a sa faţă de P.V.T., pe motivul că acesta din urmă ar fi întreţinut relaţii extraconjugale cu martora S.G.L. Martora arată că nu i-a răspuns nefiind de acord să-i comunice concubinului său fapte neadevărate.
Din declaraţiile martorei S.G.L. rezultă că numita P.T., numita N.P., concubina inculpatului B.G. şi numita C.T., soţia inculpatului C.L., au construit un scenariu la sugestia inculpaţilor arestaţi din care să rezulte că inculpatul Ş.R. se află într-o stare conflictuală cu inculpaţii P.V.T., C.L. şi N.M. Acestea au încercat să-i inducă martorei o stare de frică, de intimidare şi de ameninţare care să-i fie transmise şi inculpatul Ş.R. pentru ca acesta să retracteze declaraţiile date în cauză.
În baza autorizaţiei din 17 august 2009 a Judecătoriei Constanţa, de interceptare şi înregistrare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice, utilizat de C.L., s-a întocmit la data de 29 septembrie 2009 un proces-verbal de către I.P.J. Constanţa de redare a convorbirilor telefonice din care rezultă că, în perioada 19 august 2008 - 28 august 2009, inculpatul C.L. a utilizat cartela telefonică cu număr de apel Y.
Din procesul-verbal din data de 20 noiembrie 2009 de redare a listingului comunicărilor telefonice ale inculpatului C.L., obţinut în baza autorizaţiei din 15 septembrie 2009 a Tribunalului Călăraşi, rezultă că acesta a utilizat în data de 14 septembrie 2009 cartela telefonică cu numărul Y în acelaşi terminal mobil, care a fost localizat pe raza municipiului Călăraşi în apropierea SC S.S. SRL Călăraşi, în intervalul orar 12:28:49 - 12:59:51, iar I.PJ. Călăraşi a fost sesizat de comiterea infracţiunii de tâlhărie de la SC S.S. SRL din municipiul Călăraşi, str. P.B., la ora 12.54 de către martorul L.D.
Cartela telefonică cu numărul de apel Y a fost localizat în timp şi spaţiu în aria de acoperirea a următoarelor relee, în data de 14 septembrie 2009, astfel:
11:26:38 - 11:26:54 - Terasă bloc str. I., Medgidia, judeţul Constanţa;
11:37:38 - 11:38:13 - Medgidia, judeţul Constanţa;
11:59:58 - 12:00:07- str. B., Feteşti, judeţul Ialomiţa;
12:03:26 - 12:03:37 - Feteşti, Ialomiţa;
12:28:49 - 12:28:57- Terasă siloz Călăraşi, judeţul Călăraşi;
12:41:07 - 12:41:19 - Terasă bloc str. B., Călăraşi, judeţul Călăraşi;
12:44:27 - 12:44:43 - Călăraşi, str. P.B., judeţul Călăraşi;
12:48:48 - 12:49:55 - Călăraşi, str. P.B., judeţul Călăraşi;
12:48:54 - 12:48:54 - Călăraşi, str. P.B., judeţul Călăraşi;
12:49:00 - 12:49:00 - Călăraşi, str. P.B., judeţul Călăraşi;
12:51:17 - 12:51:49 - Terasă bloc, str. B., Călăraşi, judeţul Călăraşi;
12:52:24 - 12:52:37 - Terasă bloc, str. B., Călăraşi, judeţul Călăraşi;
12:52:47 - 12:53:05 - Terasă bloc, str. B., Călăraşi, judeţul Călăraşi;
12:55:57 - 12:56:17 - Călăraşi, str. P.B., judeţul Călăraşi;
12:59:44 - 12:59:51 - Călăraşi, judeţul Călăraşi;
13:07:56 - 13:08:18 - Dragalina, judeţul Călăraşi;
13:13:59 - 13:14:08 - Dragalina, judeţul Călăraşi;
13:22:07 - 13:22:12 - Siloz Gară Bărăganu, Ialomiţa;
13:35:52 - 13:56:05 - Feteşti, judeţul Ialomiţa;
13:56:08 - 13:56:14 - Terasă bloc, str. I., Medgidia, judeţul Constanţa;
13:58:27 - 13:58:37 - Terasă bloc, str. I., Medgidia, judeţul Constanţa;
13:59:48 - 14:00:14 - Terasă bloc, str. I., Medgidia, judeţul Constanţa;
15:27:46 - 15:28:29 - Medgidia, judeţul Constanţa;
19:42:05 - 19:42:18 - Medgidia, judeţul Constanţa.
Astfel, instanţa de fond a arătat că probele administrate în cauză dovedesc cu certitudine săvârşirea faptelor de complicitate la tâlhărie şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni de către inculpat şi vinovăţia acestuia, motiv pentru care a fost respinsă cererea de achitare formulată în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen.
S-a mai reţinut că, din probele administrate nu a rezultat că inculpatul C.L. a avut asupra sa vreo armă, situaţie faţă de care, instanţa de fond a dispus achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 1361 din Legea nr. 295/2004.
Inculpatul, prin apărător, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei săvârşite din complicitate la tâlhărie în furt calificat şi achitarea în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru furt calificat.
Tribunalul a respins această cerere de schimbare a încadrării juridice, întrucât din probe a rezultat că inculpatul s-a înţeles, în prealabil, cu ceilalţi inculpaţi asupra modului de acţiune, cunoscând că inculpaţii Ş., I., N.M. şi minorul C.C. vor intra înarmaţi în magazinul de bijuterii, pentru a sustrage aur prin exercitarea de violenţe, faptă care constituie infracţiunea de complicitate la tâlhărie şi nu furt calificat, text de lege în baza căruia instanţa de fond a pronunţat condamnarea inculpatului.
8. Inculpatul P.V.T., audiat în faza de judecată, ca de altfel şi pe parcursul urmăririi penale, nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, arătând că nu au fost săvârşite de acesta şi că menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală.
A arătat că, în data de 14 septembrie 2009, un anume C. i-a montat parchet în casă, lucrând cu el până în jurul orelor 16.00 - 17.00.
A mai susţinut că a întreţinut relaţii cu concubina lui Ş.R., când aceştia erau împreună şi că Ş., când a aflat, l-a ameninţat că-l va distruge pe el şi pe familia sa.
A arătat instanţa de fond că apărarea formulată de inculpatul P.V.T. este contrazisă de probele administrate în cauză din care rezultă cu certitudine vinovăţia acestuia, astfel:
Din listingul de redare a comunicărilor telefonice ale inculpatului P.V.T., obţinute în baza autorizaţiei din 15 septembrie 2009 a Tribunalului Călăraşi a rezultat că acesta a purtat convorbiri, în data de 14 septembrie 2009, de pe cartela telefonică introdusă în terminalul mobil care a fost localizat pe raza municipiului Călăraşi în apropierea SC S.S. SRL Călăraşi, în intervalul orar 12:30:23 - 12:52:37, iar I.P.J. Călăraşi a fost sesizat de comiterea infracţiunii de tâlhărie de la SC S.S. SRL din municipiul Călăraşi, str. P.B., la ora 12.54 de către martorul L.D.
Cartela telefonică introdusă în terminalul mobil a fost localizată în timp şi spaţiu în aria de acoperire a următoarelor relee, în data de 14 septembrie 2009, astfel:
11:22:57 - 11:23:54 - Terasă bloc, str. I., Medgidia, judeţul Constanţa;
12:30:23 - 12:30:55 - Terasă siloz Călăraşi, judeţul Călăraşi;
12:52:24 - 12:52:37 - Terasă bloc, str. B., Călăraşi, judeţul Călăraşi;
14:48:34 - 14:49:26 - Medgidia, judeţul Constanţa;
15:02:17 - 15:02:48 - Medgidia, judeţul Constanţa;
15:27:46 - 15:28:29 - Terasă bloc, str. I., Medgidia, judeţul Constanţa;
15:59:58 - 16:00 - 145 mp la baza stâlpului nr. 3 de iluminat incinta Aeroport Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa;
16:24:18 - 16:24:25 - E60 Borna km 180+5 Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa;
19:33:20 - 19:33:20 - Medgidia, judeţul Constanţa.
Astfel, din localizarea în timp şi spaţiu a inculpatului P.V.T. şi inculpatului C.L. a rezultat că aceştia s-au deplasat pe traseul Medgidia - Călăraşi şi retur, în data de 14 septembrie 2009, trecând prin localităţile Făclia, judeţul Constanţa, Punctul de taxare Feteşti de pe Autostrada A2 şi prin localitatea Drajna, judeţul Călăraşi, ceea ce contrazice declaraţiile celor doi inculpaţi care sunt nesincere şi nu corespund realităţii.
De asemenea, inculpatul P.V.T. a fost localizat în intervalul orar 16:24:18 - 16:24:25, în raza de acţiune a antenei GSM amplasată pe drumul european E60 Borna km 180+5 Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, fapt ce demonstrează că şi acesta s-a deplasat în localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, contrar celor declarate de acesta, pentru a-i ajuta pe cei doi inculpaţi răniţi să li se acorde îngrijiri medicale fără ştirea organelor de poliţie, aspecte confirmate şi de declaraţiile inculpatului Ş.R. şi a martorului N.N.
În baza autorizaţiei din 17 august 2009 a Judecătoriei Constanţa, s-a întocmit procesul-verbal din 15 septembrie 2009 de transcriere a convorbirilor şi comunicărilor efectuate de inculpatul P.V.T., care la data de 14 septembrie 2009, a avut următoarele convorbiri telefonice:
12:52:08: Inculpatul C.L. de pe numărul de telefon Y, îl apelează pe inculpatul P.V.T.
P.V.T. - Da?!
C.L. - Unde eşti mă fratele meu, mă faci să umblu aiurea aşa?
P.V.T. - Uite mă aicea, la maşină suntem!
C.L. - Aa…
P.V.T. - Da!
C.L. - Hai că vin şi eu acum!
P.V.T. - Hai!
Discuţia se încheie.
În timpul acestei comunicări, ambii inculpaţii au fost localizaţi în aria de acoperire a releului situat pe terasa blocului din str. B., Călăraşi, judeţul Călăraşi.
Din localizarea în timp şi spaţiu a inculpaţilor C.L. şi P.V.T., coroborat cu celelalte probe administrate în cauză, a rezultat că aceştia se aflau pe durata convorbirii în municipiul Călăraşi, stare de fapt care infirmă declaraţiile celor doi inculpaţi în sensul că aceştia se aflau în data de 14 septembrie 2009 în municipiul Medgidia, judeţul Constanţa.
Ora 14:48:19: Se poartă o convorbire între P.T., soţia inculpatului P.V.T., şi Z.D., soţia numitului Z.S., instanţa fondului a reţinut următorul fragment:
Z.D. - Alo?
P.T. - D., a venit bărbată-tu?
Z.D. - Nu!
P.T. - Păi dă-i aţă (nota traducătorului „sună-l”), să vină mai repede că…, maşina aia de tocat să vină să ia, să facă… neinteligibil… că treaba este urâtă, a făcut foc în casă.
Z.D. - Da, înţeleg, hai!
P.T. - Hai!
Discuţia se încheie.
Pe durata convorbirii, P.T. a fost localizată în zona Medgidia, judeţul Constanţa.
Din adresa din 19 ianuarie 2010 a SC R. SA Bucureşti, a rezultat că titularul postului telefonic fix a fost până în data de 08 octombrie 2009 Z.D., instalat în Medgidia, str. R.
Ora 15:01:56: De pe numărul postului telefonic fix se iniţiază un apel telefonic purtându-se o convorbire între soţia inculpatului P.V.T. şi Z.D., soţia numitului Z.S., şi P.T., soţia inculpatului P.V.T., cu următorul conţinut:
Z.D. - Alo?
P.T. - Unde eşti femeie?
Z.D. - Acasă!
P.T. - Hai, îmbracă-te, să fi pregătită, când trecem pe la tine trebuie să mergem la acela de fier, înţelegi?
Z.D. - Da!
P.T. - La… neinteligibil…
Z.D. - Sunt bine aşa cum sunt îmbrăcată?
P.T. - Aşa cum eşti în curte, hai!
Z.D. - Hai că a venit şi bărbatu!
P.T. - Hai fă!
Z.D. - Aa?
P.T. - Dacă a venit bărbatu trimite-l imediat încoace, să ia asta (în fundal se aude o voce de bărbat, neinteligibil) să ia de alea… că nu-i adevărată…
Discuţia se încheie.
Pe durata convorbirii, P.T. a fost localizată în zona Medgidia, judeţul Constanţa.
Deoarece la momentul interceptării şi ascultării convorbirilor telefonice ale inculpaţilor P.V.T. şi B.G. care au folosit în discuţiile purtate cu inculpaţii C.L. şi N.M. şi limba rromanes, cât şi faptul că aceştia au utilizat la comiterea faptei alte autoturisme decât cele personale, toate acestea au făcut imposibilă cunoaşterea intenţiei autorilor de a săvârşi fapta, cât şi a locului unde aceştia urmau să comită infracţiunea de tâlhărie.
Este de observat că, din discuţia purtată între numitele Z.D. şi P.T., aceasta din urmă îi cheamă pe Z.D. cât şi pe soţul acesteia Z.S., care a condus autoturismul marca B. de culoare argintie, pentru a acorda ajutor celor doi inculpaţi răniţi prin împuşcare I.C. şi Ş.R., fapt ce se coroborează cu declaraţiile celor doi inculpaţi sus-menţionaţi, cu declaraţiile martorilor Z.A. şi N.N. din care rezultă că P.T., Z.D., Z.S. şi inculpatul B.G. au plecat din casa inculpatului C.L. cu cei doi inculpaţi răniţi în localitatea Mihail Kogălniceanu la martora Z.A., pentru a li se acorda ajutor medical de specialitate inculpaţilor Ş.R. şi I.C.
Din procesul-verbal întocmit la data de 27 octombrie 2009, cu ocazia vizionării imaginilor înregistrate cu camerele de luat vederi de la Staţia de taxare Feteşti, din data de 14 septembrie 2009, a rezultat că autoturismul marca B., de culoare argintie, a fost înregistrat cu camera nr. 13, pe sensul de mers Constanţa - Bucureşti, la ora 11:59:04, şi cu camera nr. 2 în sensul de mers Bucureşti - Constanţa, ora 13:30:10.
Inculpatul Ş.R., în imaginile video din data de 14 septembrie 2009, la ora 13:30:10 - camera nr. 2, ridicate de la Punctul de taxare Feteşti, pe sensul de mers Bucureşti - Constanţa, l-a recunoscut pe inculpatul P.V.T., care se afla în partea dreaptă a autoturismului marca B., de culoare argintie, condus de inculpatul C.L.
Din declaraţia inculpatului Ş.R. şi aceea dată iniţial de inculpatul I.C., coroborate cu probele administrate în cauză, a rezultat că inculpatul P.V.T., în data de 14 septembrie 2009, după o înţelegere prealabilă cu ceilalţi inculpaţi, s-a deplasat pe raza municipiului Călăraşi, împreună cu inculpatul C.L., cu autoturismul marca B., de culoare argintie, condus de către inculpatul C.L., asigurând coordonarea săvârşirii infracţiunii de tâlhărie de la SC S.S. SRL Călăraşi.
Din declaraţia martorului N.N., rezultă că P.V.T., în după-amiaza zilei de 14 septembrie 2009, s-a aflat la locuinţa numitei Z.A., împreună cu inculpaţii I.C., Ş.R., care erau răniţi prin împuşcare, cu inculpatul B.G. şi alte persoane.
Acest aspect a mai fost confirmat şi de traseul terminalului telefonic utilizat de P.V.T., din care a rezultat că acesta a purtat două convorbiri telefonice de pe raza localităţii Mihail Kogălniceanu în intervalele orare 15:59:58 - 16:00 şi 16:24:18 - 16:24:25.
Din probatoriul administrat a rezultat faptul că numita P.T., soţia inculpatului P.V.T., numita N.P., concubina inculpatului B.G. şi numita C.T., soţia inculpatului C.L., P.S., aflate la domiciliul inculpatului C.L. au acordat ajutor medical celor doi inculpaţi răniţi prin împuşcare, iar ulterior, în localitatea Mihail Kogălniceanu la domiciliul martorei Z.A., cei doi inculpaţi răniţi au continuat să primească ajutor medical, de la numitele P.T., Z.A., Z.D. şi P.S.
Inculpatul P.V.T. a fost indicat de către inculpatul Ş.R., ca fiind liderul acestei grupări infracţionale, stare de fapt confirmată de modul de acţiune al inculpatului pe tot parcursul săvârşirii infracţiunilor. Acesta, împreună cu „mâna sa dreaptă” - inculpatul C.L. - au studiat foarte bine traseul, împrejurimile şi locul comiterii infracţiunii, cât şi programul de lucru al societăţii planificând minuţios modul de comitere al infracţiunii.
În calitate de lider, inculpatul P.V.T. este cel care a selectat cu grijă membrii grupului din rândul persoanelor cunoscute foarte bine de către acesta, rude sau foşti condamnaţi verificaţi în închisoare cu privire la conduita lor în timpul şi după săvârşirea unei infracţiuni, profitând în acelaşi timp şi de situaţia familială (probleme de natură medicală) şi starea materială precară a unora dintre aceştia.
Din întreaga activitate infracţională a grupului, a rezultat că membrii grupului s-au asociat pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, stabilindu-se o disciplină internă, reguli de comportare şi o ierarhie a membrilor grupului, între aceştia intervenind un consens neechivoc privind scopul constituirii asocierii.
Inculpatul P.V.T., liderul grupării, şi inculpatul C.L. au studiat foarte bine traseul, împrejurimile şi locul comiterii infracţiunii, cât şi programul de lucru al societăţii, iar inculpaţii N.M. şi G.S. au cunoscut la rândul lor foarte bine traseul auto de pătrundere şi refugiere din municipiul Călăraşi, ceea ce denotă un studiu şi o planificare anterioară al modului de comitere a infracţiunii.
Membrii grupului au fost selectaţi cu grijă din rândul persoanelor cunoscute foarte bine de către ceilalţi membri, rude sau foşti condamnaţi verificaţi în închisoare cu privire la conduita lor în timpul şi după săvârşirea unei infracţiuni.
Pentru aceste motive, instanţa de fond a respins cererea de achitare formulată de inculpatul P.V.T. în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În timpul urmăririi penale, inculpatul Ş.R., aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al I.P.J. Călăraşi, a prezentat procurorului o scrisoare cu ştampila poştei din Bulgaria, cât şi două scrisori primite de la inculpatul I.C. aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al I.P.J. Constanţa.
Din conţinutul acestor scrisori a rezultat faptul că inculpatul I.C. împreună cu inculpaţii P.V.T., C.L., N.M., G.S. şi B.G. au încercat să inducă în eroare organele de urmărire penală, furnizând date şi informaţii false pentru a îndrepta urmărirea penală într-o direcţie total greşită, prin construirea unui scenariu din care să rezulte că faptele au fost săvârşite de cetăţeni bulgari împreună cu inculpatul Ş.R., astfel încât inculpaţii să nu fie traşi la răspundere penală pentru infracţiunile săvârşite.
Descrierea amănunţită a modului şi circumstanţelor comiterii infracţiunilor coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, proces-verbal de cercetare la faţa locului, constatări tehnico-ştiinţifice biocriminalistice ADN, rapoarte medico-legale, constatări tehnico-ştiinţifice, listinguri şi redări ale convorbirilor telefonice, declaraţii inculpaţi Ş.R. şi I.C., declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, din care rezultă cu certitudine faptul că inculpaţii I.C., N.M., Ş.R. şi inculpatul minor C.C. au săvârşit infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni şi tâlhărie, iar inculpaţii P.V.T., C.L., B.G. şi G.S. au săvârşit infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni şi complicitate la tâlhărie în data de 14 septembrie 2009 la magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi, confirmă în detaliu starea de fapt expusă în rechizitoriu.
Întrucât în cauză nu s-a putut stabili cu exactitate valoarea prejudiciului, instanţa a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice a faptei de tâlhărie, respectiv de îndepărtare a alin. (3) teza I, privind consecinţele deosebit de grave, motivat de faptul că din probele administrate nu a rezultat că s-a produs un prejudiciu de peste 2 miliarde.
Deşi lipsesc documentele contabile, inculpaţii Ş. şi I. au precizat că suma obţinută în urma valorificării aurului sustras a fost de 56.000 euro, sumă ce depăşeşte 2.000.000.000 ROL, astfel că instanţa a constatat că, în mod corect, inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c) alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen., respingând această cerere de schimbare de încadrare.
Pentru toate aceste argumente, instanţa de fond a concluzionat că - în drept - faptele celor opt inculpaţi, astfel cum au fost descrise, întrunesc elementele constitutive ale următoarelor infracţiuni:
1. Faptele inculpatului Ş.R. - care în data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., B.G., G.S., I.C., N.M. şi cu inculpatul minor C.C., a pătruns prin violenţă în magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi împreună cu inculpaţii N.M., C.C. şi I.C., mascaţi şi înarmaţi cu săbii şi pistoale, a ameninţat cu pistolul pe partea vătămată, directorul de vânzări C.G. şi ulterior pe partea vătămată P.A. când aceştia se aflau în spatele uşii de interior a sălii de vânzare, timp în care ceilalţi trei autori au sustras cantitatea de 8 kg bijuterii din aur, participând după circa 3 zile la domiciliul inculpatului C.L., împreună cu ceilalţi 7 inculpaţi la împărţirea a 56.000 euro, bani rezultaţi din vânzarea aurului sustras - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiunii prev. de art. 323 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) şi art. 37 lit. b) C. pen. şi tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a) şi b), alin. (3) teza I C. pen. cu art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 1361 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
2. Faptele inculpatului I.C. - care în data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., B.G., G.S., Ş.R., N.M. şi cu inculpatul minor C.C., a pătruns prin violenţă în magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi împreună cu inculpaţii Ş.R., N.M. şi C.C., mascat şi cu un pistol, a ameninţat pe partea vătămată C.G. şi ulterior pe partea vătămată P.A. când aceştia se aflau în spatele uşii de interior al sălii de vânzare ajutat fiind de inculpatul Ş.R. şi împreună cu inculpatul N.M., şi cu inculpatul minor C.C. au sustras bijuterii din aur, participând după cca. 3 zile împreună cu ceilalţi 7 inculpaţi, la domiciliul inculpatului C.L., la împărţirea a 56.000 euro, bani rezultaţi din vânzarea aurului sustras - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) şi art. 37 lit. b) C. pen. şi tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a) şi b), alin. (3) teza I C. pen. cu art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 1361 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
3. Faptele inculpatului N.M. - care la data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., G.S., B.G., I.C., Ş.R. şi învinuitul minor C.C., a pătruns prin violenţă în magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi împreună cu inculpaţii Ş.R., I.C., cu învinuitul minor C.C. şi care, înarmat cu o sabie a ameninţat pe vânzătorul C.G. şi ulterior a spart geamul din termopan al uşii din interior al magazinului în spatele căruia se aflau partea vătămată P.A. şi C.G. acesta din urmă fiind rănit cu un ciob de sticlă în zona ochiului stâng, sustrăgând împreună cu ceilalţi autori cantitatea de 8 kg bijuterii din aur, participând şi la domiciliul inculpatului C.L. la împărţirea a 56.000 euro, bani rezultaţi din vânzarea aurului sustras întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. şi tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a) şi b) alin. (3) teza I C. pen. cu art. 75 lit. c) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 11 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991.
4. Faptele inculpatului minor C.C. - care în data de 14 septembrie 2009 în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., B.G., I.C., Ş.R., G.S. şi N.M., a pătruns cu inculpaţii I.C. şi N.M., folosind o sabie în magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi a ameninţat pe vânzătorul C.G. cu o sabie şi un cuţit, sustrăgând împreună cu ceilalţi autori cantitatea de 8 kg bijuterii din aur, participând ulterior la domiciliul inculpatului C.L. împreună cu ceilalţi 7 inculpaţi la împărţirea banilor, (echivalentul a 56.000 euro), bani rezultaţi din vânzarea aurului sustras, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. şi tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a) şi b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. şi cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 11 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen.
5. Faptele inculpatului G.S. - care în data de 14 septembrie 2009 în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., N.M., B.G., Ş.R., I.C. şi inculpatul minor C.C. i-a condus pe inculpaţii I.C., N.M., Ş.R. şi pe învinuitul minor C.C. cu autoturismul marca B. de culoare neagră pe traseul Medgidia - Călăraşi, pe str. C., în spatele blocului de pe str. P.B., unde, primind semnalul de la inculpaţii P.V.T. şi C.L. le-a indicat celor patru autori momentul în care să coboare din maşină pentru a intra în magazinul SC S.S. SRL de unde aceştia mascaţi şi înarmaţi prin exercitare de violenţe asupra părţilor vătămate C.G. şi P.A. au sustras de bijuterii din aur, conducându-i după faptă, înapoi în municipiul Medgidia, pe acelaşi traseu, ulterior participând la vânzarea bijuteriilor din aur, cât şi la împărţirea între inculpaţi a banilor rezultaţi din tâlhărie, respectiv echivalentul a 56.000 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. şi tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. 2 lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu art. 75 lit. c) C. pen., iar fapta aceluiaşi inculpat, G.S. - care la data de 14 septembrie 2009 în condiţiile menţionate mai sus a condus pe drumurile publice Medgidia - Călăraşi, autoturismul marca B., fiindu-i suspendată exercitarea dreptului de a conduce pe drumurile publice pentru conducere sub influenţa alcoolului, nepredând permisului de conducere la depistarea în trafic şi nepromovând testul de cunoaştere a regulilor de circulaţie - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
6. Faptele inculpatului B.G. - care în data de 14 septembrie 2009 în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., G.S., N.M., I.C., Ş.R. şi inculpatul minor C.C. a asigurat celorlalţi inculpaţi traseul Medgidia - Feteşti prin informaţii telefonice privitoare la maşinile de poliţie şi orice „mişcare suspectă”, ajutându-i în acest mod să săvârşească fapta de tâlhărie de la magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi, ulterior participând la împărţirea banilor rezultaţi din vânzarea bijuteriilor din aur sustrase, respectiv împărţirea a 56.000 euro, în RON şi euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. şi complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., alin. (3) teza I C. pen. cu art. 75 lit. c) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
7. Faptele inculpatului P.V.T., liderul grupării, care în data de 14 septembrie 2009 în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii C.L., B.G., N.M., G.S., I.C., Ş.R. şi inculpatul C.C. a înlesnit comiterea infracţiunii de tâlhărie prin studierea traseului împrejurimilor şi a locului comiterii infracţiunii de tâlhărie, cât şi a programului de lucru al SC S.S. SRL Călăraşi, planificând anterior modalitatea de săvârşire a faptei, dând indicaţii şi informaţii telefonice precise inculpaţilor G.S., N.M., Ş.R., I.C. şi inculpatului minor C.C., privind momentul în care să acţioneze în vederea sustragerii bijuteriilor din magazinul SC S.S. SRL Călăraşi, asigurând paza locului faptei, ulterior participând cu ceilalţi inculpaţi şi cu inculpatul minor C.C. la împărţirea banilor rezultaţi din vânzarea aurului, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 323 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) şi art. 37 lit. b) C. pen. şi complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a) şi b), alin. (3) teza I C. pen. cu art. 75 lit. c) C. pen.şi art. 37 lit. b) cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
8. Faptele inculpatului C.L. - care în data de 14 septembrie 2009 în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., B.G., G.S., I.C., N.M., Ş.R. şi inculpatul minor C.C. a înlesnit prin studierea traseului, a împrejurărilor a locului comiterii faptei, a programului de lucru al SC S.S. SRL Călăraşi, modalitatea de săvârşire a faptei, conducându-l cu autoturismul marca B. de culoare argintie şi pe inculpatul P.V.T. în municipiul Călăraşi, ambii indicându-le autorilor faptei momentul în care să acţioneze, asigurând paza locului faptei, participând ulterior alături de ceilalţi inculpaţi şi de inculpatul minor C.C. la împărţirea banilor rezultaţi din săvârşirea infracţiunii de tâlhărie de la SC S.S. SRL Călăraşi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) şi art. 37 lit. b) C. pen. şi complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a) şi b), alin. (3) teza I C. pen., cu art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
În baza textelor de lege mai sus arătate, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor Ş.R. şi I.C., instanţa de fond a avut în vedere persoana acestora, respectiv: tineri în vârstă de 35 de ani, respectiv 27 de ani, cunoscuţi cu antecedente penale, natura infracţiunilor săvârşite, modalitatea şi împrejurările comiterii ei, gradul sporit de pericol social al faptelor, poziţia sinceră de recunoaştere şi regret, urmarea produsă, precum şi ajutorul dat în identificarea celorlalţi participanţi la fapte şi pedepsirea acestora, circumstanţe care conduc în baza art. 76 C. pen. la aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege.
Faţă de aceste considerente, Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei şi reeducarea inculpatului nu se pot realiza decât prin executarea pedepselor în regim de detenţie.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor N.M., C.C., G.S., P.V.T., B.G. şi C.L., instanţa de fond a avut în vedere persoana acestora: tineri, cu vârste cuprinse între 20 - 40 ani şi chiar un minor de 17 ani, unii cunoscuţi cu antecedente, alţii fără antecedente, natura infracţiunilor săvârşite, modalitatea şi împrejurările comiterii acestora, gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârşite, climatul de insecuritate socială, de nelinişte şi de indignare din partea opiniei publice, urmarea produsă, cuantumul mare al prejudiciului, poziţia nesinceră a inculpaţilor de nerecunoaştere a faptelor pe tot parcursul procesului penal.
Faţă de toate aceste considerente, Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei şi reeducarea inculpaţilor nu se pot realiza decât prin executarea pedepselor aplicate în regim de detenţie.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială, în folosul statului, a bunurilor folosite la săvârşirea infracţiunii, respectiv:
- un autoturism marca BMW de culoare argintie - bun aflat în incinta I.P.J. Constanţa;
- un telefon mobil metalic de culoare argintie marca L. aparţinând inculpatului Ş.R., ridicat de Poliţia Medgidia;
- un telefon mobil de culoare neagră marca S., ridicat de Poliţia Medgidia şi utilizat de inculpatul N.M.;
- 1 pistol de culoare neagră marca S. găsit pe trotuar în faţa uşii de acces a SC S.S. SRL Călăraşi, aflat la Camera de corpuri delicte a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.
În baza art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea specială, în folosul statului, de la toţii inculpaţii a contravalorii unui pistol cu gaze, a două săbii şi un cuţit, respectiv 1.000 RON, bunuri folosite de inculpaţi la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.
Trecând la soluţionarea laturii civile a cauzei, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Partea vătămată SC S.S. SRL Călăraşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 962.163 RON - reprezentând contravaloarea a 8.018,03 g. x 120 RON şi 3.000 RON - reprezentând contravaloarea geamurilor înlocuite.
În cauză, în faza de urmărire penală s-a realizat o inventariere a mărfurilor rămase în magazin în urma săvârşirii faptei, stabilindu-se un prejudiciu de circa 8.000 g. bijuterii din aur în baza declaraţiei administratorului P.A., a borderourilor de achiziţie şi a fişelor de magazie întocmite până la 31 august 2009.
În fişele de magazie nu sunt însă consemnate intrările - ieşirile şi vânzările aferente lunii septembrie în perioada 01 septembrie - 14 septembrie 2009 (data săvârşirii faptei) şi nici nu s-au depus în faza de urmărire penală acte justificative din care să rezulte prejudiciul din ziua săvârşirii faptei, cum ar fi acte contabile, ultimul inventar înainte de data săvârşirii faptei în care să fie evidenţiate bijuteriile pe grupe de produse şi inventarul după săvârşirea faptei.
Aceste acte se impuneau a fi depuse cu atât mai mult cu cât există neconcordanţe între declaraţia administratorului P.A. şi declaraţia vânzătorului C.G. că SC S.S. SRL - are mai multe magazine pe raza municipiului Călăraşi.
Astfel, administratorul P.A. a declarat că s-a sustras tot aurul aflat expus în vitrine în magazin în timp ce vânzătorul C.G. a declarat că din cele 10 vitrine din magazin au fost golite 4 şi jumătate, în ele aflându-se lucrurile cele mai grele.
Neconcordanţa există în declaraţiile celor doi cu privire la gestiunea magazinului în care a avut loc tâlhăria.
Astfel, administratorul P.A. a declarat că efectua inventare lunar, trimestrial şi cu gestionarul şi fără acesta şi că ultimul a fost făcut cu o lună înainte de incident.
Vânzătorul C.G. a declarat că nu cunoaşte când s-a făcut ultimul inventar, probabil cu o lună înainte de incident, dar nu s-a încheiat niciun proces-verbal. A mai precizat că patronul făcea inventarul şi el semna pe încredere şi că uneori era şi el de faţă la inventare.
Mai mult, organele de urmărire penală aveau obligaţia să solicite SC S.S. SRL registrul special de evidenţă a operaţiunilor cu metale preţioase, document obligatoriu care trebuia să existe în contabilitatea societăţii conform Ordinului nr. 1809/2004 din 06 decembrie 2004 publicat în M. Of., Partea I, nr. 1201/15.12.2004.
Acest registru serveşte ca document obligatoriu de înregistrare cronologică a tuturor operaţiunilor privind intrările, respectiv ieşirile de metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase pe categorii de obiecte începând cu 01 ianuarie până la 31 decembrie a fiecărui an.
Pentru repararea pagubei, se cere a fi îndeplinită o condiţie respectiv prejudiciul să fie cert, determinat, exact şi să rezulte din actele contabile.
Instanţa fondului a arătat că în baza documentelor contabile depuse în faza de urmărire penală nu s-a putut determina cantitatea de aur expusă la vânzare înaintea incidentului, dacă există sau nu un minus în gestiune prin săvârşirea acestei fapte şi dacă nu cumva SC S.S. SRL Călăraşi încearcă să-şi acopere eventuale nereguli în contabilitate prin această faptă.
În această situaţie, instanţa a solicitat părţii civile depunerea actelor contabile cu care să facă dovada prejudiciului, însă aceasta nu s-a conformat, înţelegând să depună câteva fişe de magazie şi balanţă sintetică întocmită în anul 2011, deci cu mult după săvârşirea faptei.
Nu a înţeles să depună nici acte privind valoarea geamurilor înlocuite.
Întrucât partea civilă nu a dovedit prejudiciul solicitat şi pentru a evita o îmbogăţire fără justă cauză, instanţa de fond a admis - în parte - cererea de despăgubiri civile, numai în limita sumei de 56.000 euro, sumă declarată de inculpaţii I. şi Ş., ca fiind obţinută în urma valorificării aurului, fără a putea preciza cu exactitate cantitatea aurului sustras.
Drept urmare, au fost obligaţi inculpaţii Ş.R., I.C., G.S., P.V.T., C.L., B.G., N.M. şi C.C. în solidar, iar C.C. în solidar cu părţile responsabile civilmente C.C.O. şi C.E., către partea civilă SC S.S. SRL Călăraşi la plata sumei de 56.000 euro, cu titlu de despăgubiri civile.
S-a luat act că inculpatul Ş.R. a achitat părţii civile SC S.S. SRL Călăraşi suma de 900 euro şi 111 RON, sume consemnate la C. Bank - Sucursala Călăraşi cu chitanţele din 12 octombrie 2009, dispunând - totodată - restituirea acestor sume de bani părţii civile SC S.S. SRL Călăraşi de către C. Bank Călăraşi.
S-a luat act că partea vătămată C.G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul prevăzut de baza art. 169 C. proc. pen., instanţa de fond a dispus restituirea către numitul G.N., fratele inculpatului G.S., a actelor aparţinând autoturismului marca V. aflate la Camera de corpuri delicte a I.P.J. Constanţa, în baza dovezii din 18 martie 2010, respectiv certificat de înmatriculare şi cartea verde.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, inculpaţii G.S., C.L., C.C. şi partea civilă SC S.S. SRL Călăraşi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub următoarele aspecte:
Ministerul Public a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub următoarele aspecte:
Primul motiv vizează greşita achitare a inculpaţilor Ş.R. şi I.C., pentru infracţiunea prevăzută de art. 1361 din Legea nr. 295/2004, probele confirmând că ambii inculpaţi au primit de la inculpatul C.L. două pistoale pe care le-au deţinut în mod nelegal şi le-au utilizat, astfel că soluţia de achitare este greşită.
Al doilea motiv vizează greşită achitare a inculpatului C.L. pentru infracţiunea prevăzută de art. 1361 din Legea nr. 295/2004, întrucât din probe rezultă că pistoalele, armele albe, mănuşile, fesurile au fost date inculpaţilor de către acesta, când au fost la domiciliul său.
Cel de-al treilea motiv de apel al Parchetului vizează indicarea temeiului corect al confiscării, indicându-se numai art. 118 C. pen., nu şi litera acestui articol, susţinând că trebuie confiscată contravaloarea pistoalelor de la fiecare inculpat în parte, care a deţinut şi utilizat armele respective, sumele de bani ar trebui împărţite între inculpaţi, cu indicarea expresă a sumei care se confiscă de la fiecare dintre inculpat. Însă, în această situaţie, folosirea armelor le-a profitat tuturor, suma urmează a fi stabilită de către instanţa de apel, în mod egal, între toţi participanţii, de la fiecare dintre aceştia urmând a se confisca suma de 250 RON.
Pe latură civilă, reprezentantul Ministerului Public a modificat motivele de apel, arată că se vorbeşte de o diminuare a prejudiciului în motivele scrise, în condiţiile în care de la unul dintre inculpaţi a fost ridicată o sumă de bani care a fost pusă la dispoziţia părţii civile de către instanţa de fond. În realitate, această sumă de bani de 900 euro şi 111 RON a fost găsită la inculpatul Ş.R. şi s-a instituit un sechestru asigurător, în atare situaţie se apreciază că inculpaţii rămân obligaţi la acoperirea întregului prejudiciu de 56.000 euro în echivalent RON, însă instanţa nu va dispune predarea acestei sume de bani părţii civile, ci va dispune menţinerea sechestrului asigurător până la finalizarea procesului penal.
O altă critică a Parchetului se referă la cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor Ş.R. şi I.C., care au recunoscut fapta, cu privire la care, însă, în raport de modalitatea de comitere a faptei, nu se impune reţinerea circumstanţelor atenuante, solicitându-se aplicarea unor pedepse orientate spre maximul special prevăzut de lege.
Au fost extinse motivele de apel, cu referire la încadrarea juridică dată infracţiunii prev. de art. 11 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, reţinută în sarcina inculpaţilor C.C. şi N.M., având în vedere renumerotarea acestei legi, în sensul că, în prezent, infracţiunea respectivă este prevăzută la art. 2 alin. (1) pct. 1 din aceeaşi lege.
Inculpatul G.S., prin apărător, critică hotărârea instanţei de fond pentru greşita încadrare juridică a faptei de tâlhărie, în sensul să se impune înlăturarea alin. (3), cu referire la consecinţe deosebit de grave întrucât partea civilă nu a depus înscrisuri care să ateste fără echivoc cuantumul prejudiciului, prezentându-se variante diferite cu privire la cuantumul acestuia.
Se mai arată că se impune a se avea în vedere situaţia de fapt reţinută, acest inculpat a condus numai autoturismul, iar inculpatul Ş. în depoziţia sa a arătat că mergeau la furat. Or, inculpatul G.S. nu a avut cunoştinţă despre ce se întâmplă, el fiind la maşină, astfel că lipseşte latura subiectivă a infracţiunii de tâlhărie.
Mai susţine că situaţia inculpatului G.S. a fost analizată laolaltă cu a celorlalţi inculpaţi, ceea ce nu este normal, solicitând a se reţine că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind depuse caracterizări în favoarea sa, în cauză fiind incidente, astfel, prevederile art. 74 lit. a) şi c) C. pen., acesta dând detalii ulterior despre comiterea faptelor penale.
Totodată, mai arată că, în mod greşit, s-au reţinut dispoziţiile art. 75 lit. c) C. pen., precum şi faptul că infracţiunea a fost comisă într-un loc public [lit. c), art. 211 alin. (2) C. pen.].
Inculpatul C.L. - prin apărător - arată că, faţă de atitudinea de recunoaştere şi circumstanţele personale, se impunea aplicarea unei pedepse mai reduse, decât cea aplicată de către instanţa de fond.
Inculpatul C.C. - prin apărător - susţine că, având în vedere circumstanţele personale (vârsta sa - minor la data comiterii faptei), atitudinea de regret şi recunoaştere, se impune aplicarea reţinerea art. 74, 76 C. pen., în sensul coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, astfel încât să fie posibil a se face aplicarea art. 861 C. pen.
Partea civilă SC S.S. SRL, prin apărător ales, a criticat hotărârea primei instanţe, în ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile a cauzei, concluzionând că aceasta nu a fost corect stabilită şi, drept urmare a solicitat majorarea despăgubirilor civile acordate de prima instanţă.
Prin decizia penală nr. 261 din 13 octombrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi împotriva sentinţei penale.
S-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală nr. 66 din 05 mai 2011, pronunţată de Tribunalul Călăraşi în Dosarul nr. 1318/116/2010 şi în fond:
S-au descontopit pedepsele aplicate inculpaţilor Ş.R., I.C., N.M., C.C., G.S., P.V.T. şi C.L. în pedepsele componente:
1. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) - 74 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul Ş.R. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 76 lit. c) şi art. 74 lit. c) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 1 an conform art. 65 C. pen.
În baza art. 1361din Legea nr. 295/2004, modificată, cu aplic. art. 76 lit. e) - 74 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul Ş.R. la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 1362din Legea nr. 295/2004, modificată, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 76 lit. c) - 74 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul Ş.R. la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului Ş.R. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani conform art. 35 alin. (2) C. pen. după executarea pedepsei principale.
A făcut în cauză aplicarea art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea pedepsei.
În conformitate cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului Ş.R. şi a dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la 09 octombrie 2009 la zi.
2. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c) şi alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 76 lit. a) - 74 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul I.C. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 76 lit. c) - 74 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul I.C. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an conform art. 65 C. pen.
În baza art. 1361din Legea nr. 295/2004, modificată, cu aplic. art. 76 lit. e) - 74 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul I.C. la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 1362din Legea nr. 295/2004, modificată, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 76 lit. c) - 74 lit. c) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului I.C. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani conform art. 35 alin. (2) C. pen. după executarea pedepsei principale.
A făcut în cauză aplicarea art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea pedepsei.
În conformitate cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen.,a menţinut starea de arest a inculpatului I.C. şi a dedus reţinerea şi arestarea preventivă, conform art. 88 C. pen. de la 15 octombrie 2009 la zi.
3. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c) şi alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul N.M. la pedeapsa de 16 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul N.M. la pedeapsa de 3 închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.
În baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 a condamnat pe inculpatul N.M. la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În conformitate cu art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului N.M. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 16 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani conform art. 35 alin. (2) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului N.M. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea pedepsei principale.
În conformitate cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului N.M. şi a dedus prevenţia acestuia de la 25 noiembrie 2009 la zi.
4. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c) şi alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 99 C. pen. şi urm. C. pen. a condamnat pe inculpatul C.C. la pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. a condamnat pe inculpatul C.C. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 modificată, cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. a a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza cu art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului minor C.C. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului C.C. exerciţiul drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani.
5. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul G.S. la pedeapsa de 16 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul G.S. la pedeapsa de 3 închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.
În baza art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului G.S. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 16 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani conform art. 35 alin. (2) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului G.S. exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea pedepsei.
În conformitate cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului G.S. şi deduce prevenţia acestuia de la 27 octombrie 2009 la zi.
6. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul P.V.T. la pedeapsa de 16 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) şi art. 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul P.V.T. la pedeapsa de 3 închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopite pedepsele aplicate inculpatului P.V.T. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 16 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani conform art. 35 alin. (2) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului P.V.T. exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea pedepsei principale.
În conformitate cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului P.V.T. şi deduce prevenţia acestuia de la 17 noiembrie 2009 la zi.
7. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul C.L. la pedeapsa de 16 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) şi art. 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul C.L. la pedeapsa de 3 închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.
În baza art. 1361din Legea nr. 295/2004 modificată, a condamnat pe inculpatul C.L. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În conformitate cu art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. inculpatul C.L. va executa pedeapsa cea mai grea de 16 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani conform art. 35 alin. (2) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului C.L. exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea pedepsei.
În conformitate cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului C.L. şi deduce prevenţia acestuia de la 25 noiembrie 2009 la zi.
A înlăturat dispoziţia privind confiscarea specială în folosul statului de la toţi inculpaţii, în conformitate cu art. 118 C. pen. a contravalorii unui pistol cu gaze, a două săbii şi un cuţit, respectiv 1.000 RON, bunuri folosite de inculpaţi la săvârşirea infracţiunii.
A menţinut sechestru asigurător instituit prin ordonanţa din 25 ianuarie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi cu privire la sumele de 900 euro şi 111 RON consemnate la C. Bank - Sucursala Călăraşi cu chitanţele din 12 octombrie 2009.
A înlăturat dispoziţia privind restituirea acestor sume de bani părţi civile SC S.S. SRL Călăraşi către C. Bank - Sucursala Călăraşi.
În baza art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., a obligat pe inculpaţii Ş.R., I.C., G.S., P.V.T., C.L., B.G., N.M. şi C.C., în solidar, iar pe inculpatul C.C. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente C.C.O. şi C.E., către partea civilă SC S.S. SRL, la plata sumei de 56.000 euro, în echivalentul în RON la data efectuării plăţii ca urmare a cursului practicat de Banca Naţională a României.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.
A respins, ca nefondate, apelurile declarate de partea civilă SC S.S. SRL şi inculpaţii G.S., C.L. şi C.C.
În conformitate cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului B.G. şi a dedus prevenţia acestuia de la 17 noiembrie 2009 la zi.
A obligat partea civilă SC S.S. SRL la 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi pe inculpaţii G.S. şi C.L. la plata sumei de câte 700 RON cu acelaşi titlu.
A obligat pe inculpatul minor C.C. în solidar cu părţile responsabile civilmente C.C.O. şi C.E. la 300 RON cheltuieli judiciare către stat.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, prin prisma criticilor invocate de apelanţi, precum şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit dispoziţiilor art. 371 teza finală C. proc. pen., Curtea a constatat că apelul Ministerului Public este fondat şi l-a admis, în condiţiile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., în considerarea următoarelor argumente:
Dând sens dispoziţiilor art. 3 C. proc. pen., pentru aflarea adevărului, instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt, însă nu şi vinovăţia tuturor celor 8 inculpaţi cu privire la săvârşirea infracţiunilor cu care a fost sesizată.
Astfel, cu privire la inculpatul Ş.R., instanţa de fond a reţinut că, în data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., B.G., G.S., I.C., N.M. şi cu inculpatul minor C.C., a pătruns prin violenţă în magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi împreună cu inculpaţii N.M., C.C. şi I.C., mascaţi şi înarmaţi cu săbii şi pistoale, a ameninţat cu pistolul pe partea vătămată, directorul de vânzări C.G. şi ulterior pe partea vătămată P.A. când aceştia se aflau în spatele uşii de interior a sălii de vânzare timp în care ceilalţi trei autori au sustras cantitatea de 8 kg bijuterii din aur, participând după circa 3 zile la domiciliul inculpatului C.L., împreună cu ceilalţi 7 inculpaţi la împărţirea a 56.000 euro, bani rezultaţi din vânzarea aurului sustras.
Referitor la inculpatul I.C., s-a reţinut că, în data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., B.G., G.S., Ş.R., N.M. şi cu inculpatul minor C.C., a pătruns prin violenţă în magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi împreună cu inculpaţii Ş.R., N.M. şi C.C. mascat şi cu un pistol, a ameninţat pe partea vătămată C.G. şi ulterior pe partea vătămată P.A. când aceştia se aflau în spatele uşii de interior al sălii de vânzare ajutat fiind de inculpatul Ş.R. şi împreună cu inculpatul N.M., şi cu inculpatul minor C.C. au sustras bijuterii din aur, participând după cca. 3 zile împreună cu ceilalţi 7 inculpaţi, la domiciliul inculpatului C.L., la împărţirea a 56.000 euro, bani rezultaţi din vânzarea aurului sustras.
Pentru inculpatul N.M. - care la data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., G.S., B.G., I.C., Ş.R. şi învinuitul minor C.C., a pătruns prin violenţă în magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi împreună cu inculpatul Ş.R., I.C., cu învinuitul minor C.C. şi care, înarmat cu o sabie a ameninţat pe vânzătorul C.G. şi ulterior a spart geamul din termopan al uşii din interior al magazinului în spatele căruia se aflau partea vătămată P.A. şi C.G. acesta din urmă fiind rănit cu un ciob de sticlă în zona ochiului stâng, sustrăgând împreună cu ceilalţi autori cantitatea de 8 kg bijuterii din aur, participând şi la domiciliul inculpatului C.L. la împărţirea a 56.000 euro, bani rezultaţi din vânzarea aurului sustras.
În sarcina inculpatului minor C.C. - care în data de 14 septembrie 2009 în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., B.G., I.C., Ş.R., G.S. şi N.M., a pătruns cu inculpaţii I.C. şi N.M., folosind o sabie în magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi a ameninţat pe vânzătorul C.G. cu o sabie şi un cuţit, sustrăgând împreună cu ceilalţi autori cantitatea de 8 kg bijuterii din aur, participând ulterior la domiciliul inculpatului C.L. împreună cu ceilalţi 7 inculpaţi la împărţirea banilor, (echivalentul a 56.000 euro), bani rezultaţi din vânzarea aurului sustras.
Cu privire la inculpatul G.S., s-a reţinut că, în data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., N.M., B.G., Ş.R., I.C. şi inculpatul minor C.C. i-a condus pe inculpaţii I.C., N.M., Ş.R. şi pe învinuitul minor C.C. cu autoturismul marca B. pe traseul Medgidia - Călăraşi, pe str. C., în spatele blocului de pe str. P.B., unde, primind semnalul de la inculpaţii P.V.T. şi C.L. le-a indicat celor patru autori momentul în care să coboare din maşină pentru a intra în magazinul SC S.S. SRL de unde aceştia mascaţi şi înarmaţi prin exercitare de violenţe asupra părţilor vătămate C.G. şi P.A. au sustras de bijuterii din aur, conducându-i după faptă, înapoi în municipiul Medgidia, pe acelaşi traseu, ulterior participând la vânzarea bijuteriilor din aur, cât şi la împărţirea între inculpaţi a banilor rezultaţi din tâlhărie, respectiv echivalentul a 56.000 euro. Cu privire la acelaşi inculpat, s-a mai reţinut că, în data de 14 septembrie 2009 în condiţiile menţionate mai sus a condus pe drumurile publice Medgidia - Călăraşi, autoturismul marca B. de culoare neagră, având suspendată exercitarea dreptului de a conduce pe drumurile publice pentru conducere sub influenţa alcoolului, nepredând permisului de conducere la depistarea în trafic şi nepromovând testul de cunoaştere a regulilor de circulaţie.
Cu privire la inculpatul B.G., judecătorul fondului a reţinut că, în data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., C.L., G.S., N.M., I.C., Ş.R. şi inculpatul minor C.C. a asigurat celorlalţi inculpaţi traseul Medgidia - Feteşti prin informaţii telefonice privitoare la maşinile de poliţie şi orice „mişcare suspectă”, ajutându-i în acest mod să săvârşească fapta de tâlhărie de la magazinul de bijuterii SC S.S. SRL Călăraşi, ulterior participând la împărţirea banilor rezultaţi din vânzarea bijuteriilor din aur sustrase, respectiv împărţirea a 56.000 euro, în RON şi euro.
Referitor la inculpatul P.V.T., s-a reţinut că acesta, în calitate de lider al grupării, în data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii C.L., B.G., N.M., G.S., I.C., Ş.R. şi inculpatul C.C. a înlesnit comiterea infracţiunii de tâlhărie prin studierea traseului împrejurimilor şi a locului comiterii infracţiunii de tâlhărie, cât şi a programului de lucru al SC S.S. SRL Călăraşi, planificând anterior modalitatea de săvârşire a faptei, dând indicaţii şi informaţii telefonice precise inculpaţilor G.S., N.M., Ş.R., I.C. şi inculpatului minor C.C., privind momentul în care să acţioneze în vederea sustragerii bijuteriilor din magazinul SC S.S. SRL Călăraşi, asigurând paza locului faptei, ulterior participând cu ceilalţi inculpaţi şi cu inculpatul minor C.C. la împărţirea banilor rezultaţi din vânzarea aurului.
În sarcina inculpatului C.L., prima instanţă a reţinut că acesta, în data de 14 septembrie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii P.V.T., B.G., G.S., I.C., N.M., Ş.R. şi inculpatul minor C.C. a înlesnit prin studierea traseului, a împrejurărilor a locului comiterii faptei, a programului de lucru al SC S.S. SRL Călăraşi, modalitatea de săvârşire a faptei, conducându-l cu autoturismul marca B. de culoare argintie şi pe inculpatul P.V.T. în municipiul Călăraşi, ambii indicându-le autorilor faptei momentul în care să acţioneze, asigurând paza locului faptei, participând ulterior alături de ceilalţi inculpaţi şi de inculpatul minor C.C. la împărţirea banilor rezultaţi din săvârşirea infracţiunii de tâlhărie de la SC S.S. SRL Călăraşi.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 22 iunie 2011, cu prim termen de la judecată la data de 13 iulie 2011.
La solicitarea părţilor, s-a acordat termen de judecată la data de 08 august 2001, când au fost audiaţi inculpaţii, declaraţiile acestora fiind consemnate separat şi ataşate la dosarul cauzei, s-au depus caracterizări şi alte acte în circumstanţiere privind pe inculpaţii G.S., C.C. şi Ş.R.; acte contabile emise de partea civilă SC S.S. SRL.
Din actele noi, administrate în calea de atac, Curtea constată că este certă următoarea situaţie de fapt:
În dimineaţa zilei de 14 septembrie 2009, pretextând varii motive, toţi cei 8 inculpaţi s-au întâlnit la locuinţa inculpatului C.L., împrejurare în care au pus la cale sustragerea de bijuterii de la partea civilă, toţi au fost de acord, s-a stabilit un plan, iar atribuţiile au fost împărţite în mod organizat fiecăruia dintre inculpaţi.
Este de menţionat împrejurarea că inculpaţii se cunoşteau foarte bine unul pe altul, între ei existând relaţii de rudenie (mai mult sau mai puţin legală) sau de vecinătate şi prietenie strânsă, acesta fiind şi temeiul pentru care nu poate exista vreun dubiu cu privire la necunoaşterea vârstei inculpatului C.C., în sensul că la data comiterii faptei era minor.
Din toate declaraţiile inculpaţilor, rezultă fără putinţă de tăgadă, faptul că inculpatul C.C. era sau nepot, sau văr, sau fiul vecinului vreunui inculpat, astfel că nu se poate susţine că vreunul dintre inculpaţi nu cunoştea vârsta reală a acestuia şi, cu toate acestea, nu au pregetat în a-l coopta în comiterea faptelor şi, pe cale de consecinţă, nu poate fi înăturată agravanta prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen.
Traseul urmat de aceştia, autoturismele folosite, armele deţinute şi folosite, corelarea inculpaţilor în timp şi spaţiu au fost temeinic dovedite pe baza probelor ştiinţifice administrate în cauză, ce au o valore probantă de netăgăduit, precum şi a tuturor celorlalte probe administrate, ce formează un amplu ansamblu material şi care se coroborează între ele.
Ceea ce s-a petrecut în incinta bijuteriei, a fost de asemenea cert stabilit şi, totodată, aşa zisul final al întregii operaţiuni, respectiv întâlnirea tuturor inculpaţilor, după comiterea faptelor, la aceeaşi locaţie, respectiv locuinţa inculpatului C.L., unde au fost cântărite bijuteriile, stabilindu-se greutatea şi valoarea acestora, valoare ce a şi fost încasată imediat şi împărţită în mod egal între toţi cei 8 participanţi.
Curtea a constatat întemeiată critica referitoare la nelegalitatea hotărârii, vizând greşita achitare de către instanţa de fond a inculpaţilor Ş.R. şi I.C., pentru infracţiunea prevăzută de art. 1362 din Legea nr. 295/2004, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Probele administrate în cauză, în ambele faze ale procesului penal, au confirmat că ambii inculpaţi (Ş. şi I.) au primit de la inculpatul C.L. două pistoale pe care le-au deţinut în mod nelegal, dar le-au şi utilizat în scopul săvârşirii faptei prin ameninţarea părţii vătămate C.G., purtând tot timpul în mână pistoalele pe parcursul sustragerii bijuteriilor - aspect rezultat atât din recunoaşterea inculpaţilor Ş.R. şi I.C., cât şi din declaraţiile părţii vătămate C.G., a administratorului părţii civile P.A. şi martorilor oculari.
De altfel, judecătorul fondului a reţinut - în considerentele soluţiei - că „în momentul în care a intrat în magazin, Ş. a scos pistolul de la spate şi a rămas tot timpul în mijlocul magazinului”, după cum reţine că şi inculpatul I.C. a purtat pistol, iar la ieşirea din bijuterie cu pistolul în mână, împiedicându-se l-a scăpat în faţa magazinului, fiind ridicat de poliţie cu ocazia cercetărilor.
Drept urmare, Curtea a apreciat că, fapta de utilizare efectivă a pistoalelor la comiterea infracţiunii de furt prin ameninţarea părţii civile C.G. şi cu aceste arme de către cei doi inculpaţi există în materialitatea ei, a fost comisă cu intenţie directă şi se impune condamnarea inculpaţilor Ş.R. şi I.C. şi în temeiul art. 1362 din Legea nr. 295/2004, în concurs cu celelalte fapte.
Totodată, Curtea a constatat că - în mod greşit - instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului C.L. pentru infracţiunea prev. de art. 1361 din Legea nr. 295/2004, aprecierea instanţei că fapta de deţinere a unor pistoale fără drept nu există, fiind total eronată în situaţia în care, din probatoriul administrat, respectiv din declaraţiile inculpaţilor Ş.R. şi I.C., rezultând că atât pistoalele, celelalte arme albe (două săbii), mănuşile şi fesurile le-au fost date de către inculpatul C.L., în momentul în care toţi inculpaţii se aflau în domiciliul acestuia, fiind introduse toate aceste bunuri în autoturismul condus de inculpatul G.S.
Motivarea instanţei, în sensul că „inculpatul C.L. nu a avut asupra sa vreo armă” este nefondată, în raport cu faptul că armele albe şi pistoalele s-au aflat în locuinţa acestuia şi au fost date de acesta celor 5 inculpaţi care au mers separat cu autoturismul condus de G.S. până în apropierea bijuteriei, în care au intrat numai coinculpaţii Ş.R., I.C., N.M. şi C.C., dintre care primii doi purtând în mâini în timpul jafului cele două pistoale.
Pe cale de consecinţă, Curtea a apreciat că inculpatul C.L. a săvârşit şi infracţiunea prev. de art. 1361 din Legea nr. 295/2004, în concurs cu celelalte fapte, urmând a dispune condamnarea şi în temeiul acestui text de lege.
Cu privire la motivul de nelegalitate invocat de Parchet, Curtea constată că - în mod greşit - instanţa de fond a dispus confiscarea specială în folosul statului (cu indicarea doar a temeiului legal, art. 118 C. pen., nu şi litera, atât în considerente cât şi în minută) de la toţi inculpaţii a „contravalorii unui pistol cu gaze, a două săbii şi un cuţit, respectiv 1.000 RON, bunuri folosite de inculpaţi la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie”, deşi se impunea confiscarea distinctă de la fiecare inculpat care a deţinut şi utilizat armele respective.
De altfel, în considerente, instanţa nu a indicat motivul pentru care se impune confiscarea acestor arme de la toţi inculpaţii.
Pe de altă parte, în hotărâre, apar neconcordanţe sub aspectul utilizării pistolului, în situaţia în care inculpaţii Ş.R. şi I.C. au fost achitaţi pentru infracţiunile de utilizare a pistoalelor, însă i-a obligat - în solidar - cu ceilalţi la confiscarea unui pistol „folosit de inculpaţi la săvârşirea infracţiunii de tâIhărie”, alături de alte arme albe utilizate de alţi doi inculpaţi în fapt.
Curtea a constatat întemeiată şi critica Ministerului Public, vizând greşita soluţionare a laturii civile a cauzei, din următoarele considerente:
În mod greşit, instanţa de fond a luat act „că inculpatul Ş.R. a achitat părţii civile SC S.S. SRL Călăraşi suma de 900 euro şi 111 RON, sume consemnate la C. Bank - Sucursala Călăraşi cu chitanţele din 12 octombrie 2009” dispunând „restituirea acestor sume de bani părţii civile SC S.S. SRL Călăraşi de către C. Bank Călăraşi”, deşi aceste sume de bani au fost găsite asupra inculpatului la percheziţia corporală cu ocazia reţinerii în vederea arestării, asupra sumelor dispunându-se instituirea sechestrului asigurător prin ordonanţa din data de 25 ianuarie 2010, încheindu-se procesul-verbal de aplicare a sechestrului.
Ca atare, dispunând obligarea inculpaţilor - în solidar - la întreaga sumă rezultată din vânzarea bijuteriilor sustrase părţii civile - respectiv la 56.000 euro - dar şi la restituirea către partea civilă a sumei de 900 euro şi 111 RON găsită asupra inculpatului Ş.R., instanţa a dispus o îmbogăţire fără just temei a părţii civile cu 900 euro şi 111 RON.
Pe cale de consecinţă se impunea ori restituirea către inculpatul Ş.R. a sumei aflată sub sechestru, cu atât mai mult cu cât acesta nu a achitat această sumă părţii civile, cum greşit a reţinut instanţa, ori scăderea sumei de 900 euro şi 111 RON din suma totală de 56.000 euro, cât instanţa de fond a apreciat că reprezintă prejudiciul total cauzat de inculpaţi părţii civile.
Se impunea ca instanţa să constate că prejudiciul cauzat este reprezentat de echivalentul în RON a sumei de 56.000 euro obţinuţi de inculpaţi din vânzarea bijuteriilor sustrase şi să dispună obligarea în solidar a acestora la achitarea prejudiciului în moneda naţională.
Referitor la solicitarea Parchetului, vizând înlăturarea circumstanţelor atenuante aplicate inculpaţilor Ş.R. şi I.C., din examinarea tuturor probelor, Curtea nu putea primi această critică, constatând-o ca fiind neîntemeiată, întrucât judecătorul fondului a procedat corect cu privire la reţinerea unor împrejurări care pot constitui circumstanţe atenuante, este adevărat că, în concurs cu celelalte cauze de agravare, însă atitudinea acestora, constând în ajutorul dat în identificarea celorlalţi participanţi la fapte, nu poate fi ignorată, ea concretizându-se în prevederile art. 74 lit. c) C. pen. şi profitând inculpaţilor potrivit art. 76 C. pen.
Curtea a constatat întemeiată şi critica referitoare la netemeinicia hotărârii, vizând greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate şi invocată de Ministerul Public, în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei, întrucât - în speţă - se apreciază că judecătorul fiondului nu a dat valoarea cuvenită tuturor împrejurărilor, critica fiind întemeiată, însă, doar în parte, respectiv cu privire la pedepsele aplicate inculpaţilor N.M., G.S., P.V.T., C.L. şi C.C.
Astfel, în raport de atitudinea manifestată pe parcursul celor două faze ale procesului penal, de nerecunoaştere a faptelor, de ameninţare şi intimidare a inculpaţilor Ş.R. şi I.C. care au fost cooperanţi pe parcursul anchetei şi cercetării judecătoreşti, iar inculpatul minor C.C. s-a sustras cu rea credinţă cercetărilor penale şi judecăţii cauzei Curtea a apreciat că se impune majorarea pedepselor.
Având în vedere împrejurările reale şi personale, Curtea a apreciat că se impunea evaluarea în concret şi la dimensiunile reale a pericolului dovedit de inculpaţi care au premeditat jaful armat, s-au organizat şi coordonat pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, au utilizat pistoale şi arme albe, purtând cagule pentru a nu fi identificaţi, acţionând cu dezinvoltură în miezul zilei şi într-un spaţiu public, extrem de circulat, pe artera principală a municipiului Călăraşi, punând în pericol siguranţa cetăţenilor care se aflau în imediata apropiere a societăţii jefuite de inculpaţi.
Pe de altă parte, astfel cum rezultă din hotărârile ataşate la dosarul cauzei, o parte din inculpaţi sunt în prezent judecaţi pentru fapte similare şi de către instanţele din judeţul Constanţa, fiind arestaţi preventiv de către Tribunalul Constanţa tot pentru infracţiuni de tâlhărie calificată.
Nu în ultimul rând şi cantitatea însemnată de bijuterii sustrase, respectiv prejudiciul considerabil cauzat părţii civile - nerecuperat până în prezent - trebuiau avute în vedere de instanţă la aprecierea gravităţii consecinţelor infracţiunilor săvârşite şi aplicarea unor pedepse ferme, direct proporţionale cu faptele comise.
De altfel, instanţa a reţinut în considerente că inculpaţii au avut o poziţie nesinceră, sunt cunoscuţi cu antecedente penale, iar faptele comise prezintă grad ridicat de pericol social, insecuritate socială, nelinişte şi indignare din partea opiniei publice, însă, în procesul de individualizare a pedepselor nu a dat eficienţă acestor împrejurări, aplicând pedepse situate la nivelul minimului prevăzut de lege pentru faptele comise.
În raport cu împrejurările anterior menţionate şi procedând, în apelul Parchetului, la o nouă individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor N.M., G.S., P.V.T., C.L. şi C.C. pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor, Curtea va avea în vedere, pe lângă limitele speciale de pedeapsă, gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor respective, natura şi împtejurările comiterii acestora, consecinţele grave care s-au produs, comportamentul general al fiecărui inculpat în societate şi conduita lor procesuală (astfel cum s-a reţinut anterior).
La stabilirea sancţiunii pentru fiecare inculpat în parte, Curtea a avut în vedere şi asigurarea scopului pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen. şi constatând că acesta se poate realiza doar prin executarea efectivă, a dispus în consecinţă, pentru ca pedeapsa să poată constitui un avertisment că nu vor mai comite infracţiuni.
Cu privire, însă, la situaţia intimatului inculpat B.G., Curtea a apreciat că motivele invocate de Ministerul Public nu sunt întemeiate, întrucât activitatea infracţională a acestuia nu poate fi comparată cu a celorlalţi complici, impunându-se - într-o oarecare măsură - o delimitare a acestora.
Reţinând aceste împrejurări, Curtea a apreciat că, la stabilirea pedepsei - în cuantum şi modalitate de executare - faţă de acet acest inculpat, judecătorul fondului a procedat legal şi temeinic, având în verere pe de o parte criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., iar pe de altă parte necesitatea finalizării acesteia, constând în îndeplinirea scopului pedepsei, astfel cum este definit de art. 52 C. pen., apreciindu-se de către Curte, în acord cu instanţa de fond, că prin pedeapsa aplicată de 15 ani închisoare în regim de detenţie, scopul pedepsei poate fi atins.
Criticile apelaţilor inculpaţi S.G., C.L., C.C., precum şi ale apelantei părţi civile SC S.S. SRL au fost apreciate de Curte ca fiind pur formale, fără bază reală, şi au fost înlăturate ca neîntemneiate şi ca o consecinţă a celor mai sus reţinute.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii G.S., Ş.R., I.C., C.C. şi B.G. care au invocat incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. solicitând reducerea pedepselor ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 şi 76 C. pen. ori să se dea o eficienţă mai mare acestora şi de asemenea aplicarea procedurii prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.
Prezenţi în instanţă la termenul din data de 23 martie 2012, inculpaţii au solicitat să fie audiaţi pentru a beneficia de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., declaraţii ce au fost consemnate şi ataşate la dosar.
Analizând recursurile formulate, Înalta Curte apreciază că acestea sunt fondate în raport de următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 1483 din 08 noiembrie 201 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) C. proc. pen. se arată că dispoziţiile art. 3201 alin. (1) C. proc. pen. sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situaţiilor juridice născute sub imperiul legii vechi şi care continuă să fie judecate sub legea nouă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Aceeaşi decizie arată care este calea de urmat în cazul recunoaşterii vinovăţiei de către inculpaţii care au fost trimişi în judecată sub imperiul legii vechi, dar care au depăşit momentul procesual al începerii cercetării judecătoreşti, însă se află până la soluţionarea definitivă a cauzei şi se constată că într-o atare situaţie este incident principiul legii penale mai favorabile. În cazul acestor situaţii tranzitorii trebuie să se ţină seama de caracterul mixt al dispoziţiilor art. 3201C. proc. pen., care consacră un caracter mai blând prin reducerea limitelor de pedeapsă, iar instanţelor de judecată, singurele în drept să hotărască cu privire la aplicarea legii în interpretarea constituţională astfel statuată, le revine sarcina de a stabili celelalte aspecte legate de concretul fiecărei speţe în parte.
În speţă, inculpaţii din prezenta cauză cu excepţia inculpatului G.S. care a dat declaraţie la data de 12 august 2010, au mai dat declaraţii şi la data de 08 august 2011, dată la care Curtea Constituţională nu se pronunţase încă cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) C. proc. pen. aşa încât declaraţiile acestora date la acest moment procesual permit aplicarea procedurii speciale privind judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei.
Pe cale de consecinţă, aceleaşi raţiuni sunt valabile şi în ceea ce priveşte procedura în cazul recunoaşterii vinovăţiei privind pe inculpaţii recurenţi din prezenta cauză, textul fiind aplicabil pe deplin în prezenta speţă faţă de datele expuse, inculpaţii aflându-se până la încetarea stării de tranziţie şi beneficiind de principiului constituţional al retroactivităţii legii penale mai favorabile care se aplică tuturor inculpaţilor care au fost trimişi în judecată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, dar care au depăşit momentul procesual al începerii cercetării judecătoreşti, iar în acest sens s-a pronunţat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 17 septembrie 2009, pronunţată în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), parag. 106, potrivit căreia în Europa şi pe plan internaţional s-a consolidat treptat un principiu fundamental al dreptului penal, în sensul aplicării unei legi penale care prevede o pedeapsă mai îngăduitoare chiar dacă a fost adoptată după comiterea infracţiunii.
Deşi recursul declarat de inculpatul B.G. este omisso medio, fiind practic inadmisibil, Înalta Curte va face şi cu privire la acest inculpat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., prin extinderea efectelor recursului şi cu privire la acest inculpat care aparţine practic aceluiaşi grup procesual (consortium litis) şi pentru care operează solidaritatea procesuală.
Referitor la incidenţa cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 invocat de către recurenţii inculpaţi în sensul reducerii pedepselor şi ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 şi 76 C. pen. ori în sensul de a se da o eficienţă mai mare acestora, Înalta Curte apreciază că acestea nu sunt incidente în speţa de faţă cu următoarea argumentare:
Potrivit art. 52 C. pen. pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
Prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni trebuie privită în sens larg, respectiv descurajarea şi a altor persoane în săvârşirea de noi infracţiuni şi nu doar a inculpatului.
Ori un astfel de scop - prevenţia generală în săvârşirea de noi infracţiuni - nu poate fi atins dacă pentru fapte deosebit de grave îndreptate împotriva vieţii şi libertăţii persoanelor s-ar aplica pedepse care să nu aibă caracter disuasiv.
Raportat la caracterul imprevizibil al comportamentului uman, riscul repetării unor fapte similare este crescut dacă pentru fapte de o extremă gravitate şi violenţă sancţiunea aplicată ar fi una modică.
În acord cu prevederile art. 72 C. pen. referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor, la stabilirea şi aplicarea acestora se tine seama de cinci criterii:
- dispoziţiile din partea generală a C. pen.;
- limitele de pedeapsa fixate în partea specială;
- gradul de pericol social al faptei săvârşite;
- persoana infractorului;
- împrejurarile care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Analizând considerentele hotărării judecătoreşti sub aspectul criteriilor de individualizare, se observă că instanţa de apel a făcut în mod pertinent aplicarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. pedepsele sunt corect individualizate în raport de gradul de pericolul social concret şi toate celelalte circumstanţe de natură să caracterizeze faptele şi pe inculpat.
Modalitatea de executare aleasă şi cuantumul pedepsei aplicată pentru infracţiunile concurente este în acord cu principiul proporţionalităţii având în vedere infracţiunile comise şi urmările produse.
Datorită semnificaţiei deosebite şi a impactului social pe care le are săvârşirea în societate a unor astfel de infracţiuni nu pot fi valorificate în favoarea inculpaţilor ca şi circumstanţe atenuante, circumstanţele personale ale acestora întrucat au lezat profund valorile sociale concrete ocrotite de lege prin comiterea infracţiunilor cu privire la care au fost condamnaţi.
La individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârşite, urmând ca celelalte două criterii alăturate şi distincte, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanţa şi-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activităţii infracţionale ori gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite a fost apreciat în mod corespunzător de instanţă ca fiind ridicat în temeiul motivelor evidenţiate în expozitivul sentinţei penale recurate şi totodată trebuie luată în considerare rezonanţa socială a faptelor pentru care au fost condamnaţi inculpaţii la nivelul întregii ordini sociale aspecte care au fost avute în vedere pe deplin de instanţa de apel.
Atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii inculpaţii au avut o poziţie disimulatorie, încercând să denatureze adevărul juridic rezultat din materialul probator administrat în cauză şi care conturează în mod cert vinovăţia acestora în raport cu infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată.
Din analiza considerentelor hotărârii judecătoreşti se desprinde concluzia potrivit căreia instanţa a apreciat raportat la cele expuse în mod corect că nu se impune reţinerea circumstanţelor atenuante judiciare sau reeficientizarea acestor circumstanţe.
În cazul concret faţă de toate aspectele expuse, Înalta Curte apreciază că nu se impune reconsiderarea cuantumului pedepsei aplicate inculpaţilor sub aspectul reţinerii şi al circumstanţelor atenuante solicitate, respectiv al reducerii pedepselor prin operaţiunea de individualizare în raport de criteriile expuse hotărârea pronunţată asigură sub acest aspect justul echilibru dintre gravitatea faptei şi pedeapsa aplicată aşa încât constată că pedepsele au fost corect individualizate motiv pentru care faţă de toate considerentele expuse şi analizate în cauză va respinge soliciterea de aplicare sau de reevaluare a dispoziţiilor art. 74 şi 76 C. pen.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte constatând incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., sub aspectul aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., va admite recursurile formulate în cauză, prin extindere şi cu privire la inculpatul B.G., va face în cauză aplicarea dispoziţiilor mai sus menţionate şi ca efect va descontopi şi reduce pedepsele aplicate inculpaţilor într-un cuantum legal ca o consecinţă directă a aplicării acestor dispoziţii, urmând ca pedeapsa finală de executat ca efect al refacerii concursului de infracţiuni să reflecte aceste aspecte.
Va menţine celelalte dipoziţii ale deciziei penale atacate.
Cu privire la inculpatul B.G., instanţa de recurs a invocat din oficiu excepţia privind admisibilitatea recursului exercitat „omisso medio” (fără exercitarea căii de atac a apelului de către recurent). Astfel, Înalta Curte a avut în vedere că potrivit art. 3852 C. proc. pen. părţile în condiţiile legii, pot să exercite căile de atac împotriva oricaror hotarâri, iar sintagma „în condiţiile legii”, presupune, însă, că inculpatul nu putea declara recurs împotriva unei hotarâri de prima instanţă ce nu a atacat-o cu apel, întrucât se prezumă că a achiesat la acea hotărâre.
Faţă de acest aspect şi faţă de faptul că nu poate fi luată în considerare apărarea inculpatului în sensul că nu a avut cunoştinţă de faptul că poate declara apel împotriva deciziei penale recurate, întrucât nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii pentru a obţine protecţia unui drept, urmează a respinge ca inadmisibil recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii G.S., Ş.R., I.C. şi C.C. împotriva deciziei penale nr. 261 din 13 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Extinde efectele recursului şi cu privire la inculpatul B.G.
Casează în parte decizia penală atacată şi rejudecând în fond face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. faţă de toţi recurenţii inculpaţi şi în consecinţă:
Descontopeşte şi reduce pedepsele aplicate inculpaţilor Ş.R., I.C., C.C., G.S. şi B.G. ca efect al reţinerii dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. după cum urmează:
1. Pentru inculpatul Ş.R.
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) - 74 lit. c) C. pen. de la 10 ani închisoare la 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 76 lit. c) şi art. 74 lit. c) C. pen. de la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare la 1 an închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 1 an conform art. 65 C. pen.;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 1361 din Legea nr. 295/2004 modificată, cu aplic. art. 76 lit. e) - 74 lit. c) C. pen. de la 2 luni închisoare la 1 luna închisoare;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 1362 din Legea nr. 295/2004 modificată, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 76 lit. c) - 74 lit. c) C. pen. de la 5 luni închisoare la 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului Ş.R. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani conform art. 35 alin. (2) C. pen. după executarea pedepsei principale.
Face în cauză aplicarea art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Ş.R. reţinerea şi arestarea preventivă de la 09 octombrie 2009 la 30 martie 2012.
2. Pentru inculpatul I.C.
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) - 74 lit. c) C. pen. de la 10 ani închisoare la 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 76 lit. c) şi art. 74 lit. c) C. pen. de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 1 an închisoare;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 1361 din Legea nr. 295/2004 modificată, cu aplic. art. 76 lit. e) - 74 lit. c) C. pen. de la 2 luni închisoare la 1 lună închisoare;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 1362 din Legea nr. 295/2004 modificată, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 76 lit. c) - 74 lit. c) C. pen. de la 5 luni închisoare la 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului I.C. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani conform art. 35 alin. (2) C. pen. după executarea pedepsei principale.
Face în cauză aplicarea art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Ş.R. reţinerea şi arestarea preventivă de la 15 octombrie 2009 la 30 martie 2012.
3. Pentru inculpatul C.C.
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c) şi alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. de la 8 ani închisoare la 6 ani închisoare;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an închisoare;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 modificată, cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. de la 6 luni închisoare la 3 luni închisoare.
În baza cu art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului minor C.C. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului C.C. exerciţiul drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani.
4. Pentru inculpatul G.S.
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. de la 16 ani închisoare la 13 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului G.S. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani conform art. 35 alin. (2) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului G.S. exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G.S. reţinerea şi arestarea preventivă de la 27 octombrie 2009 la 30 martie 2012.
5. Pentru inculpatul B.G.
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c), alin. (21) lit. a), b), alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. de la 15 ani închisoare la 13 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 - 34 C. pen., dispune ca inculpatul B.G. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 13 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului B.G. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.G. reţinerea şi arestarea preventivă de la 17 noiembrie 2009 la 30 martie 2012.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva aceleiaşi decizii.
Obligă recurentul inculpat B.G. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii G.S., Ş.R., I.C. şi C.C. în sume de câte 200 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 964/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 13/2012. Penal. Prelungirea duratei arestării... → |
|---|
