ICCJ. Decizia nr. 195/2012. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Luare de mită (art. 254 C.p.), dare de mită (art. 255 C.p.). Fond

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Încheiere nr. 195/2012

Dosar nr. 820/59/2011

Şedinţa publică din 14 februarie 2012

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă dintre Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Timiş cu privire la soluţionarea cauzei privindu-i pe inculpaţii A.C., B.A.D., B.M.A., B.P., B.D.I., B.A.F., B.L.D., C.C.D., C.O., C.C., C.M.D., D.S., D.I., D.G.C., D.S., S.D., D.S.A., D.D.L., F.M.I., G.I., G.R.H., J.V., M.M., M.C.M., M.N., N.A., O.C.M., P.C., P.M.H., R.I., R.Z., R.C., R.M., S.A.V., S.V., S.S., S.A.S., T.M.C., T.E., Z.A.I., Z.R.C., trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 112/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere sau constituire de grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, luare de mită, dare de mită şi contrabandă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 290 din 12 februarie 2011 Curtea de Apel Timişoara, în baza art. 160³ C. proc. pen., a respins cererea inculpatului R.I. privind ridicarea controlului judiciar instituit de instanţă prin decizia penală nr. 1427 din 7 aprilie 2011 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În baza art. 42 alin. (1) raportat la art. 27 pct. 1 C. proc. pen. şi la art. 11 din Legea nr. 39/2003, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre Curtea de Apel Timişoara a avut în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie nr. 112/P/2011 din 14 iunie 2011, înregistrat pe rolul instanţei sub nr. 820/59/2011 din 15 iunie 2011, au fost trimişi în judecată:

1) Inculpatul A.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită, în formă continuată (4 acte materiale) şi contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Şi art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

2) Inculpatul B.A.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită şi complicitate la contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 şi la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

3) Inculpatul B.P., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, dare de mită, în formă continuată (5 acte materiale) şi contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

4) Inculpata B.A.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită, în formă continuată (9 acte materiale) şi contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

5) Inculpatul B.L.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită în formă continuată (11 acte materiale) şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (11 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

6) Inculpatul D.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi contrabandă calificată, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 şi art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, precum şi cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.;

7) Inculpatul D.D.L., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000;

8) Inculpatul F.M.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită în formă continuată (3 acte materiale) şi contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

9) Inculpatul G.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită şi contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

10) Inculpatul M.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită şi dare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 255 alin. (1) rap. la art. 7 alin. (2) din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

11) Inculpatul M.N., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită în formă continuată (6 acte materiale) şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

12) Inculpata N.A.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită şi contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

13) Inculpatul O.C.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită în formă continuată (2 acte material) şi contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, precum şi cu art. 37 lit. a) C. pen.;

14) Inculpatul P.M.H., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (9 acte materiale) şi contrabandă calificată, în formă continuată (9 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

15) Inculpata R.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi dare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

16) Inculpatul S.V., pentru săvârşirea a două infracţiuni de aderare la un grup infracţional organizat, o infracţiune de luare de mită, o infracţiune de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale) şi contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 254 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi a art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000;

17) Inculpatul S.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (5 acte materiale) şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

18) Inculpatul S.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită în formă continuată (8 acte materiale) şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

19) Inculpatul T.E., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită, în formă continuată (9 acte materiale) şi contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

20) Inculpatul D.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (17 acte materiale) şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (15 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

21) Inculpata P.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (7 acte materiale) şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. în ref. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

22) Inculpatul R.I., pentru săvârşirea infracţiunilor aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (7 acte materiale) şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (7 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr». 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

23) Inculpatul T.M.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (8 acte materiale) şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (8 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

24) Inculpatul C.O., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), dare de mită şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

25) Inculpatul M.C.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

26) Inculpatul G.R.H., pentru săvârşirea a două infracţiuni de aderare la un grup infracţional organizat, două infracţiuni de luare de mită, în formă continuată (8 acte materiale şi, respectiv, 3 acte materiale ) şi contrabandă calificată, în formă continuată (7 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

27) Inculpatul R.Z., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

28) Inculpatul D.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită şi contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

29) Inculpatul Z.R.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, şi art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

30) Inculpatul Z.A.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită, în formă continuată (2 acte materiale) şi contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

31) Inculpatul S.A.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită, în formă continuată (7 acte materiale) şi două infracţiuni de contrabandă, dintre care una în formă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 şi art. 270 alin. lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003;

32) Inculpatul D.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită, în formă continuată (2 acte materiale) şi contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 în ref. art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

33) Inculpatul C.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită şi două infracţiuni de contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 şi art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

34) Inculpatul D.G.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi dare de mită, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

35) Inculpatul B.D.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită şi contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

36) Inculpatul D.S.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, şi art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic, de art. 33 lit. a) din C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

37) Inculpatul C.C.D., pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de aderare la un grup infracţional organizat, 2 infracţiuni de luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale şi, respectiv, 2 acte materiale), contrabandă calificată, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 şi la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

38) Inculpata J.V., pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de aderare la un grup infracţional organizat, 2 infracţiuni de dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale şi, respectiv, 4 acte materiale), şi a infracţiunii de contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003;

39) Inculpata R.M., pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000;

40) Inculpatul C.M.D., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de dare de mită, prev. art. 26 C. pen. rap. la art. 255 C. pen. şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000;

41) Inculpatul B.M.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic, de art. 33 lit. a) din C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei Moraviţa din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş a existat un grup infracţional organizat format din poliţişti de la punctul de trecere a frontierei anterior menţionat şi de la alte structuri poliţieneşti de pe raza aceluiaşi judeţ, lucrători vamali şi persoane implicate în activităţi de trafic ilegal cu ţigări provenite din Serbia, membrii acestei grupări infracţionale acţionând coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acţiunile celorlalţi, scopul urmărit fiind comiterea unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale.

Deliberând asupra excepţiei de necompetenţă materială, invocată de inculpaţii P.C. şi B.M.A. prin apărători, instanţa constată că la data de 19 septembrie 2011, inculpata P.C., prin apărător ales, a depus la dosar un memoriu, prin registratură, în cuprinsul căruia a invocat excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Timişoara de a soluţiona prezenta cauză, arătând că inculpatul D.S.A. avea calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare din cadrul poliţiei de frontieră la datele săvârşirii faptelor reţinute în sarcina lui, calitate în raport cu care D.N.A. a trimis dosarul spre soluţionare Curţii de Apel Timişoara, dar în speţă nu se pot aplica dispoziţiile speciale privind competenţa după calitatea persoanei cuprinse în art. 27 din Legea nr. 218/2002, deoarece aceasta este o lege specială, iar poliţia de frontieră funcţionează după o altă lege specială (O.U.G. nr. 104/2001). Legea poliţiei judiciare stabileşte că lucrătorilor poliţiei judiciare li se aplică doar prevederile Statutului poliţistului şi ale celorlalte acte normative în vigoare care reglementează activitatea structurilor din care fac parte, nu şi prevederile Legii poliţiei care reglementează competenţa specială amintită.

La data de 19 septembrie 2011, la Curtea de Apel, inculpatul B.M.A., prin apărător ales, a depus la dosar un memoriu în cuprinsul căruia a invocat excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Timişoara de a soluţiona prezenta cauză, arătând că inculpatul D.S.A. nu a deţinut calitatea de lucrător de poliţie judiciară, întrucât acesta a fost mutat la Punctul de Trecere a Frontierei Foeni, unde competenţele sale nu s-au înscris în perimetrul activităţilor concrete, exprese, directe şi permanente cu un caracter operativ de cercetare penală.

Analizând excepţia prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel a constatat că este fondată.

Astfel, Curtea de Apel Timişoara reţine că a fost sesizată avându-se în vedere dispoziţiile art. 28¹ lit. d) C. proc. pen. şi ale art. 27 din Legea nr. 218/2002, în raport cu calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare deţinută de către inculpatul D.S.A. (Rechizitoriul, p. 1027).

Se observă de către Curtea de Apel, că temeiul de drept invocat nu este aplicabil în cauză, deoarece Legea nr. 218/2002 este o lege specială ce priveşte organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, iar inculpatul D.S.A. făcea parte, la momentul săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina sa, din structurile Poliţiei de Frontieră Române, ale cărei organizare şi funcţionare sunt reglementate de altă lege specială, O.U.G. nr. 104/2001, act normativ care nu cuprinde dispoziţii speciale de competenţă materială sau în funcţie de calitatea persoanei în cazul săvârşirii de infracţiuni de către poliţiştii de frontieră.

Curtea de Apel nu a primit argumentul procurorului în sensul că li s-ar aplica şi poliţiştilor de frontieră dispoziţiile speciale de competenţă din Legea nr. 218/2002 întrucât, conform art. 76 din Legea nr. 360/2002, prevederile statutului poliţistului se aplică în mod corespunzător şi personalului Poliţiei de Frontieră Române. Este adevărat că, potrivit art. 76 din Legea nr. 360/2002, prevederile statutului poliţistului se aplică în mod corespunzător şi personalului Poliţiei de Frontieră Române, iar conform art. 10 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, lucrătorilor poliţiei judiciare li se aplică prevederile Statutului poliţistului şi ale celorlalte acte normative în vigoare care reglementează activitatea structurilor din care fac parte. Dar, trebuie remarcat faptul că dispoziţiile amintite trimit nu către Legea nr. 218/2002 (unde, într-adevăr, există norme speciale de competenţă), ci către statutul poliţistului, act normativ care nu cuprinde dispoziţii speciale de competenţă în funcţie de calitatea persoanei.

Pe lângă împrejurarea că poliţiştilor de frontieră nu le sunt aplicabile dispoziţiile speciale de competenţă prevăzute pentru cadrele din Poliţia Română, se constată că în cauză nu ar fi îndeplinite nici condiţiile cerute de lege pentru calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, poliţia judiciară este constituită din ofiţeri şi agenţi de poliţie, anume desemnaţi de ministrul administraţiei şi internelor, cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specializaţi în efectuarea activităţilor de constatare a infracţiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală.

Prin urmare, nu este suficient ca un lucrător de poliţie să fie desemnat ca organ de cercetare al poliţiei judiciare, ci este necesar ca acesta să şi desfăşoare efectiv activităţi specifice poliţiei judiciare.

Or, din adresa nr. 1925716 din 12 octombrie 2011 a Ministerului Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră - Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş - Sectorul Poliţiei de Frontieră Cruceni rezultă că, în perioada 22-24 septembrie 2010, inculpatul D.S.A. a fost numit să coordoneze activităţile din P.T.F. Foeni şi nu a desfăşurat efectiv activităţi specifice poliţiei judiciare.

Cum în cauză nu sunt aplicabile normele speciale de competenţă după calitatea persoanei, competenţa materială se stabileşte în funcţie de natura infracţiunilor de care sunt acuzaţi inculpaţii.

Întrucât printre infracţiunile cu care a fost sesizată instanţa de judecată se numără şi cele de luare de mită, dare de mită şi iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, competenţa materială aparţine tribunalului.

Referitor la competenţa teritorială, aceasta aparţine Tribunalului Timiş, conform criteriilor stabilite prin art. 30 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. proc. pen.

Prin sentinţa penală nr. 471/ PI din 16 noiembrie 2011, Tribunalul Timiş, în baza ari. 42 C. proc. pen., raportat la ari. 28¹pct. 1 lit. d) C. proc. pen., art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara.

În baza art. 43 alin. (1), (3) C. proc. pen., a dispus sesizarea Î.C.C.J. Bucureşti pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă dintre Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre Tribunalul Timiş a avut în vedere că prezenta cauza a fost înregistrată la Tribunalul Timiş la data de 18 octombrie 2011 sub acelaşi număr de dosar, respectiv 820/59/2011.

La termenul de judecată din 16 noiembrie 2011, Tribunalul a invocat din oficiu şi a pus în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei a Tribunalului Timiş.

Analizând excepţia invocată în raport de actele şi lucrările aflate la dosar - care dovedesc calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare a unuia dintre inculpaţi - D.S., Tribunalul a constatat că excepţia este admisibilă pentru următoarele motive:

Potrivit art. 27 pct. 3 lit. b) din Legea nr. 218/2002 infracţiunile săvârşite de ofiţeri de poliţie care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare, cu gradul profesional de la comisarul şef de poliţie la sub-inspector de poliţie, se judecă în primă instanţă de către curtea de apel în cazul ofiţerilor de poliţie.

Din înscrisurile aflate la dosar, Tribunalul reţine că inculpatul D.S. a fost desemnat organ de cercetare al poliţiei judiciare la data de 01 decembrie 2008 fiind eliberat din această calitate la data de 09 martie 2011, prin avizul procurorului nr. 405/C/A/2011, împrejurarea în raport de care se reţine că la data săvârşirii de către inculpat a faptelor ce fac obiectul prezentului dosar, acest inculpat avea calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare.

Se reţine de asemenea că, prin adresa MAI - Direcţia Generală Management Resurse Umane din data de 27 aprilie 2011 aflată la dosar (Vol. 71, fila 1), se menţionează că sistemul informatic de management resurse umane din Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură evidenţa datelor de personal ale angajaţilor instituţiei, conform reglementărilor legale. Referitor la calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare, datele respective se înregistrează în sistemul informatic de evidenţă ca urmare a emiterii avizelor şi actelor administrative privind desemnarea sau eliberarea din această calitate.

Se constată de către Tribunalul Timiş că, la data numirii inculpatului D.S. în poliţia judiciară, era în vigoare Ordinul cu nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, care prevede modul de numire şi revocare în şi din funcţia de organ de cercetare al poliţiei judiciare. Potrivit acestui ordin şi conform art. 201 alin. (3) C. proc. pen., art. 6 alin. (1) din Legea nr. 364/2004, pentru a fi numit în funcţia de ofiţer al poliţiei judiciare, se întocmeşte un proiect de numire de către ministrul de interne, acesta este înaintat procurorului general, care acordă sau nu avizul conform, după care, în cazul în care se primeşte avizul conform din partea procurorului general, cum s-a întâmplat şi în cazul inculpatului D.S.A., se întocmeşte un act administrativ de numire efectivă, acesta fiind actul care produce consecinţe juridice. Pentru a înceta calitatea de organ al poliţiei judiciare, trebuie urmată procedura inversă, ceea ce în cazul inculpatului nu s-a întâmplat decât în martie 2011.

În raport de aceste argumente, se reţine de către Tribunal că în cazul mutării unui ofiţer de poliţie dintr-o structură în alta, acesta nu îşi pierde calitatea de organ al poliţiei judiciare, eliberarea din poliţia judiciară putând fi făcută doar în cazul reţinerii în sarcina ofiţerului a unor abateri, infracţiuni sau alte motive întemeiate.

Potrivit Legii nr. 360/2002 poliţistul este funcţionar public cu statut special şi îşi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română. Poliţistul are atribuţii generale de constatare a infracţiunilor, etc., atribuţii care se suprapun cu activităţile de poliţie judiciară.

Potrivit art. 76 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, prevederile acestei legi, se aplică în mod corespunzător şi personalului poliţiei de Frontieră Română, etc. Astfel, poliţistul de frontieră, ca şi celorlalţi poliţişti, de rutieră, etc., li se aplică statutul poliţistului.

În ceea ce priveşte O.U.G. nr. 104 din 27 iulie 2001, se constată că aceasta cuprinde doar reglementare ce vizează organizarea şi funcţionarea Politiei de Frontieră, însă această ordonanţă nu conţine vreo normă expresă cu privire la competenţa de cercetare a organelor de poliţie.

Aşa fiind, se reţine că singura lege care reglementează competenţa de cercetare a poliţiştilor care au şi calitatea de organe ale poliţiei judiciare este Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, care prin art. 27 pct. 3 lit. b) mai sus menţionat, stabileşte în competenţa curţilor de apel judecarea în primă instanţă a infracţiunilor comise de ofiţerii de poliţie ce au calitatea de organ de cercetare ale poliţiei judiciare cu grad profesional de la comisar şef de poliţie la sub-inspector de poliţie.

În condiţiile în care inculpatul D.S.A. deşi a făcut parte din poliţia de frontieră şi-a menţinut calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare, se apreciază că revine curţii de apel competenţa soluţionării cauzei, întrucât poliţia de frontieră face parte potrivit art. 1 din Legea nr. 218/2002 şi art. 2 din O.U.G. nr. 104/2001 din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În raport de faptul că poliţiştii de frontieră se supun statutului poliţiştilor şi Legii nr. 218/2002, se reţine că revine curţilor de apel competenţa de soluţionare a infracţiunilor săvârşită de ofiţeri având calitatea de organ de cercetare ale poliţiei judiciare.

Tribunalul Timiş reţine şi că prin art. V din Legea nr. 281 din 24 iunie 2003 a fost abrogat expres art. 64 din Legea nr. 360/2002, iar prin art. 27 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 modificat şi completat prin art. IV din Legea nr. 281/2003, au fost stabilite norme de desemnare a poliţiştilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare, precum şi competenţa de urmărire penală şi judecată a acestora, în funcţie de gradele lor profesionale.

În aplicarea acestor texte de lege, precizează tribunalul, Ministrul administraţiei şi internelor a emis iniţial ordinul nr. 617 din 29 decembrie 2003, înlocuit prin ordinul nr. 484 din 14 ianuarie 2005, modificat şi completat prin ordinul nr. 581 din 04 aprilie 2005, ulterior cu ordinul nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, fiind desemnaţi nominal, în 43 de anexe, cei 20.413 poliţişti ce funcţionează ca organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare. în art. 27 alin. (2) din Legea nr. 218/2002, se prevede că urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror în cazul infracţiunilor săvârşite de poliţişti care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare, după distincţiile arătate în alin. (3) al aceluiaşi articol.

Aşadar, consideră Tribunalul Timiş, textul de lege menţionat instituie norme exprese de competenţă după calitatea persoanei atât în ceea ce priveşte urmărirea penală cât şi judecarea în primă instanţă, fără a distinge în raport cu natura infracţiunii săvârşite.

Având în vedere motivele expuse anterior, Tribunalul Timiş apreciază că reglementările legale stabilesc competenţa de a judeca în primă instanţă cauzele privind infracţiunile săvârşite de ofiţerii de poliţie care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare, în sensul că această competenţă aparţine curţilor de apel, potrivit art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002.

Apreciind că în cauză competenţa aparţine Curţii de Apel Timişoara, Tribunalul a sesizat Î.C.C.J pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă dintre Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 15 decembrie 2011.

La şedinţa de judecată din data de 14 februarie 2012, părţile prezente au învederat faptul că inculpatul D.S.A. nu a avut calitatea de ofiţer de poliţie judiciară, la data săvârşirii faptelor, ci pe cea de ofiţer de poliţie de frontieră, Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră fiind două instituţii distincte din cadrul M.A.I., fiecare dintre acestea funcţionând şi fiind organizate după legi proprii, respectiv Legea nr. 218/2002 pentru poliţia română şi O.U.G. nr. 104/2001, pentru poliţia de frontieră, urmând a se avea în vedere şi prevederile art. 10 din Legea nr. 364/2004, privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare; poliţistului de frontieră care are calitatea de organ al poliţiei judiciare, cum este şi cazul inculpatului D.S.A., îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 360/2002, ale O.U.G. nr. 104/2001 şi ale Legii nr. 364/2004, astfel că nu-i revine Curţii de Apel competenţa materială de a soluţiona prezenta cauză, indiferent dacă poliţiştii de frontieră au sau nu calitatea de organe ale poliţiei judiciare.

Analizând competenţa soluţionării cauzei privindu-i pe inculpaţii trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 112/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere sau constituire de grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, luare de mită, dare de mită şi contrabandă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că în cauză competenţa aparţine Curţii de Apel Timişoara pentru următoarele considerente:

Competenţa de judecarea a infracţiunilor comise de un subcomisar de poliţie judiciară detaşat la un punct de trecere a frontierei, persoană în ale cărei atribuţii de serviciu se includ cele de constatare a infracţiunilor de la acel punct de frontieră, aparţine Curţii de Apel, chiar şi în cazul în care ulterior comiterii faptei care avea legătură cu atribuţiile de serviciu, calitatea de ofiţer de poliţie judiciară încetează.

Ambele instanţe, Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Timiş, au analizat atât competenţa de judecare a faptelor de care inculpatul D.S. este acuzat la data reţinută în Rechizitoriu ca moment al săvârşirii lor, cât şi competenţa după pierderea acestei calităţi, de ofiţer de poliţie judiciară.

Competenţa instanţei în raport de calitatea inculpatului la data săvârşirii faptelor.

Curtea de Apel Timişoara a fost investită cu soluţionarea cauzei, prin Rechizitoriu, în temeiul art. 27 din Legea nr. 218/2002, în raport de calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare deţinută de către inculpatul D.S.

Curtea de Apel Timişoara a considerat că nici la momentul săvârşirii faptelor de care este acuzat D.S., competenţa nu revenea acestei instanţe, pentru că în speţă nu se pot aplica dispoziţiile speciale privind competenţa după calitatea persoanei cuprinse în art. 27 din Legea nr. 218/2002, deoarece aceasta este o lege specială, iar poliţia de frontieră funcţionează după o altă lege specială (O.U.G. nr. 104/2001).

În acord cu Tribunalul Timiş, înalta Curte apreciază că în ceea ce îl priveşte pe D.S.A., şi pe cale de consecinţă şi pentru ceilalţi inculpaţi, în mod corect a fost investită cu soluţionarea cauzei Curtea de Apel, competenţa de judecarea a faptelor aparţinând acestei instanţe, deoarece calitatea de ofiţer de poliţie judiciară fusese dobândită de inculpatul D.S.A. conform legii, iar această calitate nu încetase prin numirea la Punctul de trecere a frontierei Foeni II.

Astfel, prin art. V din Legea nr. 281 din 24 iunie 2003 a fost abrogat expres art. 64 din Legea nr. 360/2002, iar prin art. 27 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 modificat şi completat prin art. IV din Legea nr. 281/2003, au fost stabilite norme de desemnare a poliţiştilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare, precum şi competenţa de urmărire penală şi judecată a acestora, în funcţie de gradele lor profesionale. în aplicarea legilor anterior enumerate, Ministrul administraţiei şi internelor a emis iniţial ordinul nr. 617 din 29 decembrie 2003 (în raport de care ÎCCJ s-a pronunţat prin decizia penală nr. 1532/2005, publicată pe www.scj.ro, în sensul că este de competenţa Curţii de Apel judecarea unei infracţiuni comise de un ofiţer al poliţie de frontieră cu sarcini în combaterea infracţiunilor transfrontaliere şi infracţiunilor comise în legătură cu frontiera), înlocuit prin ordinul nr. 484 din 14 ianuarie 2005, modificat şi completat prin ordinul nr. 581 din 04 aprilie 2005, ulterior cu ordinul nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, în care au fost desemnaţi nominal, în 43 de anexe, cei 20.413 poliţişti ce funcţionează ca organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare. Ordinul cu nr. 1504 din 17 noiembrie 2006 era în vigoare la data numirii lui D.S. în poliţia judiciară.

Faptele de care este acuzat inculpatul D.S., aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată au legătură cu atribuţiile sale de serviciu ce includeau, chiar dacă inculpatul îşi desfăşura activitatea la un punct de frontieră, competenţe specifice poliţiei judiciare, de constatare a infracţiunilor. Conform art. 3 din Ordinul cu nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, calitatea de organ de cercetare a poliţie judiciare încetează la numirea în funcţii care nu presupun desfăşurarea activităţilor prevăzute în art. 4 din acelaşi ordin. Atribuţiile agenţilor de poliţie de frontieră, între care şi inculpatul D.S. după detaşarea acestuia la PTF Foeni, presupun însă competenţe de poliţie judiciară, conform art. 215 C. proc. pen.: luarea de declaraţii de la făptuitor şi de la martorii care au fost de faţă la săvârşirea unei infracţiuni, întocmirea unui proces-verbal despre împrejurările concrete ale săvârşirii acesteia, reţinerea de corpuri delicte, evaluarea pagubelor, precum şi efectuarea de orice alte acte, când legea prevede aceasta.

În consecinţă, în cazul mutării unui ofiţer de poliţie judiciară dintr-o structură în alta, calitatea de organ al poliţiei judiciare nu se pierde dacă se menţin atribuţiile aferente funcţiei.

Legea nr. 281/2003 - privind modificarea si completarea Codului de procedura penala şi a unor legi speciale a modificat Legea privind organizarea şi funcţionarea Politiei Române nr. 218/2002, prevăzând că infracţiunile săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare se judecă în prima instanţa de către curtea de apel, în cazul poliţiştilor prevăzuţi în art. 14 alin. (2) pct. I lit. e)-j) din Legea nr. 360/2002 şi anume comisar-şef de poliţie, comisar de poliţie, subcomisar de poliţie, inspector principal de poliţie, inspector de poliţie, subinspector de poliţie (art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002, astfel cum a fost modificată).

Inculpatul D.S. avea calitatea de subcomisar de poliţie judiciară şi coordonator de tură al poliţiştilor din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş - Sectorul Poliţiei de Frontieră Cruceni - Punctul de Trecere a Frontierei FOENI II. Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că inculpatul D.S. a fost desemnat organ de cercetare al poliţiei judiciare la data de 01 decembrie 2008 fiind eliberat din această calitate la data de 09 martie 2011, prin avizul procurorului nr. 405/C/A/2011, împrejurare în raport de care, în acord cu Tribunalul, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că la data săvârşirii de către inculpat a faptelor ce fac obiectul prezentului dosar, acest inculpat avea calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare.

Calitatea inculpatului a fost avută în vedere la sesizarea formulată de D.N.A. în faza de urmărire penală cu privire la luarea şi prelungirea măsurilor preventive trimise Curţii de Apel Bucureşti (încheierea din 16 februarie 2011 în Dosarul nr. 1418/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, încheierea din 02 martie 2011 pronunţată în Dosarul nr. 1881/2/2011 al Curţii de apel Bucureşti, secţia I penală, încheierea din 04 aprilie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3022/2/2011 al Curţii de apel Bucureşti, secţia I penală) cenzurate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca şi la stabilirea competenţei de judecare cererilor de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpaţi în faza de urmărire penală, când competenţa a aparţinut, de asemenea, Curţii de Apel.

Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este constantă în sensul interpretării textelor menţionate anterior şi stabilire a competenţei în favoarea Curţii de Apel,, atât în prezenta cauză, când a examinat recursurile declarate împotriva încheierilor din faza de urmărire penală, cât şi în cauze similare (de exemplu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, decizia nr. 47 din 5 ianuarie 2006).

Competenţa de judecare a prezentei cauzei după pierderea calităţii de ofiţer de poliţie judiciară.

Declinarea de competenţă a mai avut în vedere faptul că la Punctul Trecere Frontieră Foeni competenţele inculpatului nu s-au înscris în perimetrul activităţilor concrete, exprese, directe şi permanente cu un caracter operativ de cercetare penală.

În aplicarea art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Curtea de Apel, rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul D.S.A., după sesizarea instanţei prin rechizitoriu, a pierdut calitatea de ofiţer al poliţiei judiciare, având în vedere că faptele de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, şi art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003 au legătură cu atribuţiile sale de serviciu ce includeau la momentul faptelor de care este acuzat, atribuţii specifice de ofiţer al poliţiei judiciare. De altfel, jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Încheierea nr. 496 din 31 martie 2011, este în acelaşi sens.

Analizând actele şi lucrările dosarului cu referire la dispoziţiile art. 39 alin. (1) şi art. 40 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că activitatea desfăşurată de inculpatul D.S.A., care a pierdut calitatea după momentul sesizării instanţei nu poate fi disociată de atribuţiile de serviciu.

Aderarea la o grupare infracţională nu este posibilă decât în contextul existenţei unor relaţii profesionale ori personale dintre inculpaţi, aceştia fiind colegi de serviciu în cadrul aceleiaşi structuri. Luarea de mită de asemenea se reţine inclusiv prin primire sumelor de bani pentru a nu se constata săvârşirea de infracţiuni de contrabandă şi alte infracţiuni în legătură cu traficul de frontieră.

Astfel cum a stabilit înalta Curte, chiar dacă unui inculpat i-a încetat calitatea care atrăgea competenţa unei anumite instanţe, faptele de care acesta este acuzat se raportează la momentul la care avea calitatea şi aveau legătură cu activitatea/atribuţiile de serviciu.

În cazul inculpatului dat fiind că au fost respectate dispoziţiile legale privind numirea în funcţie, pierderea calităţii ca urmare a ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu schimbă competenţa de soluţionare a cauzei având în vedere că faptele au fost comise în legătură cu atribuţii ce ţineau şi de competenţele de poliţie judiciară. Calitatea de organ de cercetare a poliţie judiciare nu a încetat, conform art. 3 din Ordinul cu nr. 1504 din 17 noiembrie 2006 deoarece funcţia în care a fost numit inculpatul D.S.A., coordonator de tură al poliţiştilor din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş - Sectorul Poliţiei de Frontieră Cruceni - Punctul de Trecere a Frontierei FOENI II, atribuţiile au presupus competenţe de poliţie judiciară, de exemplu constatarea infracţiunilor.

Aceste competenţe, pentru poliţia de frontieră, sunt stabilite şi în conformitate cu dispoziţiile C. proc. pen. Conform art. 215 C. proc. pen. agenţii de poliţie de frontieră, între care şi inculpatul D.S.A. după detaşarea acestuia la PTF Foeni, au obligaţiile şi drepturile prevăzute de art. 214 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., luarea de declaraţii de la făptuitor si de la martorii care au fost de faţă la săvârşirea unei infracţiuni şi să întocmească proces-verbal despre împrejurările concrete ale săvârşirii acesteia, sa retina corpurile delicte, sa procedeze la evaluarea pagubelor, precum si sa efectueze orice alte acte, când legea prevede aceasta. în acord cu Tribunalul, în raport de argumentele anterioare, înalta Curte reţine că în cazul mutării unui ofiţer de poliţie judiciară dintr-o structură în alta, acesta nu îşi pierde calitatea de organ al poliţiei judiciare, eliberarea din poliţia judiciară putând fi făcută doar în cazul reţinerii în sarcina ofiţerului a unor abateri, infracţiuni sau alte motive întemeiate (de exemplu, numirea în funcţii care nu presupun atribuţii de poliţie judiciară).

De asemenea, conform Legii nr. 360/2002 poliţistul este funcţionar public cu statut special şi îşi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română. Poliţistul are atribuţii generale de constatare a infracţiunilor, etc., atribuţii care se suprapun cu activităţile de poliţie judiciară.

Şi în ceea ce priveşte O.U.G. nr. 104 din 27 iulie 2001, se constată că aceasta cuprinde reglementări ce vizează organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră, ce includ activitatea de constatare a infracţiunilor, specifică şi poliţiei judiciare.

Inculpatul D.S.A. a făcut parte din poliţia de frontieră, dar şi-a menţinut calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare prin atribuţiile ce îi reveneau în cadrul poliţiei de frontieră, iar faptele pentru care este acuzat au avut legătură cu aceste atribuţii astfel cum se reţine în Rechizitoriu. Poliţia de frontieră face parte potrivit art. 1 din Legea nr. 218/2002 şi art. 2 din O.U.G. nr. 104/2001 din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Poliţiştii de frontieră se supun statutului poliţiştilor şi Legii nr. 218/2002, iar competenţa de soluţionare a infracţiunilor săvârşită de ofiţeri având calitatea de organ de cercetare ale poliţiei judiciare, revine curţilor de apel chiar şi în cazul în care ulterior comiterii faptei care avea legătură cu atribuţiile de serviciu, calitatea de ofiţer de poliţie judiciară încetează.

În consecinţă, va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, căreia îi trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A.C., B.A.D., B.M.A., B.P., B.D.I., B.A.F., B.L.D., C.C.D., C.O., Cius Ciprian, C.M.D., D.S., D.I., D.G.C., D.S., D.S., D.S.A., D.D.L., F.M.I., G.I., G.R.H., J.V., M.M., M.C.M., M.N., N.A., O.C.M., P.C., P.M.H., R.I., R.Z., R.C., R.M., S.A.V., S.V., S.S., S.A.S., T.M.C., T.E., Z.A.I. şi Z.R.C. în favoarea Curţii de Apel Timişoara, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 14 februarie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 1874/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3578/2012. Penal. Prelungirea duratei... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 966/2012. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni (art. 323 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 13/2012. Penal. Prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 şi următoarele C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 18/2012. Penal. Prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 şi următoarele C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 1874/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 3578/2012. Penal. Prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 şi următoarele C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 1226/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond ICCJ. Decizia nr. 1354/2012. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond ICCJ. Decizia nr. 1357/2012. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond